Pensie întreţinere. Decizia nr. 749/2013. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 749/2013 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 26-09-2013 în dosarul nr. 13181/320/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIA CIVILĂ NR. 749/2013
Ședința publică din data de 26 septembrie 2013
Completul constituit din:
Președinte: A. T.
Judecător: F. G. M.
Judecător: P. M.
Grefier: M. M.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenta-pârâtă U. (N.) D., cu domiciliul în Tg. M., .. 10, . și domiciliul procesual ales în Tg. M., ., ., împotriva sentinței civile nr. 1993 din 08.03.2013, pronunțată de Judecătoria Tg. M. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor și concluziile în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12 septembrie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta și când instanța a dispus amânarea pronunțării asupra cauzei pentru data de 19 septembrie 2013, iar apoi pentru data de azi, 26 septembrie 2013.
TRIBUNALUL,
Prin sentința civilă nr. 1993 din 08.03.2013 pronunțată de Judecătoria Tg. M., s-a admis cererea formulată de reclamantul N. S.-D., în contradictoriu cu pârâta U. D. și în consecință pârâta a fost obligă pârâta la plata în favoarea reclamantului N. S.-D., născut la data de 12.05.1993, a unei pensii de întreținere în cuantum de 670 de lei lunar, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată-03 decembrie 2012, și până la finalizarea studiilor reclamantului, dar nu mai târziu de împlinirea de către acesta a vârstei de 26 de ani. Totodată s-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere formulat de către reclamant în vederea obligării pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, s-a arătat că după cum rezultă din copia certificatului de naștere depus la fila 16 din dosarul nr._/320/2012 al Judecătoriei Tg.M., reclamantul N. S. D. este fiul pârâtei U. D., născut în timpul căsătoriei dintre aceasta și N. S., tatăl reclamantului.
Instanța a reținut că, odată cu împlinirea vârstei de 18 ani, la data de 12 mai 2011, reclamantul a devenit major, dar din conținutul adeverinței nr. 235/18.12.2012 ( fila 18 din dosarul nr._/320/2012 al Judecătoriei Tg.M. ), rezultă că în prezent, acesta se află în continuarea studiilor, fiind student în anul I de studii, an școlar 2012-2013, cursuri de zi, la Universitatea „P. M.” Tg.M., Facultatea de Inginerie.
Potrivit art.499 al 1 din Noul Cod Civil, tată și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea profesională. De asemenea, potrivit al.3 al aceluiași articol, părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani.
Legea instituie astfel și pentru majorul aflat în continuarea studiilor, dar sub vârsta de 26 de ani, prezumția stării de nevoie, părinții fiind obligați să îl întrețină și să-i asigure condițiile necesare pentru creșterea, educarea și pregătirea sa profesională.
În cauză, instanța constată că, deși a împlinit vârsta de 18 ani și a devenit major, în condițiile în care se află în continuarea studiilor, reclamantul este îndreptățit sa pretindă în continuare întreținere de la părinții săi, inclusiv de la mama sa.
Potrivit art.529 al.2 din Noul Cod Civil, când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil. Față de susținerile reprezentantul convențional al pârâtei, instanța a constatat că nu rezultă din acest text legal că se stabilește cuantumul pensiei de întreținere numai după ce se scad din venitul net al celui care datorează întreținerea, cheltuielile făcute de către acesta cu propria sa întreținere. A interpreta astfel textul legal înseamnă a lăsa la latitudinea celui care datorează întreținerea posibilitatea de a micșora cuantumul pensiei de întreținere prin contractarea în mod unilateral, pentru sine, de datorii care s-ar imputa asupra veniturilor nete ale acestuia, mai înainte de a se stabili cuantumul pensiei de întreținere datorate.
Cu privire la aceste aspecte, instanța as reținut, din adeverința nr. 873/16.01.2013 fila 32), că pârâta este salariată a Băncii Comerciale Române SA, având un venit net mediu pe ultimele 6 luni în cuantum de 2683 lei.
Astfel, având în vedere că o pătrime din venitul net mediu lunar al pârâtei de 2683 de lei, este reprezentată de suma de 670 de lei, instanța a constat că acesta este nivelul pensiei de întreținere pe care reclamantul este îndreptățit să o primească de la mama sa.
Față de cele expuse mai sus, în baza prevederilor art. 499, art.529, art.532 și urmat. din Codul Civil, instanța admis cererea formulata de către reclamant și a obligat pârâta la plata în favoarea reclamantului a unei sume 670 de lei, lunar, cu titlu de pensie de întreținere, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată-03 decembrie 2012 - și până la finalizarea studiilor reclamantului, dar nu mai târziu de împlinirea de către acesta a vârstei de 26 de ani.
Cu privire la cererea formulată de către reclamant în vederea obligării pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, instanța a constat ca s-a depus la dosar la fila 46 chitanța nr.44 (fără a se menționa data la care a fost emisă) în valoare de 800 de lei, dar nu rezultă daca suma menționată a fost achitată de către reclamant domnului avocat M. M., cu titlu de onorariu de avocat, pentru activitatea prestată în prezentul dosar, având ca obiect stabilire pensie de întreținere.
Față de aceste aspecte, instanța a respins ca neîntemeiat capătul de cerere formulat de către reclamant în vederea obligării pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta U. D. prin care a solicitat admiterea recursului modificare a sentinței atacate în sensul diminuării pensiei de întreținere .
În motivare a arătat în esență că deși a invocat și dovedit că a fost alungată de la domiciliul comun după demararea procedurilor de divorț și că este nevoită să locuiască în chirie, instanța de fond a apreciat în mod greșit că aceste cheltuieli nu trebuie luate în calcul la stabilirea pensiei de întreținere., nesocotind astfel dispozițiile art. 527alin. 2 Cod civil, care prevăd că la stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9, art. 3041 Cod procedură. Civilă și art. 527 Cod civil.
Intimatul N. S.-D. nu a depus întâmpinare și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru a opune apărări.
A fost administrată proba cu înscrisuri, în cadrul acesteia fiind depusă la dosar adresa nr._/23.08.2013 a Direcției sanitar veterinare și pentru siguranța animalelor M...
Examinând legalitatea hotărârii atacate prin raportare la motivele de recurs invocate ( art.304 pct .9 din Codul de procedură civilă) și art 3041 Cod procedură civilă tribunalul reține că prima instanță a adus argumente convingătoare în cuprinsul hotărârii atacate pentru a se putea concluziona că dispozițiile legale incidente în materie – dispozițiile art. 527, 529 cod civil și următoarele au fost corect aplicate în litera și spiritul lor. Astfel, dispozițiile art. 527 alin. 2 Cod civil teza finală au în vedere celelalte obligații legale de întreținere la care este ținut debitorul întreținerii, iar nu cheltuielile de zi cu zi ale acestui. Această interpretare a avut-o în vedere și prima instanță instanța. A interpreta astfel textul legal înseamnă, cum corect s-a reținut în hotărârea atacată, a lăsa la latitudinea celui care datorează întreținerea posibilitatea de a micșora cuantumul pensiei de întreținere prin contractarea în mod unilateral, pentru sine, de datorii care s-ar imputa asupra veniturilor nete ale acestuia, mai înainte de a se stabili cuantumul pensiei de întreținere datorate. În plus, împrejurarea că recurenta a fost alungată de la domiciliul comun după demararea procedurilor de divorț nu are relevanță pentru determinarea cuantumului pensiei de întreținere în condițiile în care, pe de o parte acesta se determină potrivit art. 529 Cod civil, iar pe de altă parte este străină de conduita creditorului întreținerii .
În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. art.304 pct. .8 din Codul de procedură civilă, tribunalul reține că pentru a fi incident, este necesar ca diferendul dintre părți să vizeze un act juridic ale cărei clauze clare și precise sunt interpretate eronat de către instanță. În cauză litigiul dintre părți nu este în legătură cu un de act juridic. Prin urmare, acest motiv de recurs nu este incident în cauză. De altfel recurenta nu dezvoltă acest motiv de recurs, limitându-se doar să – l menționeze în mod lapidar.
Față de cele arătate, tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o soluție legală și temeinică și, în baza art. 312 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul formulat recurenta U. D. în contradictoriu cu intimatul N. S.-D. .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta U. D., cu domiciliul procesual ales în Tg. M., ., ., împotriva Sentinței civile nr. 1993 din 8 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Tîrgu-M. în dosar nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26 septembrie 2013.
Președinte, A. T. | Judecător, F. G. M. | Judecător, P. M. |
Grefier, M. M. |
Red: F.Gh.M.
Tehnored: M.M.
Data: 24.10.2013/2 ex.
| ← Ordin de protecţie. Decizia nr. 145/2013. Tribunalul MUREŞ | Exercitarea autorităţii părinteşti. Decizia nr. 46/2013.... → |
|---|
