Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 544/2013. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 544/2013 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 19-02-2013 în dosarul nr. 4669/102/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ (Număr în format vechi 5782/2012)
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 544/2013
Ședința publică de la 19 Februarie 2013
Completul compus din:
Președinte I. O.
Grefier D. C.
Cu participarea Ministerului Public reprezentat de domnul procuror F. G. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul M..
Pe rol fiind judecarea acțiunii formulată de reclamanta M. E., cu domiciliul în Uriu, nr.304, județul Bistrița Năsăud, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în București, ., sector 5, în cauza ce are ca obiect despăgubiri în baza prevederilor Legii nr. 221/2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța, în baza prevederilor art. 4, alin. 4 din Legea nr. 221/2009 verifică competența din punct de vedere material și teritorial și constată că este legal sesizată cu soluționarea prezentei cauze, acțiunea fiind scutită de la plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
Se constată întocmit în cauză, de către grefierul de ședință la data de 14.02.2013, un referat încheiat în temeiul prevederilor art. 95 alin. 1 ind. 1 din Hotărârea nr. 387/2005.
Se constată depus la dosarul cauzei prin registratura instanței la data de 01 februarie 2013 din partea Direcției Generale a Finanțelor Publice M., în numele Statului Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice București, întâmpinare cu respectarea formalității multiplului exemplar, prin care se invocă excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului M..
Instanța constată că pârâta a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform prevederilor art.242 Cod procedură civilă și pune în discuție excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului M. în soluționarea prezentei cauze.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea excepției și declinarea competenței de soluționare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 25 mai 2012 sub nr.4669/102/2012, reclamanta M. E. cheamă în judecată în calitate de pârât pe Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței să dispună constatarea caracterului politic al prizonieratului suferit de antecesorul B. S. și obligarea pârâtului la plata de daune morale în sumă de 60.000 lei și de despăgubiri civile în sumă de 60.000 lei.
Partea reclamantă arată că își întemeiază cererea pe dispozițiile Legii 221/2009, cu privire la daunele morale invocând prevederile art.5 alin.1 din legea 221/2009.
În motivarea cererii, partea reclamantă arată că autorul B. S. a căzut prizonier al armatei sovietice, fiind internat într-un lagăr de prizonierat în fosta URSS, ceea ce i-au adus grave prejudicii morale.
În drept, reclamanta invocă prevederile Legii 221/2009.
Pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a formulat întâmpinare prin care invocă excepția de necompetență teritorială a Tribunalului M. și solicită declinarea competenței materiale de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bistrița Năsăud.
Analizând cu prioritate excepția de necompetență teritorială invocată de pârât, instanța are în vedere faptul că potrivit art.4 alin.1 din Legea 221/2009, cererea poate fi introdusă la tribunalul în circumscripția căruia domiciliază persoana interesată. Din cuprinsul cererii de chemare în judecată și din copia cărții de identitate a reclamantei existentă la fila 2, reiese că acesta are domiciliul în județul Bistrița Năsăud.
Suntem în prezenta unei necompetențe teritoriale exclusive, întrucât cauza nu se referă la bunuri și, prin urmare, părțile nu pot deroga conform art.19 din Codul de procedură civilă
În aceste condiții în temeiul art.159 pct.3 și art.159 ind.1 alin.2 din codul de procedură civilă instanța va dispune declinarea competenței teritoriale de soluționare a prezentei cauze în favoarea Tribunalului Bistrița Năsăud.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția de necompetență teritorială a Tribunalului M. și, în consecință,
Declină competența teritoriala de soluționare a cererii formulată de reclamanta M. E., cu domiciliul în Uriu, nr.304, județul Bistrița Năsăud, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în București, ., sector 5, în favoarea Tribunalului jud.Bistrița Năsăud.
Prezenta nu este supusă niciunei căi de atac.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Februarie 2013.
Președinte, I. O. | ||
Grefier, D. C. |
Red.IO / Tehnored.21.02.2013/CDG/4 ex.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 233/2013. Tribunalul MUREŞ | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 690/2013.... → |
|---|
