Fond funciar. Decizia nr. 781/2013. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 781/2013 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 04-10-2013 în dosarul nr. 1774/323/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIE Nr. 781/2013
Ședința publică de la 04 Octombrie 2013
Completul constituit din:
Președinte A. A.-B.
Judecător M. M.
Judecător C. S.
Grefier C. Simineț
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenta-pârâtă C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M., cu sediul în Tg. M., P-ța Victoriei, nr. 1, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 218 din data de 19 martie 2013, pronunțată de Judecătoria Târnăveni în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor și susținerile în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 24 septembrie 2013, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, când s-a dispus amânarea pronunuțării deciziei pentru data de 01 octombrie 2013, respective 04 octombrie 2013.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 218/19 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Târnăveni în dosar nr._ a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul B. T. S. în contradictoriu cu pârâtele C. județeană de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. si C. locală de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Zagar, a fost dispusă anularea Hotărârii nr.280/13.08.2012 emisă de C. județeană de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. ; s-a dispus obligarea pârâtei C. județeană de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. la eliberarea titlului de proprietate pentru suprafața de 4,7140 ha teren agricol si 0,0238 ha teren cu vegetație forestiera pe numele reclamantului B. T. S. in baza propunerilor Comisiei locale de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Zagar ; s-a dispus obligarea pârâtei C. județeană de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. la plata daunelor cominatorii in cuantum de 100 lei/zi întârziere începând cu data pronunțării hotărârii hotarari-19.03.2013 si pana la data emiterii titlului de proprietate și de asemeni s-a dispus obligarea pârâtei C. județeană de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. la plata cheltuielilor de judecata in favoarea reclamantului in cuantum de 5000 lei ( o parte din onorariu avocat).
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a constatat că Hotărârea nr. 280/13.08.2012 emisa de către C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor M. prin care s-a invalidat propunerea înaintată de C. Locala de Fond Funciar Zagar înregistrata sub nr. 919/01.06.2012 prin care s-a admis cererea formulata de petentul B. T. S. pentru reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 4,7140 ha teren agricol, respectiv 0,0238 ha teren cu vegetație forestiera este nelegală, fiind in contradicție cu înscrisurile anexate cererii de reconstituire a dreptului de proprietate . Astfel ,s-a reținut că cererea reclamantului B. T. S., a fost conformă dispozițiilor cuprinse in art.4-5 din Legea 18/1991, in sensul in care cererea a fost însoțită si completata de înscrisuri doveditoare din care sa rezulte datele de identificare, domiciliul, calitatea de moștenitor al titularului dreptului de proprietate, suprafețele de teren pentru care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, copii de pe acte doveditoare si alte înscrisuri necesare pentru soluționarea cererilor
Instanța a reținut că în Hotărâre se menționează ca la documentație nu este anexata cererea in original, fiind anexate doua cereri cu ștersături, având același conținut si numere de înregistrare diferite concluzionând că cererea petentului a fost înregistrata după termenul legal, ori prin Ordonanța de scoatere de sub urmărire penala din data de 31.03.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Târnăveni in dosarul nr. 440/P/2008 s-a stabilit ca cererile si documentația aferenta depuse de către petentul B. T. S. in temeiul prevederilor Legii 247/2005 au fost făcute în termen legal.
Prin Hotărâre, s-a mai reținut că din procesul-verbal al Comisiei Locale din 04.11.2009 nu rezulta suprafața solicitată, cine a fost proprietarul terenului de la care a fost expropriată suprafața, modul de expropriere si anul exproprierii, ori o asemenea susținere este in contradicție cu mențiunile din procesul-verbal din care rezulta ca petentul a solicitat acordarea de masuri reparatorii in calitate de moștenitor pentru mai multe imobile înscrise in cărți funciare diferite, iar C. Locala Zagar a menționat suprafața solicitată astfel cum aceasta a fost identificată in fiecare carte funciara, iar in final a constatat ca petentul este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafață totala de_ mp teren agricol si 238 mp teren forestier.
Instanța de fond a mai reținut că un alt motiv invocat de către C. Județeană M. în Hotărâre pentru invalidare este acela ca din copiile fidele ale cărților funciare nu rezulta instituita care le-a eliberat. În acest sens instanța a arătat că în România exista o singura instituție care eliberează copii fidele ale cărților funciare si anume OCPI, iar din cărțile funciare depuse s-a apreciat că rezultă in mod indubitabil cine sunt titularii dreptului de proprietate, modul dobândirii, actele translative de proprietate. S-a reținut și că copiile fidele ale cărților funciare au fost depuse in traducere legalizata, că petentul a depus si certificatul de moștenitor nr.1399/1933 eliberat de Judecătoria Mixta Târnăveni, in copie legalizata prin care s-a stabilit compunerea masei succesorale după defunctul Schermak I., numele si calitatea moștenitorilor, acest înscris atestând fără putință de tăgadă decesul fostului proprietar tabular.
Cu privire la mențiunea ca nu s-a putut stabili vechiul amplasament, s-a apreciat că acest aspect nu corespunde realității, deoarece vechile amplasamente au fost stabilite de C. locala Zagar, care prin adresa nr.138/04.02.2010 invita petentul T. B. S. pentru semnarea procesului-verbal de punere in posesie pentru suprafețele de 4,7140 ha teren agricol, respectiv 0,0238 ha teren cu vegetație forestiera.
În ceea ce privește motivul de invalidare privind lipsa referatului sinteza privind suprafețele de teren deținute de defuncta B. S. ( bunica petentului) decedata in anul 1997, instanța a reținut ca si acesta este neîntemeiat deoarece defuncta B. S. a solicitat restituirea unor imobile atât in nume propriu cat si in calitate de moștenitoare a defunctului Schermak I., iar din actele de stare civila precum si din certificatul de moștenitor anexat rezulta ca petentul- reclamant este unic moștenitor al numitei B. S. si implicit a antecesorului Schermak I..
În fine, instanța a mai constatat că prin Hotărâre s-a reținut că petentului i-a fost deja reconstituita suprafața de_ mp, insa din actele depuse la dosar se observa ca aceasta suprafața a aparținut defunctei B. S. si nu defunctului Schermak I..
În consecință, instanța a admis cererea dedusă judecății, procedând în sensul celor mai sus arătate și făcând aplicare în cauză a prevederilor art. 274 Cod de procedură civilă .
Împotriva acestei hotărârii a declarat recurs intimata Comisa județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M., solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii introductive .
Se arată prin memoriul de recurs că raportat la materialul probator administrat în cauză, concluziile instanței de fond sunt eronate, instanța de fond reținând unilateral apărările reclamantului și propunerile Comisiei locale Zagăr.
Astfel ,se susține că, apreciind că alăturat cererii de reconstituire a dreptului de proprietate au fost depuse înscrisuri doveditoare, instanța de fond nu a verificat faptul că această cerere nu era completă, nefiind precizată suprafața pentru care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, nu s-a verificat în ce calitate a făcut reclamantul cererea având în vedere că în cerere se solicită reconstituirea dreptului de proprietate după B. S. iar C. locală a propus reconstituirea dreptului de proprietate după Schermak I., nu s-a verificat cine a fost proprietarul tabular de la care au fost preluate imobilele pentru a se putea stabilii dacă au fost sau nu corect aplicate dispozițiile legislației speciale de către cele două comisii .
Se subliniază prin memoriul de recurs că din procesul-verbal al Comisie locale Zagăr din anul 2009 nu rezultă suprafața solicitată, cine a fost proprietarul terenului de la care a fost expropriată suprafața respectivă, modul de expropriere și anul exproprierii .
Recurenta arată că instanța de fond a reținut prin hotărârea atacată că reclamantul s-a conformat dispozițiilor art. 4-5 din Legea nr. 18/1991, dispoziții legale care nu au legătură cu prezenta cauză .
Se mai critică de asemeni concluzia instanței de fond cu privire la cuprinsul cărților funciare depuse în probațiune, recurenta susținând că instanța nu a procedat la o verificare a acestora .
Se apreciază de către recurentă că pentru a se pronunța asupra legalității Hotărârii nr. 280/2012, instanța de fond trebuia să verifice dacă cererea depusă de reclamant este întemeiată sau nu, să se stabilească după ce autor se solicită reconstituirea dreptului de proprietate, dacă se justifică reconstituirea unui surplus de suprafață față de suprafețele anterior reconstituie în favoarea lui B. S., dacă reclamantul face dovada proprietății după autorul respectiv, de la cine a fost preluat abuziv terenul prin raportare la perioada de referință prevăzută de Legea nr. 247/2005 .
Recurenta mai arată, în ceea ce privește decesul lui Schermak I., că certificatul de moștenitor emis în urma decesului acestuia nu au fost depuse decât în fața instanței, iar pe de alăt parte, acest certificate confirmă și faptul că averea defunctului a fost partajată între cei trei moștenitori . De altfel, copiile cărților funciare depuse nu cuprind toate înscrierile de la foile A,B, C, lipsesc mai ales înscrierile din foaia de proprietate, în consecință se susține că nu se face dovada că reclamantul ar fi îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate după defunctul Schermak I. și nici a unui plus de suprafață după B. S. . În același sens se arată și faptul că reclamantul nu a anexat documente din care să rezulte informații referitoare la vechiul amplasament al suprafețelor solicitate .
În ceea ce privește obligarea la plata de daune cominatorii a Comisiei recurente ,se arată că la plata unor astfel de daune, potrivit Legii nr. 18/1991 poate fi obligate primarul, în calitate de președinte al comisie locale de fond funciar.
În fine ,se susține că nu se justifica obligarea Comisie județene de fond funciar M. la obligarea la plata cheltuielilor de judecată, întrucât această comisie nu deține toate caracteristicile unei persoane juridice pentru a putea fi obligată în acest sens și de asemeni C. recurentă nu este în culpă procesuală .
În drept au fost invocate prevederile Codului de procedură civilă, legea nr. 18/1991, Legea nr. 247/ 2005, HG nr. 890/2005 .
Alăturat declarației de recurs au fost depuse copii după: Hotărârea nr. 22/ 3 august 1992 a Comisiei județene de aplicare a Legii nr. 18/1991, sentința civilă nr. 1138/5 mai 1992 a Judecătoriei Tg. M., certificatul de căsătorie al antecesoarei reclamantului, cererea acestuia de reconstituire a dreptului de proprietate, extras de carte funciară, adresele Prefecturii județului M. și a Consiliului local Zagăr privitoare la aprobarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea lui B. S. și la actele depuse de aceasta pentru reconstituirea dreptului de proprietate .
Prin întâmpinare, intimatul B. T. S. a solicitat respingerea recursului ca nefundat, cu obligarea recurente la plata cheltuielilor de judecată .
S-a invocat în primul rând prin întâmpinare excepția lipsei de interes a recurentei în ceea ce privește promovarea căii atac, sens în care s-a arătat că în fața instanței de fond a fost depus de către recurentă doar un înscris, ce nu poate asimilat unei întâmpinări, și prin care nu au fost formulate apărări de fond, ci au fost doar reiterate susținerile reținute prin hotărârea contestată, fără a fi formulate apărări relative la motivele de nelegalitate ale hotărârii atacat.
De asemenea, s-a invocat prin întâmpinare și faptul că recursul declarat nu este motivate în drept, respectiv nu au fost indicate motivele de casare sau de modificare a hotărârii atacate prevăzute de art. 304 Cod de procedură civilă .
În ceea ce privește fondul cauzei, se arată de către intimat că din documentația depusă la dosarul cauzei reiese că intimatul este unicul moștenitor prin reprezentare al fostului proprietar Schermak I. ( străbunicul său ), a cărui succesiune s-a dezbătut în dosarul nr. 1399/1932/6 de Judecătoria mixtă Târnăveni, prin eliberarea certificatului de moștenitor din 27 aprilie 1933, în certificatul de moștenitor fiind identificate imobilele care s-au transmis moștenitorilor defunctului, inclusiv bunicii intimatului – B. S. .
În ceea ce privește documentația întocmită în vederea soluționării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, se arată că se regăsesc înscrisuri doveditoare din care rezultă că imobilele nu se confundă cu cele solicitate de bunica intimatului în nume propriu în baza legii nr. 18/1991 și pentru care s-au eliberat titluri de proprietate .
Mai arată intimatul că terenurile revendicate nu au fost niciodată preluate de fostele CAP-uri sau IAS-euri, potrivit înscrierilor din cărțile funciare, acestea figurând în continuare înscrise pe numele lui Schermak I., fiind deci evident că nu se poate indica în cauză actul de expropriere, modul de expropriere și anul exproprierii .
Mai arată intimatul că, copiile fidele ale cărților funciare în extenso și traducerile în limba română au fost depuse la dosarul cauzei, acestea cuprinzând mențiuni complete în foile A,B,C, cu precizarea că suprafețele evidențiate în foaia A sunt mai mari decât cele admise de C. locală de fond funciar Zagăr .
Referitor la vechiul amplasament al imobilelor revendicate, se arată că intimatul a fost invitat prin adresa nr. 138/ 04.02._ pentru semnarea procesului – verbal de punere în posesie, înscris care conține toate indiciile privind amplasamentul terenurilor .
Privitor la motivul de invalidare constând în lipsa referatului sinteză pentru suprafața de teren deținută de defuncta B. S., se susține că este un motiv neîntemeiat, întrucât aceasta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate atât în nume propriu cât și în calitate de moștenitoare a defunctului Schermak I. .
În fine, se arată prin întâmpinare că intimatul s-a conformat tuturor solicitărilor recurentei de completare a dosarului privind reconstituirea dreptului de proprietate, că temeiul juridic al cererii este reprezentat de prevederile art. 58 din Legea nr. 18/1991 .
Se mai arată și că este nejustificată critica adusă în ceea ce privește obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, întrucât aceasta se află în clupă procesuală .
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs, a apărărilor expuse prin întâmpinare și având în vedere prevederile art. 304 indice 1 Cod de procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei de interes a recurentei în promovarea căii de atac, invocată de intimată, tribunalul arată că, având în vedere că prin anularea hotărârii emise de către recurentă de către instanța de fond, aceasta are calitatea de parte procesuală căzută în pretenții, astfel că, indiferent de modul în care a înțeles să-și facă sau nu apărările în primul ciclu procesual, justifică interesul în exercitarea căii de atac împotriva sentinței pronunțate în cauză.
În ceea ce privește nulitatea recursului, invocată de asemenea de către intimat prin întâmpinare, tribunalul arată că, în prezenta cauză este vorba de un recurs declarat în condițiile art. 304 indice 1 Cod de procedură civilă, respectiv un recurs împotriva unei hotărâri care nu poate fi atacată cu apel, astfel că, instanța de recurs nu este limitată la motivele de casare prevăzute de art. 304 Cod civil, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele, pe cale de consecință, nefiind vorba de un recurs care să fie circumscris motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 Cod de procedură civilă, neindicarea vreunuia dintre motivele de casare sau modificare prevăzute de acest text, nu echivalează cu o nemotivare a recursului .
În ceea ce privește fondul cauzei, tribunalul reține că prin Hotărârea nr. 280/13.08.2012 a Comisiei județene M. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor s-a invalidat propunerea formulată de C. locală de fond funciar Zagăr în ceea ce privește reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 4,7140 ha teren agricol și 0,0238 ha teren cu vegetați forestieră - după defunctul Schermak I., reținându-se în aceste sens existența mai multor impedimente .
Unele dintre aceste, au fost corect apreciate de către instanța de fond ( spre exemplu tardivitatea depunerii cererii ) și nu au făcut de altfel nici obiectul criticilor în calea de atac, astfel încât, tribunalul urmează a analizat doar acele motive care au fost criticate în calea de atac .
Astfel, prin cererea formulată în temeiul Legii nr. 247/2005 ( fila 174 dosar fond ), B. T. S. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moștenitor al lui B. S., în ceea ce privește imobilele înscrise în CF nr. 914, 131, 529 și 153 ale localității S.. După cum a arătat C. recurentă, în această cerere nu au fost indicate suprafețele solicitate și nici amplasamentul acestora, cu atât mai puțin a fost indicat modul în care aceste imobile au fost expropriate.
Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost formulată de către petent în calitate de moștenitor al lui B. S., sens în care a și fost depus în probațiune certificatul de moștenitor care denotă această calitate, însă atât comisia locală de fond funciar cât și instanța de fond au avut în vedere calitatea acestuia de moștenitor după Schermak I. .
În acest sens, tribunalul constată că ,într-adevăr, la dosarul de fond al cauzei a fost depus certificatul de moștenire din dosarul nr. 1399/1932/6 al Judecătorie mixte Dumbrăveni ( fila 9 dosar fond ), din care reiese compunerea masei succesorale rămasă după defunctul Schermak I., masă succesorală din care se face mențiune că revine moștenitorilor Schermak I. junior, E. Schermak și S. Schermak “conform partajului alăturat” – dar care înscris privitor la partaj nu este depus la dosar pentru a se putea constatat modalitatea concretă de efectuare a partajului, sens în care, chiar dacă instanța de fond a constatat că petentul este unic moștenitor al lui B. S., în mod eronat a constatat și că acesta ar fi implicit unic moștenitor al lui Schermak I..
Pe de altă parte, tot în același sens, tribunalul mai reține și că, întrucât în anul 1932 a intervenit decesul lui Schermak I., dreptul de proprietate asupra bunurilor incluse în masa sa succesorală s-a transmis asupra moștenitorilor ( indiferent dacă aceștia la momentul respectiv și-au înscris sau nu dreptul de proprietate în cartea funciară, astfel încât o eventuală expropriere e imobilelor făcută în perioada de referință reglementată de legile reparatorii i-a privit pe acești moștenitori și nu pe Schermak I. .
Întrucât B. S. a devenit proprietară asupra unei părți din masa succesorală a defunctului său antecesor, în mod firesc aceasta a și formulat cerere de reconstituire asupra dreptului de proprietate asupra imobilelor înscrise în Cf nr. 914, 153, 970 și 524 S., cerere care de altfel a fost admisă ( filele 11-21 dosar recurs ) .
De altfel, se poate constat și din cuprinsul procesului verbal întocmit de către C. locală de fond funciar Zagăr ( filele 103-104 dosar fond ) că s-a reținut faptul că suprafețele înscrise în CF nr. 914, 153 și 524 Seleușu au fost solicitate și atribuire conform Legii nr. 18/1991, propunerea Comisiei vizând doar suprafețele de teren înscrise în CF nr. 131 Seleușu și CF nr. 529 Seleușu .
Din cuprinsul încheierii din data de 15 august 1933, cu nr. 1216( fila 107 dosar fond ), reiese că în temeiul certificatului de moștenitor nr. 1399/1932 al Judecătoriei Mixte Dumbrăveni și în baza schițelor imobilelor, s-a procedat la o transcriere a imobilelor care în urma partajului reveneau fiecăruia dintre moștenitori, astfel că, în ceea ce o privește pe B. S., a fost înscris dreptul de proprietate în CF nr. 153 S. cu privire la nr. top: 229, 1414, 3238, 329, 5521, 6516, 6517,6518, 6815, 7911, 8089, 8206, 8240, 8905, 9073, 9092, 9308, 9357,_,_, 7182/1, 7261,_/2 ,_/2, 1315, 9311 și nr. 5458/a ( o parte din aceste numere topografice regăsindu-se în CF nr. 529 și 131 S.) .
Astfel, tribunal reține că, este corectă în primul rând concluzia ce se regăsește în hotărârea emisă de C. locală de fond funciar referitoare la faptul că petentul nu are calitatea de moștenitor după Schermak I. (, cu atât mai mult cu cât în cursul procedurii administrative nu s-a depus nici o dovadă în acest sens), iar întrucât acestea formulat cererea de revendicare în temeiul Legii nr. 247/2005 ca moștenitor al lui B. S., doar prin raportare la această antecesoare se impunea a fi analizată solicitarea sa.
În acest sens, de asemenea, tribunalul reține că în mod corect s-a reținut că extrasele și copiile cărților funciare au fost depuse într-o asemenea modalitate în care să fie greu de urmărit succesiunea cronologică a transcrierilor referitoare la dreptul de proprietate .
În fapt, după cum mai sus a constatat instanța de recurs, în fapt imobilele înscrise în CF nr. 153 și 131 S., cu privire la care a fost admisă cerere petentului și pentru care se formulase de către C. locală de fond funciar o propunere de reconstituire a dreptului de proprietate ) nu figurează înscrise în carte funciară în favoarea antecesoarei lui, B. S., dimpotrivă, ca urmare a actului de partaj care a intervenit în anul 1933 ( după cum mai sus s-a arătat ), s-a procedat la o transcriere a numerelor topografice în cărți funciare distincte pentru fiecare moștenitor, astfel că B. S. a și solicitat reconstituirea dreptului de proprietate doar cu privire la terenurile cu privire la care a putut face dovada că i-au aparținut, fără ca solicitarea acesteia să includă și terenurile înscrise în CF nr. 153 și 131 Seleușu, întrucât acestea au fost partajate între moștenitori și transcrise în alte cărți funciare.
Pe de altă parte, tribunalul mai reține ca fiind corectă și concluzia Comisiei județene M. de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor referitoare la faptul că nu s-a făcut dovada preluării imobilelor revendicate, sens în care nu poate fi ignorată nici poziția intimatului care a susținut inclusiv în întâmpinare depusă în cale de atac că aceste imobile figurând înscrise în cartea funciară în continuare în favoarea lui Schermak I., terenurile respective nu au fost niciodată preluate de CAP-uriu sau IAS-euri, situație în care cerere sa de reconstituire a dreptului de proprietate apare și ca lipsită de interes câtă vreme se afirmă că imobilele nu ar fi iești din patrimoniul antecesorului acestuia .
Pentru toate considerentele mai sus arătate, apreciind că recursul dedus judecății este fondat, instanța de fond dând o greșită interpretate probatoriului administrat în cauză, tribunalul urmează ca în temeiul prevederilor art. 312 alin.1 2 și 3 Cod de procedură civilă, să admisă recursul dedus judecății și pe cale de consecință va modifica hotărârea atacată în sensul respingerii acțiunii civile introductive .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I DE:
Admite recursul formulat de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M., cu sediul în Tg. M., P-ța Victoriei, nr. 1, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 218 din data de 19 martie 2013, pronunțată de Judecătoria Târnăveni în dosarul nr._ și în consecință.
Modifică în tot hotărârea atacată în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul B. T. S., cu domiciliul procesual ales în Tg.M., .,jud. M., în contradictoriu cu cu pârâtele C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M., cu sediul în Tg. M., P-ța Victoriei, nr. 1, jud. M. și C. locală de stabilire a dreptului de proprietate privată Zagăr.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Octombrie 2013
Președinte, A. A.-B. | Judecător, M. M. | Judecător, C. S. |
Grefier, C. Simineț |
Red.M.M.
Tehred. C.S./07.01.2014/ 2 ex.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 75/2013. Tribunalul MUREŞ | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 944/2013.... → |
|---|
