Ordin de protecţie. Decizia nr. 717/2013. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 717/2013 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 24-09-2013 în dosarul nr. 6854/320/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIE Nr. 717/2013
Ședința publică de la 24 Septembrie 2013
Completul constituit din:
Președinte A. A.-B.
Judecător M. M.
Judecător C. S.
Grefier C. Simineț
Cu participarea domnului procuror F. G. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul M..
Pe rol judecarea recursului formulat de M. M., cu domiciliul în Valea R. nr. 119 D, jud. M., împotriva sentintei civile nr. 2857 din 04.07.2013 pronunțată de Judecătoria Tg.M. în dsoarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța este legal seiszată cu soluționarea prezentului recurs.
Recursul formulat de recurent este declarat și motivat în termenul legal, scutit de la plata taxei de timbru.
Reprezentantul Ministerului Public învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
În temeiul art.7 din Legea nr.76/2012 raportat la dispozițiile art.30 alin.1 din Legea nr. 217/2003, instanța din oficiu invocă excepția inadmisibilității recursului și o pune în discuția părților.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea excepției invocate.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
După închiderea dezbaterilor se prezintă recurentul care arată că nu are nicio locuință, dar toate înscrisurile să-i fie comunicate la adresa din Valea R., nr. 119D, jud. M., deoarece acolo locuiește mama sa și aceasta i le înmânează.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2857/04.07.2013 pronunțată de Judecătoria Tg.M. în dosarul nr._ a fost admisă cererea formulată de reclamanta M. V. S. în contradictoriu cu agresorul –pârât M. M. fiind emis Ordinul de protecție prin care s-a dispus:
- evacuarea agresorului pârât M. M. din imobilul situat în Târgu M., .. 119D ( 19D), jud M., pentru o perioadă de 6 luni.
- reintegrarea victimei M. V. S. în imobilul situat în Târgu M., .. 119D ( 19D), jud M..
- obligarea agresorului pârât M. M. la păstrarea unei distanțe minime de 200 m față de victima M. V. S. și față de copiii M. M., născut la data de 21.11.2003, M. V. S., născută la data de 25.12.2004, M. AMAR O., născut la data de 23.04.2006, M. V., născut la data de 16.04.2008, M. B., născut la data de 30.06.2009 și M. A., născut la data de 29.10.2011, precum și față de imobilul situat în Târgu M., .. 119D ( 19D), jud M., pentru o perioadă de 6 luni.
- interzice pârâtului să aibă orice contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima;
- obligă pârâtul M. M. să predea poliției armele deținute;
- stabilește locuința minorilor M. M., născut la data de 21.11.2003, M. V. S., născută la data de 25.12.2004, M. AMAR O., născut la data de 23.04.2006, M. V., născut la data de 16.04.2008, M. B., născut la data de 30.06.2009 și M. A., născut la data de 29.10.2011 la mama reclamantă, M. V. S..
- recomanda pârâtului M. M. efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în scopul dezintoxicării.
În temeiul art.35 din Legea nr. 217/2003, s-a dispus sesizarea Municipiului Târgu M. – Serviciul Autoritate Tutelară în vederea supravegherii situației minorilor M. M., născut la data de 21.11.2003, M. V. S., născută la data de 25.12.2004, M. AMAR O., născut la data de 23.04.2006, M. V., născut la data de 16.04.2008, M. B., născut la data de 30.06.2009 și M. A., născut la data de 29.10.2011, aflați în întreținerea reclamantei.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că între reclamanta victimă M. V. S. și agresorul M. M. există o situație conflictuală, recunoscută de ambele părți, și care durează în timp de aproximativ 15-16 ani, aspect confirmat de martora audiată în dosar.
Din probele administrate în cauză s-a reținut că pârâtul are un comportament extrem de violent față de reclamantă, aceasta fiind bătută zilnic de către pârât și amenințată de către acesta, episoadele de violență având un grad de intensitate foarte mare, momente în care pârâtul apelează la bate, cuțite, ceea ce a determinat instanța să concluzioneze că pârâtul reprezintă un pericol concret, iminent de a dezvolta un comportament agresiv față de reclamantă.
S-a mai reținut și faptul că reclamanta a fost și victima comportamentului agresiv din punct de vedere sexual al pârâtului, episoade la care au asistat și copii minori ai celor doi.
Comportamentul agresiv al pârâtului a determinat-o pe reclamantă să se refugieze în mod repetat la vecini sau rude, însă datorită aceluiași comportament agresiv al pârâtului aceștia nu mai sunt dispuși să o ajute, astfel încât în prezent reclamanta este nevoită a se adăposti, împreună cu cei șase minori, sub o masă de ping-pong, la adăpostul unei râpe, deși îi este atribuită reclamantei o locuință în care să stea, locuință care, însă, este ocupată de pârât.
Instanța a mai reținut și faptul că victime ale comportamentului agresiv al pârâtului sunt și cei șase minori ai cuplului.
Din probele administrate a reieșit faptul că pârâtul își bate în mod constant copiii, și-a ars unul din copii pe plita încinsă, i-a expus pe copii la comportamente sexuale care constau în supunerea mamei la contact sexual normal și perversiuni sexuale în prezența minorilor.
Față de toate aceste aspecte, instanța a reținut, în înțelesul Legii nr. 217/2003, calitatea de victime pentru reclamanta M. V. S. și pentru minorii M. M., născut la data de 21.11.2003, M. V. S., născută la data de 25.12.2004, M. AMAR O., născut la data de 23.04.2006, M. V., născut la data de 16.04.2008, M. B., născut la data de 30.06.2009 și M. A., născut la data de 29.10.2011 și cea de agresor a numitului M. M..
Având în vedere situația familială și violențele exercitate, precum și degenerarea continuă a relațiilor din cadrul familiei, instanța a apreciat că în cauză viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea victimelor este pusă în pericol prin acte de violență din partea unui membru al familiei, motiv pentru care sesizarea formulată urmează a fost admisă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs arătând că nu recunoaște faptul că și-ar fi maltratat copii și soția.
Mai arată recurentul că nu reprezintă un pericol nici față de familia sa și nici față de societate, lucrează ca ziler pentru a-și putea întreține familia, nu poate trăi fără copii și nici fără soția sa, pe care îi iubește foarte mult.
Arată că toate susținerile soției sale sunt minciuni pe care poate să le combată cu martori.
La termenul de judecată din data de 24.09.2013 tribunalul din oficiu a invocat excepția inadmisibilității căii de atac pe care o va analiza în continuare, cu prioritate în condițiile art.248 al.1 N.C.P.C.
Reține tribunalul că cererea ce face obiectul dosarului nr._ a fost promovată în data de 07.06.2013 după . N.C.P.C., respectiv după data de 15.02.2013, context în care în cauză sunt aplicabile dispozițiile acestui ultim act normativ, potrivit prevederilor art.3 din legea nr.76/2012.
Potrivit art.7 din același act normativ:
(1) Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este "definitivă", de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, aceasta va fi supusă numai apelului la instanța ierarhic superioară.
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este "supusă recursului" sau că "poate fi atacată cu recurs" ori, după caz, legea specială folosește o altă expresie similară.
Reține tribunalul că potrivit art. 30 al. (1) din Legea nr.217/2003 „hotărârea prin care se dispune ordinul de protecție este supusă numai recursului, în termen de 3 zile de la pronunțare dacă s-a dat cu citarea părților și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.”
Coroborând prevederile legale anterior enunțate, tribunalul apreciază că în cauză hotărârea prin care se dispune ordinul de protecție este supusă căii de atac a apelului însă în cuprinsul hotărârii atacate s-a indicat în mod greșit calea de atac ca fiind recursul.
Potrivit art.457 al.1 din N.C.P.C., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.
În acest context și în raport de prevederile legale anterior menționate, exercitarea unie căi de atac neprevăzută de lege este un fine de neprimire, motiv pentru care excepția invocată din oficiu urmează a fi admisă cu consecința respingerii recursului declarat ca inadmisibil.
Va avea în vedere însă tribunalul și va da eficiență prevederilor al.3 al.art.457 în conformitate cu care, „dacă instanța respinge ca inadmisibilă calea de atac neprevăzută de lege, exercitată de partea interesată în considerarea mențiunii inexacte din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac, hotărârea pronunțată de instanța de control judiciar va fi comunicată, din oficiu, tuturor părților care au luat parte la judecata în care s-a pronunțat hotărârea atacată. De la data comunicării începe să curgă, dacă este cazul, termenul pentru exercitarea căii de atac prevăzute de lege.”
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite excepția inadmisibilității.
Respine, ca inadmisibil, recursul formulat de M. M., cu domiciliul în Valea R. nr. 119 D, jud. M., împotriva sentintei civile nr. 2857 din 04.07.2013 pronunțată de Judecătoria Tg.M. în dsoarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Septembrie 2013
Președinte, A. A.-B. | Judecător, M. M. | Judecător, C. S. |
Grefier, C. Simineț |
Red. A.B.A
Tehred. C.S./23.10.2013/ 5 ex.
| ← Pensie întreţinere. Decizia nr. 582/2013. Tribunalul MUREŞ | Ordin de protecţie. Decizia nr. 145/2013. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
