Contestaţie la executare. Decizia nr. 892/2015. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 892/2015 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 23-12-2015 în dosarul nr. 892/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr. 2991
DECIZIA CIVILĂ Nr. 892/2015
Ședința publică din data de 23 decembrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: A. T.
Judecător: P. M.
Grefier: D. C.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de contestatoarea G. D., CNP_, cu domiciliul în Zau de Câmpie, ., jud. M., împotriva sentinței civile nr. 677 din data de 28 septembrie 2015, pronunțată de Judecătoria Luduș în dosarul nr._ .
Mersul dezbaterilor și susținerile pe fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 17 decembrie 2015, când s-a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, încheiere care face parte integrantă din hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 677 din data de 28 septembrie 2015, pronunțată de Judecătoria Luduș în dosarul nr._ , s-a admis excepția tardivității plângerii cu referire la actele de executare întocmite anterior încheierii procesului-verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr. 1836/30.01.2015. S-a respins excepția tardivității plângerii cu referire la procesul-verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr. 1836/30.01.2015. S-a respins cererea de suspendare a executării silite. În fine, s-a respins contestația la executare formulată de contestatoarea G. D., în contradictoriu cu intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B., prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., Serviciul Orășenesc Luduș.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a reținut că în ceea ce privește excepția tardivității plângerii este de menționat că aceasta este întemeiată cu referire la actele de executare întocmite anterior încheierii procesului-verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr. 1836/30.01.2015 întrucât plângerea a fost formulată peste termenul de 15 zile prevăzut de art. 714 alin. 1 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește actul de executare întocmit la data de 30.01.2015, respectiv procesul-verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr. 1836/30.01.2015 este de menționat că plângerea a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 714 alin. 1 Cod procedură civilă.
Față de considerentele arătate mai sus, instanța de fond a admis excepția tardivității plângerii cu referire la actele de executare întocmite anterior încheierii procesului-verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr. 1836/30.01.2015.
În ceea ce privește fondul cauzei, măsura luată de intimată privind instituirea sechestrului asupra bunurilor imobile ale debitoarei G. D. căsătorită cu G. O., respectiv „magazin cu bar” compus din 1 încăpere, 1 magazie, 1 garaj, 1 bar și teren în suprafață de 400 mp situat in localitatea Zau de Câmpie, ., înscris în CF nr._ Zau de Câmpie, nr. cad 36/2, 36/2 C2, a fost luată în mod legal, procesul-verbal de sechestru fiind încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 154 alin. 5 din OG nr. 92/2003 raportat la dispozițiile art. 152 alin. (1) și (2) din OG nr. 92/2003. Față de considerentele arătate mai sus, instanța a respins contestația la executare conform dispozitivului.
În ceea ce privește cererea de suspendare a executării silite, fiind o cerere accesorie cererii principale, aceasta a avut soarta acțiunii principale, fapt pentru care a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat apel contestatoarea G. D., solicitând admiterea apelului, anularea sentinței apelate, iar pe fondul pricinii, admiterea contestației.
În motivarea apelului formulat, contestatoarea a arătat că hotărârea instanței de fond s-a dat cu încălcarea dispozițiilor art. 714 alin. 3 din Codul de procedură civilă, conform căruia contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită. A solicitat să se observe că în cuprinsul contestației a arătat că sumele la care erau obligați reprezentau dublul impozitului datorat, penalitățile erau excesive, solicitând recalcularea dobânzilor și penalităților solicitate și percepute de către CAS. Ca atare, trebuia admisă această solicitare, s-a cerut un calcul exact al acestor datorii, dar pârâta a prezentat doar somațiile, fără a prezenta ceea ce s-a solicitat, lămurirea întinderii titlurilor executorii. A mai arătat că a solicitat și reeșalonarea datoriilor, dar s-a trecut la înstrăinarea bunurilor.
Împotriva apelului declarat, a formulat întâmpinare intimata DGRFP B. – AJFP M., solicitând respingerea căii de atac și menținerea hotărârii atacate.
În motivarea întâmpinării, intimata a reluat cele susținute prin întâmpinarea depusă la judecata fondului pricinii, fără a aduce noutăți în ansamblul argumentelor propuse.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin raportare la motivele de apel invocate și din oficiu, în limitele efectului devolutiv al acestei căi de atac, tribunalul apreciază că apelul declarat de contestatoarea G. D. este nefondat, pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.
În acest sens, hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, nefiind dată cu încălcarea vreunor dispoziții de drept material ori de drept procesual. De asemenea, modul în care instanța de fond a interpretat probele administrate este și el ferit de critici.
Judecătoria s-a pronunțat în limitele învestirii sale inițiale, constatând tardivitatea contestării actelor de executare silită anterioare procesului-verbal de sechestru asigurator emis în data de 30.01.2015. De altfel, contestatoarea nu a criticat în apel această soluție, ea neavând niciun considerent prin care să combată concluzia la care a ajuns instanța de fond. În aceeași ordine de idei, cercetând fondul actului de executare silită reprezentat de procesul-verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr. 1836/30.01.2015, judecătoria în mod corect a ajuns la concluzia că acesta este legal și temeinic, întrucât nicio deficiență de ordine publică nu a fost remarcată și practic, nici contestatoarea nu a adus critici serioase cu privire la legalitatea și temeinicia actului respectiv.
Remarcăm că în cea mai mare parte, criticile de fond aduse de contestatoare în fața primei instanțe exced cadrul în care se poate pronunța judecătoria într-o contestație la executare, întrucât aspectele legate de modalitatea de calcul a debitelor principale și accesorii, precum și aspectele legate de caracterul datorat ori nedatorat al acestora sunt apanajul contestației speciale prevăzute de art. 205 și următoarele din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, contestație care implică urmarea unei proceduri aparte, distincte de procedura contestației la executare silită.
În ceea ce privește susținerile formulate în apel, acestea introduc practic un element nou, de esență, prin comparație cu chestiunea care a făcut obiectul judecății de fond. Astfel, contestatoarea vorbește despre necesitatea soluționării unui cu totul alt tip de contestație la executare (contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu) și critică prima instanță pentru faptul că nu a dat eficiență dispozițiilor corespunzătoare ale art. 714 alin. 3 din Codul de procedură civilă.
Dar examinând toate actele de procedură îndeplinite de contestatoare, mai ales cererea de chemare în judecată, reținem că niciun indiciu, nicio manifestare de voință a acestei nu a putut fi interpretată în sensul că ar fi dorit să sesizeze instanța de judecată cu o asemenea contestație la executare. Prin urmare, putem aprecia că de vreme ce judecătoria nu a fost sesizată cu o contestație privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu, atunci nici în fața instanței de apel, ca instanță de control judiciar, nu se poate aduce pentru prima dată o asemenea solicitare. Dacă am considera altfel, am încălca dispozițiile art. 478 din Codul de procedură civilă, care reglementează limitele efectului devolutiv al căii de atac determinate de ceea ce s-a supus judecății la prima instanță, întrucât s-ar schimba cadrul procesual stabilit în fața primei instanțe, sub aspectul cauzei cererii de chemare în judecată.
Pe de altă parte, dacă am accepta susținerea contestatoarei apelante, în sensul de a interpreta criticile acesteia legate de corectitudinea calculării debitelor accesorii ca fiind o manifestare a pretenției de lămurire a întinderii sau aplicării titlului executoriu, atunci contestația la executare ar fi oricum în mod manifest nefondată, întrucât după cum am arătat deja, chestiunile legate de legalitatea și temeinicia stabilirii sumelor datorate cu titlu de debit principal sau accesoriu exced cadrului oricărei contestații la executare, nu pot fi rezolvate pe calea „lămuririi la titlu”, ci numai pe calea contestației speciale prevăzute de art. 205 și următoarele din OG nr. 92/2003. De altfel, în sensul art. 714 alin. 3 din codul de procedură civilă nu era nimic de lămurit din titlurile de creanță fiscală ori din actele de executare silită derulate împotriva contestatoarei, iar criticile legate de recalcularea debitului țin de o contestare pe fond a titlului de creanță fiscală.
În fine, reeșalonarea datoriilor, la care s-a făcut referire în cuprinsul căii de atac declarate, nu poate face nici ea obiectul contestației la executare de față, întrucât la fel cum s-a arătat în paragrafele anterioare, depășește cadrul procesual stabilit prin cererea de chemare în judecată. Totodată, reeșalonarea datoriilor are o reglementare specială în materia procedurii fiscale.
Pentru toate considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 480 alin. 1 din Codul de procedură civilă, tribunalul va respinge ca nefondat apelul declarat de contestatoarea G. D., împotriva sentinței civile nr. 677 din data de 28 septembrie 2015, pronunțată de Judecătoria Luduș în dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de contestatoarea G. D., CNP_, cu domiciliul în Zau de Câmpie, ., jud. M., împotriva sentinței civile nr. 677 din data de 28 septembrie 2015, pronunțată de Judecătoria Luduș în dosarul nr._ .
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței, azi, 23 decembrie 2015.
Președinte, A. T. Pentru președintele completului de judecată, aflat în concediu de odihnă, semnează președintele instanței, I. L. | Judecător, P. M. | |
Grefier, D. C. |
Red. P.M./Dact. P.M.
28.12.2015/4 ex.
Judecător fond: I. F. M.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 707/2015. Tribunalul MUREŞ | Contestaţie la executare. Sentința nr. 248/2015. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
