Pensie întreţinere. Decizia nr. 295/2015. Tribunalul MUREŞ

Decizia nr. 295/2015 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 19-05-2015 în dosarul nr. 2494/251/2013

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

Dosar nr._

SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

DECIZIA CIVILĂ Nr. 295/2015

Ședința publică de la 19 Mai 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. M.

Judecător E. O.

Grefier S. D.

Pe rol judecarea apelului formulat de apelanta S. M. A. cu CNP_ și cu domiciliul în Iernut, Piața 1 Decembrie 1918, ., ., împotriva sentinței civile nr.42 din 30.01.2014 pronunțată de Judecătoria Luduș în dosarul nr._ .

Fără citarea părților

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Mersul dezbaterilor și susținerile în fond ale părților sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 12 mai 2015, care face parte integrantă din prezenta și când instanța a dispus amânarea pronunțării pentru data de azi, 19 mai 2015.

TRIBUNALUL

Prin sentința civilă nr. 42/ 30 ianuarie 2014 pronunțată de Judecătoria Luduș în dosarul nr._ admite acțiunea civilă formulată de reclamantul C. M. V., în contradictoriu cu pârâta S. M. A. și s-a dispus reducerea pensiei de întreținere la care reclamantul a fost obligat în favoarea minorului S. V. B., născut la data de 19 ianuarie 2008 prin Sentința Civilă Nr. 657 din 21 august 2013, pronunțată de Judecătoria Luduș în dosarul nr._ de la 732 lei/lunar, la 142 lei/lunar, de la data ivirii cauzei care a justificat admiterea acțiunii, cât timp debitorul n-a fost urmărit în temeiul hotărârii prin care s-a acordat pensia de întreținere și până la schimbarea condițiilor date.

Pentru a pronunța această hotărâre, a reținut instanța de fond că prin sentința civilă nr. 657/21 august 2013 pronunțată în dosarul numărul_ al Judecătoriei Luduș reclamantul a fost obligată să plătească pârâtei pentru minorul S. V. B., născut la data de 19 ianuarie 2008, o pensie lunară de întreținere în cuantum de 732 lei începând cu data de 17 mai 2013, fiind avute în vedere veniturile pe care reclamantul le realiza la acea data în calitate de angajat.

Constatând că reclamantul nu mai are calitatea de angajat, instanța, având în vedere venitul minim pe economie ca și faptul că reclamantul mai are doi copii în întreținere, s-a dispus admiterea cererii.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta Sărăcut M. A., solicitând admiterea apelului și schimbarea în parte a hotărârii atacate, în sensul stabilirii pensiei de întreținere în favoarea minorului S. V. B., în funcție de veniturile obținute de reclamantul intimat C. M. V. la CS MHB INTERIM Iași .

S-a arătat prin memoriul de apel că instanța de fond, reducând cuantumul pensiei de întreținere stabilită în favoarea minorului prin sentința civilă nr. 657/21.08.2013 a Judecătoriei Luduș, s-a raportat la venitul minim pe economie, reținând totodată că reclamantul are și alți doi copii în întreținere, fără a se fi făcut verificările necesare la societatea mai sus menționată, pentru a se constata dacă debitorul obligație de întreținere mai este sau nu angajat la această societate.

A susținut apelanta că dând dovadă de rea credință, reclamantul intimate a obținut încetarea pro causa a contractului individual de muncă iar în luna octombrie și-a reînceput activitatea de salariat la aceeași societate.

În drept au fost invocate prevederile art. 480 Cod de procedură civilă și art. 529 Cod civil.

Prin întâmpinare, intimatul C. M. V. a solicitat respingerea apelului ca nefondat, susținându-se că în mod corect instanța de fond a avut în vedere faptul că reclamantul intimat nu a mai desfășurat activitate salariată .

Urmare a relațiilor solicitate de instanța de apel, s-a depus la dosarul cauzei comunicarea din partea Inspectoratului Teritorial Muncă M. ( filele 32-34), au fost furnizate informații extinse de la Oficiul Național al Registrului Comerțului (filele 39-47), și au fost comunicate venituri obținute de reclamantul intimate de la locul de muncă al acestuia, PROHR LABOR SRL (filele 53) .

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel, a apărărilor expuse prin întâmpinare și având în vedere efectul devolutiv al căii de atac consacrat de prevederile art. 476-478 Cod de procedură civilă, tribunalul reține următoarele:

La data de 26 septembrie 2013, promovând cererea de reducere a cuantumului obligației de întreținere stabilită în sarcina sa, reclamantul C. M. V. a invocat încetarea relațiilor de muncă cu angajatorul ., începând cu data de 10 august 2013 .

În aceste condiții, având în vedere contractul de muncă temporar nr. 926/19.06.2013 încheiat de reclamant cu societatea mai sus menționată și actul adițional la contract, ,instanța a reținut că acesta nu mai realizează venituri în calitate de angajat ,deși prin întâmpinarea formulată, pârâta a solicitat a se verifica dacă nu a fost încheiat un nou contract de muncă.

În acest context, potrivit relațiilor comunicate de Inspectoratul Teritorial de Muncă reiese că la scurt timp după depunerea cererii de reducere a cuantumului obligației de întreținere, respectiv la data de 04.10.2013, reclamantul intimate a încheiat un nou contract de muncă cu aceeași societate, contract ce a expirat la data de 31.12.2013 și urmat de încheierea altor două contracte de muncă cu aceeași societate și apoi alte două contracte de muncă cu ., dintre care unul în derulare la data furnizării de informații.

Este interesant de observat un patern comportamental al reclamantului sub acest aspect, respectiv că acesta a încheiat succesiv contracte de muncă pe perioade relativ scurte ( în mediu 2 luni ); deși în cursul judecării cauzei în primă instanță acesta avea încheiat un nou contract de muncă nu a găsi de cuviință să înștiințeze instanța cu privire la existența calității sale de angajat.

Tribunalul constată că, într-adevăr, au existat perioade pentru care nu reiese că ar fi existat încheiate contracte de muncă, însă dacă reclamantul ar fi fost de bună credință, învederând instanței perioadele în care a lucrat și veniturile obținute, s-ar fi putut proceda, similar ca la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere, al calcularea unei medii a veniturilor pe o perioadă de 6 luni și raportat la aceasta să se verifice în ce măsură se justifica sau nu reducerea pensiei de întreținere.

Argumentul reținut de instanța de fond relativ la faptul că reclamantul intimate nu mai are calitatea de angajat, chiar dacă apărea ca fiind corect la data promovării acțiunii ( și chiar și la data pronunțării hotărârii, în intervalul dintre promovarea acțiunii și darea hotărârii în cauză acesta având încheiat contract de muncă ) nu este suficient pentru a duce prin sine însăși la reducerea cuantumului pensiei de întreținere inițiale, întrucât așa cum la stabilirea pensiei de întreținere se au în vedere veniturile cu caracter permanent pe o perioadă mai mare de timp, prin analogie, și în cauză se impunea a se constant dacă pierderea calității de angajat este de mai lungă durată.

Tocmai pentru a se determina în ce măsură este justificată reducerea pensiei de întreținere, avându-se în vedere încheierea succesivă a unor contracte de muncă, instanța de apel a încercat să obțină relații cu privire la veniturile reclamantului intimat obținute de la ., însă în cursul judecării cauzei a reieșit că deși societatea nu este radiată din registrul comerțului, aceasta nu mai poate fi contactată la datele înscrise în acest registru.

În consecință, având în vederea și reaua credință a reclamantului intimat, care după cum mai sus s-a subliniat nu a înțeles să prezinte starea de fapt reală, tribunal va avea în vedere relațiile comunicate de la actualul loc de muncă al acestuia.

Astfel, potrivit relațiilor furnizate de PROHR LABOR SRL ( fila 53), în intervalul iunie –decembrie 2014 reclamantul intimat a obținute venituri salariale în medie de 543 lei lunar și diurnă în medie de 948,5 euro lunar, respectiv i 4201,85 ( la un curs mediu de 4,43) adică 4474,85 lei.

Chiar dacă în pronunțarea senineți civile nr. 657/21 august 2013 a Judecătoriei Luduș s-a reținut la momentul stabilirii obligației de întreținere că reclamantul nu are alți copii în întreținere, raportat la venitul lunar al acestuia și la prevederile art. 529 Cod civil, tribunalul constată că nu se justifică reducere pensiei de întreținere în cuantum de 732 lei / lunar, întrucât această sumă se situează sub 1/6 din venitul său.

Pentru considerentele mai sus arătate, apreciind că în mod nelegal instanța de fond a admis acțiunea civilă de reducere a obligației de întreținere, tribunalul urmează ca în temeiul art. 480 alin. 1 Cod de procedură civilă să admită calea de atac dedusă judecății cu consecința schimbării hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii.

În cauză nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de S. M. A. cu CNP_ și cu domiciliul în Iernut, Piața 1 Decembrie 1918, ., . împotriva sentinței civile nr. 42/30.01.2014, pronunțată în dosarul nr._, al Judecătoriei Luduș și în consecință:

Schimbă în tot hotărârea atacată în sensul că respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul C. M. V. în contradictoriu cu pârâta S. M. A..

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 19 mai 2015.

Președinte,

M. M.

Judecător,

E. O.

Grefier,

S. D.

Red./Tehnored./M.M.

Listat/S.D./ 4 ex./11.06.2015

Jud. fond. A. C. H.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pensie întreţinere. Decizia nr. 295/2015. Tribunalul MUREŞ