Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 209/2013. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 209/2013 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 05-03-2013 în dosarul nr. 5508/320/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIE CIVILĂ Nr. 209
Ședința publică de la 5 martie 2013
Completul compus din:
Președinte: A. B.
Judecător: A. A.-B.
Judecător: R. I.
Grefier: A. A.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenții B.E.J. G. C. M., cu sediul în Tg-M., ., jud. M. și C. L. Tg-M., cu sediul în Tg-M., Piața Victoriei nr. 3, jud. M. împotriva încheierii civile nr.1630 din 23 mai 2012 pronunțată de Judecătoria Tg-M. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor și concluziile părților sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 19 februarie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a dispus amânarea pronunțării deciziei pentru data de 26 februarie 2013, iar apoi pentru data de 05 martie 2013.
TRIBUNALUL,
Prin încheierea civilă nr. 1630 din 23 mai 2012 pronunțată de Judecătoria Târgu M. s-a respins ca neîntemeiată cererea de încuviințare a executării silite formulată de executorul judecătoresc G. M. C., la solicitarea creditorului C. L. Târgu M. împotriva debitorilor F. D., G. M., P. M., F. M., B. C. și K. I..
Pentru a pronunța această hotărâre judecătoria reținut că titlul executoriu invocat de creditor, decizia nr. 317/R/12.04.2005 a Curții de Apel Târgu M. nu prevede obligația debitorilor de a plăti creditorului sumele de bani, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 371 1 Cod de procedură civilă.
Împotriva hotărârii au declarat recurs C. L. Târgu M. și executorul judecătoresc G. M. C..
Prin recursul declarat de creditorul C. L. Târgu M. s-a cerut instanței ca în urma admiterii acestuia să se modifice în tot hotărârea în sensul încuviințării executării silite.
În motivarea căii de atac s-a arătat că prin decizia nr. 512/R/03.06.2008 a Curții de Apel Târgu M. s-a statuat că decizia civilă nr. 317/R/2005 a Curții de Apel Târgu M. a fost pronunțată ca urmare a promovării unei acțiuni în realizarea dreptului, și prin urmare este susceptibilă de executare silită. Astfel s-a arătat că nu există niciun impediment pentru punerea în executare a hotărârii judecătorești.
Prin recursul declarat de executorul judecătoresc G. M. C. s-a cerut modificarea în tot a hotărârii recurate în sensul admiterii cererii având ca obiect încuviințarea executării silite.
S-a arătat că încheierea pronunțată este nelegală și netemeinică întrucât judecătoria ar fi trebuit să se pronunțe luând în considerare dispozitivul sentinței civile nr._ din 01.11.2011 a Judecătoriei Târgu M. prin care executorul judecătoresc a fost obligat la continuarea executării silite în dosarul execuțional nr. 213/E/2008. De asemenea s-a arătat că considerentele instanței și temeiul legal invocat ( art. 373 1 Cod de procedură civilă ) pentru respingerea cererii de încuviințare a executării silite nu pot fi reținute, pornind în primul rând de la lămurirea dată de Curtea de Apel Târgu M. prin decizia nr. 512/R/2008, în care se arată că decizia nr. 517/R/2005 este susceptibilă de executare silită.
Prin notele de ședință din data de 09.11.2012 creditorul C. L. Târgu M. a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Specializat M. în soluționarea recursurilor declarate. S-a arătat că din perspectiva naturii raporturilor juridice dintre părți acestea au o natură pur civilă, având la bază o hotărâre judecătorească pronunțată în urma unei acțiuni a procurorului financiar al Curții de Conturi a României având ca obiect atragerea răspunderii personale patrimoniale a unor funcționari publici și demnitari din cadrul Primăriei municipiului Târgu M. pentru îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor de serviciu.
Prin notele scrise depuse de debitorul B. C. s-a cerut să se constate lipsa calității procesuale active a recurentului executorul judecătoresc G. M. C. și să se respingă ca nefondat recursul declarat de creditorul C. L. Târgu M..
Prin decizia nr. 109/R/C din 19 noiembrie 2012 a Tribunalului Specializat M. s-a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și s-a declinat competența de soluționare a recursurilor în favoarea Tribunalului M..
Verificând, în limitele motivelor de recurs invocate, precum și din oficiu, potrivit art. 304 1 Cod de procedură civilă, legalitatea și temeinicia hotărârii recurate, tribunalul apreciază că este întemeiat doar recursul declarat de creditorul C. L. Târgu M..
În privința recursului declarat de executorul judecătoresc instanța apreciază că excepția invocată de debitorii F. M. și B. C. este întemeiată. Art. 373 1 alin. 5, teza a II-a Cod de procedură civilă prevede în mod expres că „Încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite poate fi atacată cu recurs numai de către creditor, în termen de 5 zile de la comunicare”. În această situație este evident că executorul judecătoresc nu are calitate procesuală activă pentru declararea recursului, dreptul de a declara recurs revenind doar creditorului, singurul în măsură să aprecieze asupra utilității sau oportunității declarării căii de atac.
Referitor la recursul declarat de creditorul C. L. Târgu M., tribunalul apreciază că acesta este întemeiat.
În mod greșit prima instanță a apreciat că nu se poate încuviința executarea silită întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 371 1 Cod de procedură civilă, în concret hotărârea judecătorească nu cuprinde obligația debitorilor de a plăti sumele de bani menționate ( art. 373 1 alin. 4, pct. 4 Cod de procedură civilă ).
Chestiunea dacă decizia civilă nr. 317/R/12.04.2005 a Curții de Apel Târgu M. prin care s-a admis actul de sesizare al procurorului financiar și s-a stabilit vinovăția debitorilor în producerea prejudiciului suferit de C. L. Târgu M. este sau nu este susceptibilă de executare silită, acțiunea exercitată de procurorul financiar fiind o acțiune în constatarea dreptului sau una în realizarea dreptului, a fost tranșată de Curtea de Apel Târgu M. prin decizia nr. 512/R/03.06.2008. S-a reținut în considerentele hotărârii că „Referitor la natura deciziei în speță, este mai presus de orice îndoială faptul că aceasta este o hotărâre pronunțată ca urmare a promovării unei acțiuni în realizarea dreptului, în raport de dispozițiile art. 111 Cod de procedură civilă, și deci, pe cale de consecință, susceptibilă de executare silită, astfel că excepția invocată de intimatul F. M. este neîntemeiată, neputându-se susține cu suficient temei faptul că am fi în prezența unei hotărâri în constatare, care să fie nesusceptibilă de executare silită”.
De altfel chiar anterior pronunțării deciziei nr. 512/R/2008 a Curții de Apel Târgu M., hotărârea care constituie titlu executoriu a fost învestită cu formula executorie.
Susținerile debitorilor conform cărora hotărârea nu poate fi pusă în executare, lipsindu-i dispoziția prin care aceștia să fie obligați la plata despăgubirilor, sunt neîntemeiate. În considerentele hotărârii s-a reținut că procurorul financiar de pe lângă camera de Conturi a județului M. a solicitat „ca aceasta ( instanța de judecată ) să dispună repararea prejudiciului creat bugetului local Târgu M. în sumă de …” și „S-a solicitat, în același timp, și obligarea la plată a persoanelor răspunzătoare, astfel cum au fost stabilite, pe capete de cerere”. Obiectul procesului l-a constituit astfel tocmai stabilirea vinovățiilor și obligarea la plata de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat.
Urmează astfel ca în temeiul art. 312 Cod de procedură civilă să se respingă ca inadmisibil recursul declarat de executorul judecătoresc și să se admită recursul declarat de creditorul C. L. Târgu M. și să se modifice în tot încheierea atacată în sensul admiterii cererii formulate de B.E.J. G. M. C. la solicitarea creditorului C. L. Tg-M. și a încuviințării executării silite a sumei de 367.303,8715 lei, față de debitorii F. D., G. M., P. M., F. M., B. C.; suma de 12.170,8522 lei față de debitorii K. I. și F. D.; suma de 137.759,0782 lei față de K. I. și F. D., potrivit titlului executoriu reprezentat de decizia nr. 317/R/12.04.2005 pronunțată de Curtea de Apel Tg-M., secția comercială și de contencios administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția lipsei calității procesuale active a Biroului executor Judecătoresc G. M. C..
Respinge recursul formulat de Biroul Executor Judecătoresc G. M. C. ca inadmisibil.
Admite recursul formulat de recurentul C. L. Tg-M., cu sediul în Tg-M., Piața Victoriei nr. 3, jud. M. împotriva încheierii civile nr.1630/23 mai 2012 a Judecătoriei Tg-M. pronunțată în dosarul nr._ .
Modifică integral încheierea atacată și în consecință:
Admite cererea formulată de B.E.J. G. M. C. la solicitarea creditorului C. L. Tg-M. și încuviințează executarea silită a sumei de 367.303,8715 lei, față de debitorii F. D., G. M., P. M., F. M., B. C.; suma de 12.170,8522 lei față de debitorii K. I. și F. D.; suma de 137.759,0782 lei față de K. I. și F. D. cuprinsă în titlul executoriu – decizia nr.317/R/12.04.2005 pronunțată de Curtea de Apel Tg-M., secția comercială și de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința din 5 martie 2013.
Președinte, A. B. | Judecător, A. A.-B. | Judecător, R. I. |
Grefier, A. A. |
Red.tehnored./A.B./28.03.2013
Listat A.A./29.03.2013/2 ex
Jud.fond B. I. M.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 667/2013.... | Legea 10/2001. Sentința nr. 1080/2013. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
