Suspendare provizorie. Decizia nr. 508/2013. Tribunalul MUREŞ

Decizia nr. 508/2013 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 04-06-2013 în dosarul nr. 14250/320/2011

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

DECIZIA CIVILĂ Nr. 508/2013

Ședința publică de la 04 Iunie 2013

Completul constituit din:

Președinte A. T.

Judecător L. D.

Judecător E. O.

Grefier M. V.

Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice M., cu sediul în Tg M., .. 1-3, jud. M. împotriva sentinței civile nr. 9372/12.12.2012 pronunțată de Judecătoria Tg M. în dosarul nr._ .

Procedura este legal îndeplinită, în lipsa părților.

Mersul dezbaterilor și susținerile pe fond ale părților sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 21 mai 2013 când, din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a da posibilitate părților de a depune concluzii scrise la dosarul cauzei, s-a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 28 mai 2013, apoi la data de azi, 4 iunie 2013, încheieri care fac parte integrantă din prezenta decizie civilă.

TRIBUNALUL

Prin sentința civilă nr. 9372 din 12.12.2012 pronunțată în dosar nr._ de Judecătoria Tîrgu-M. s-a admis în parte contestația la executare formulată de către contestatorul I. A.-D. F. în contradictoriu cu intimata Administrația Națională a Finanțelor Publice M. - Direcția Generală a Finanțelor Publice M., care s-a subrogat în drepturile Casei de Asigurări de Sănătate M.. S-a respins contestația la executare prin care se invocă apărări de fond împotriva titlului executoriu nr. 480/12.10.2011, sub aspectul cuantumului și existenței acesteia, ca inadmisibilă. A fost anulat titlul executoriu nr. 480/12.10.2011 și somația nr._/19.10.2011, emise de Casa de Asigurări de Sănătate M., ca nelegale. S-a dispus restituirea către contestator a sumei de 207 lei, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar, la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri.

Pentru a se pronunța această hotărâre s-a reținut că la data de 25.10.2011, după cum rezultă din dovada de comunicare de la fila 14 dosar, contestatorului i-a fost comunicată de către Casa de Asigurări de Sănătate M., Somația nr._/19.10.2010 și Titlul executoriu nr. 480/12.10.2011, prin care, acesta a fost somat să achite suma de 10.672 lei, cu titlu de contribuție la fondul de asigurări de sănătate aferente anului 2007, 2008, 2009 și 2010, compusă din suma de 7.690 lei, contribuție la fond și suma de 2.982 lei, majorări de întârziere. Din cuprinsul titlului executoriu, nu rezultă actul administrativ fiscal în baza căruia, s-a inițiat procedura de executare silită, însă, din cuprinsul întâmpinării și a înscrisurilor depuse la dosar de către intimată, rezultă că actul administrativ fiscal avut în vedere la inițierea procedurii este reprezentat de Decizia de impunere nr. 480/19.04.2011, referitoare la obligații de plată la Fondul Național Unic de Asiguri Sociale de Sănătate. Din cuprinsul contestației la executare, coroborate cu susținerile intimatei din cuprinsul întâmpinării, rezultă că, împotriva acestei decizii contestatorul a formulat potrivit dispozițiilor art. 205 Cod procedură fiscală, contestație, care însă, nu este de natură să suspende actul administrativ fiscal. Potrivit prevederilor art. 141 alin. 2 Cod procedură fiscală, titlul executoriu, este un titlu de creanță a cărui creanță a devenit scadentă, prin expirarea termenului de plată, prevăzut de lege, sau stabilit de organul competent, ori un alt mod prevăzut de lege. Rezultă așadar, din economia acestei dispoziții legale, că titlul de creanță, ce reprezintă un act administrativ fiscal, trebuie comunicat contribuabilului, urmând să producă efecte, de la data comunicării, sau, la o dată ulterioară menționată în cuprinsul său. Din susținerile contestatorului, coroborate cu înscrisurile de la fila 22 dosar, rezultă că Decizia nr. 480/19.04.2011, ce constituie actul administrativ fiscal care a stat la baza emiterii titlului executoriu atacat, i-a fost comunicată. Din această perspectivă, această decizie a avut aptitudinea de a se transforma în titlu executoriu, executarea silită inițiată împotriva contestatoarei având la bază un titlu executoriu. În ceea ce privește criticile vizând cuantumul sumei înscrise în titlul executoriu, și modul de calcul al acesteia, instanța reține că, acestea nu pot fi cenzurate de instanță pe calea contestației la executare. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 172 alin.3 Cod procedură civilă, contestația la executare poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea silită, în cadrul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de un organ jurisdicțional, și dacă pentru contestarea lui nu există o altă cale de atac prevăzută de lege. În cauză, împotriva Deciziei de impunere nr. 480/19.04.2011, care este un act administrativ fiscal, ce a devenit titlu executoriu, ca urmare a comunicării lui, și prin intermediul căruia, s-a stabilit cuantumul sumei datorate, contestatorul, a utilizat calea de atac specială, prevăzută de art. 205 Cod procedură fiscală, iar împotriva modului de soluționare a acestei contestații, are posibilitatea să se adreseze la instanța de contencios administrativ. A admite, că pe calea contestației la executare se pot aduce critici sumei înscrise în actul administrativ fiscal, devenit titlul executoriu prin efectul comunicării, chiar dacă potrivit art. 141 alin.4 Cod procedură fiscală, în conținutul său se înscrie și natura sumei datorate, ar însemna, ca instanța de executare să se substituie instanței competente să cenzureze actele administrativ fiscale, ceea ce este inadmisibil. Față de cele arătate anterior și prin raportare la dispozițiile art. 172 alin.3 Cod procedură fiscală, instanța va respinge contestația prin care se invocă apărări de fond împotriva sumei înscrise în titlul executoriu – sub aspectul cuantumului și existenței acesteia, ca inadmisibilă. În ceea ce privește actele de executare propriu-zise, respectiv Titlul executoriu nr. 480/12.10.2011 și Somația_/19.10.2011, instanța reține că acestea sunt nelegale, din punct de vedere formal. Potrivit prevederilor art. 141 alin.4 Cod procedură fiscală, titlul executoriu, trebuie să cuprindă pe lângă mențiunile prevăzute la art. 43 printre altele și cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate, iar articolul 43 alin.2 lit. d Cod procedură fiscală, prevede că actul administrativ fiscal, trebuie să cuprindă obiectul său. Examinând titlul executoriu nr. 480/12.10.2011, instanța reține că acesta nu este emis cu respectarea exigențelor art. 141 alin.2 Cod procedură fiscală, în condițiile în care, nu indică actul administrativ fiscal în baza căruia s-a inițiat executarea silită, obiectul actului administrativ fiscal, care a stat la baza emiterii lui și nici scadența obligației de plată. Potrivit art. 46 din OUG nr. 92/2003, lipsa unuia dintre elementele prevăzute la art. 43 din același act normativ, cu excepția aliniatului 3, atrage nulitatea care poate fi constatată la cerere sau din oficiu. Sancțiunea care operează în acest caz, este o nulitate expresă, astfel că, vătămarea se prezumă, atâta timp cât partea interesată în menținerea actului, în cauză intimata Casa de Asigurări de Sănătate, nu a făcut dovada că, vătămarea nu s-a produs în dauna contestatorului. Fiind vorba despre o nulitate expresă, și absolută în același timp raportat la caracterul normelor prin care se instituie obligația menționării acestor elemente, instanța reține că această nulitate poate fi invocată și din oficiu. În privința somației nr._/19.10.2011, instanța reține că nici aceasta nu cuprinde mențiunile prev. de art. 43 alin.2 Cod procedură fiscală, respectiv neidicarea obiectului administrativ fiscal, astfel că, și acest act de executare se impune a fi anulat, potrivit principiului accesorium seqitur principale, pentru considerentele arătate atunci când a fost analizată legalitatea titlului executoriu.

Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat recurs intimata solicitând modificarea în parte a hotărârii cu consecința respingerii contestației la executare.

În motivare a arătat că actele de executare silită au fost emise în conformitate cu prevederile art. 141 și art. 145 din OG nr. 92/2003.

În drept au fost invocate prevederile legale din cuprinsul cererii de recurs.

Intimatul a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.

În motivare a arătat că instanța de fon a făcut o apreciere corectă a probelor administrate și a pronunțat o soluție corectă.

În drept a invocat prevederile art. 115 C. pr. civ.

Examinând legalitatea hotărârii atacate prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și prin raportare la prevederile art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:

Potrivit art. 141 alin. 4 din OG nr. 92/2003 titlul executoriu emis potrivit alin. (1) de organul de executare competent va conține, pe lângă elementele prevăzute la art. 43 alin. (2), următoarele: codul de identificare fiscală, domiciliul fiscal al acestuia, precum și orice alte date de identificare; cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului. Articolul 43 alin. 2 prevede: actul administrativ fiscal cuprinde următoarele elemente:

a) denumirea organului fiscal emitent;

b) data la care a fost emis și data de la care își produce efectele;

c) datele de identificare a contribuabilului sau a persoanei împuternicite de contribuabil, după caz;

d) obiectul actului administrativ fiscal;

e) motivele de fapt;

f) temeiul de drept;

g) numele și semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii;

h) ștampila organului fiscal emitent;

i) posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestației și organul fiscal la care se depune contestația;

j) mențiuni privind audierea contribuabilului.

Se mai reține că în titlul executoriu nr. 480/12.10.2011 aflat la fila 4 din dosarul instanței de fond s-a menționat că sumele ce se execută provin din decizia de impunere nr. 480/19.04.2011 și s-a arătat natura obligației bugetare. Prin urmare în mod eronat a reținut prima instanță că nu se indică actul administrativ fiscal în baza căruia s-a inițiat executarea silită și obiectul actului administrativ fiscal. Într-adevăr nu se indică scadența obligației de plată, însă prevederile legale menționate nu instituie această mențiune a titlului executoriu sub sancțiunea nulității exprese astfel cum greșit reține prima instanță. În aceste condiții și în lipsa invocării vreunei vătămări cauzate prin această omisiune, tribunalul apreciază că nu a operat sancțiunea nulității.

În consecință, fiind respectate prevederile art. 141 din OG nr. 92/2003 la întocmirea actelor de executare, tribunalul va admite recursul conform art. 312 C. pr. civ., va modifica în parte sentința atacată, în sensul că va respinge contestația la executare formulată de către contestatorul I. A.-D. F. în contradictoriu cu intimata Administrația Națională a Finanțelor Publice M. – Direcția Generală a Finanțelor Publice M., care s-a subrogat în drepturi Casei de Asigurări de Sănătate M., ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de către contestatoarea D. M., cu sediul în Tg M., .. 1-3, jud. M., împotriva Sentinței civile nr. 9372/12.12.2012 pronunțată de către Judecătoria Tg M. în dosar nr._ .

Modifică în tot hotărârea judecătorească atacată, în sensul că:

Respinge contestația la executare formulată de către contestatorul I. A.-D. F., cu domiciliul în Reghin, .. 62, jud. M., în contradictoriu cu intimata Administrația Națională a Finanțelor Publice M. – Direcția Generală a Finanțelor Publice M., care s-a subrogat în drepturi Casei de Asigurări de Sănătate M., cu sediul în Tg M., .. 1-3, jud. M. ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 04 Iunie 2013.

Președinte,

A. T.

Judecător,

L. D.

Judecător,

E. O. fiind în concediu semnează vicepreședintele instanței I. L.

Grefier,

M. V. fiind în concediu semnează grefier șef secția civilă C. Șimon

Red./Tehnored.AT/2ex./8.7.2013.

Jud. fond: F. G. M..

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Suspendare provizorie. Decizia nr. 508/2013. Tribunalul MUREŞ