Contestaţie la executare. Decizia nr. 302/2014. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 302/2014 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 29-04-2014 în dosarul nr. 5929/103/2013
Dosar nr._ revizuire civilă
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 29.04.2014
DECIZIA CIVILĂ NR. 302/RC
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | - E. O. | - judecător |
- B. C. | - judecător | |
- C. M. | - judecător | |
- L. R. | - grefier |
Pe rol se află soluționarea cererii de revizuire formulată revizuentul R. C., domiciliat în comuna H., ., județul N., împotriva deciziei civile nr. 1180/RC din data de 05.12.2013 pronunțată de Tribunalul N., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații B.E.J. P. S. și R. M..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns mandatarul R. L., pentru revizuentul R. C., cu procura autentificată sub nr. 2748/5.11.2012 de BNP A. N., lipsă fiind acesta și intimații B.E.J. P. S. și R. M..
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a învederat instanței următoarele:
- obiectul cauzei este revizuire – contestație la executare;
- procedura de citare este legal îndeplinită, intimata R. M. fiind citată la adresa de domiciliu și prin afișare la ușa instanței;
- cauza se află la al II-lea termen de judecată;
Președintele completului de judecată constată că s-a admis excepția conexității și s-a dispus trimiterea dosarul nr._, în temeiul art. 962 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, la termenul din data de 29.04.2014, pentru a fi reunit cu prezentul dosar, primul dosar dintre cele trei înregistrate pe rolul instanței, cuprinzând cererile de revizuire formulate de R. C..
Mandatara R. L., pentru revizuentul R. C., precizează că este de acord cu reunirea dosarului nr._ la prezenta cauză, întrucât prin cererile formulate a solicitat același lucru, chiar dacă sunt diferit formulate.
La întrebarea instanței privind temeiul de drept al cererii de revizuire promovate, mandatara revizuentului R. C. arată că nu poate preciza cele solicitate.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și alte probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Mandatara R. L., pentru revizuentul R. C., solicită admiterea cererii de revizuire, desființarea procesului-verbal întocmit de intimatul B.E.J. P. S. și anularea încheierii nr. 141/EX din 07.02.2013 și înlăturarea obligației de plată a sumei de 500 lei pentru care nu există titlu executoriu.
Instanța, în temeiul art.150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra revizuirii de față constată următoarele;
Prin decizia civilă nr. 1180/RC/5.12.2013 pronunțată de Tribunalul N. a fost admisă excepția privind tardivitatea recursului, invocată din oficiu, și în consecință:
S-a respins ca fiind tardiv recursul declarat de contestatorul R. C. împotriva sentinței civile nr. 1097 din 08.05.2013 a Judecătoriei R., în contradictoriu cu intimații-intimați B.E.J. P. S. și R. M..
Pentru a decide acestea, instanța de recurs a reținut că prin sentința civilă nr. 1097 din data de 08.05.2013 pronunțată de Judecătoria R., fusese respinsă, ca neîntemeiată, contestația la executare formulată de contestatorul R. C. C. în contradictoriu cu intimata R. M., privind actele de executare silită îndeplinite în dosarul de executare silită nr. 12/2012 de B.E.J. P. S. din mun. R. jud. N..
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul R. G. C., cauza fiind înregistrată în apel pe rolul Tribunalului N., determinat de procedura urmată la judecata în fond, procedură care s-a realizat sub imperiul dispozițiilor Noului Cod de procedură civilă.
La termenul de judecată din data de 10.10.2013, a fost recalificată calea de atac din apel în recurs, apreciindu-se că, cererea de executare silită formulată la data de 29.01.2013, este supusă regulilor cuprinse în vechiul Cod de procedură civilă. Prin urmare, s-a apreciat, în considerarea dispozițiilor art. 3 alin. 1 și 2 din Legea nr. 76/2012, că era necesar a fi judecată contestație la executare cu luarea în considerare a normelor de procedură prevăzute în vechiul Cod de procedură civilă, întrucât Noul Cod de procedură civilă este aplicabil doar cererilor, proceselor și executărilor silite începute după data intrării în vigoare a noul cod. În consecință, s-a apreciat că este corectă, în baza aceluiași text, calea de atac a recursului determinată potrivit art. 402 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă.
La termenul de judecată din data de 07.11.2013, în complet de recurs, a fost invocată din oficiu, în considerarea art. 306 raportat la art. 301 Cod procedură civilă, excepția tardivității declarării recursului.
Excepția invocată a fost considerată fondată, fiind admisă pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a procedat greșit soluționând cauza cu luarea în considerare a dispozițiilor noului cod de procedură civilă, deși art. 3 al. 1 din Legea nr. 76/2012 cuprinde norme exprese, cu aplicabilitate directă, fără posibilitate de interpretare contrară. Față de cele menționate, singura cale de atac posibil să fie exercitată împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond era recursul, conform art. 402 din vechiul Cod de procedură civilă, deoarece, conform legislației aplicabile, calea de atac este de la lege, fiind incidente principiile legalității și unicității căii de atac.
Conform vechiului cod de procedură civilă, termenul de formulare a căii de atac a recursului este de 15 zile, care se determină prin raportare la data comunicării hotărârii.
Sentința civilă nr. 1097/8.05.2013 a fost comunicată la domiciliul contestatorului la data de 15.07.2013, conform dovezii de comunicare – fila 31 dosar fond – care a fost semnată de către numita R. L., persoană care locuiește la același domiciliu ca și contestatorul.
Conform dispozițiilor art. 301 Cod procedură civilă, termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii recurate. În cauza de față, contestatorul a depus cererea de recurs la data de 09.08.2013, dată la care termenul menționat de 15 zile, calculat pe zile libere, în temeiul dispozițiilor art. 101 Cod procedură civilă, este depășit. Prin urmare, în condițiile în care nu a fost solicitată repunerea în termenul de recurs și nu au fost invocate, în acest sens, motive temeinice, s-a constatat că recursul a fost declarat cu depășirea termenului legal, motiv pentru care s-a dispus respingerea recursului ca fiind tardiv formulat.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire contestatorul R. C., înregistrată la data de 19.12.2013 sub nr._, invocând faptul că recursul a fost legal declarat, în termen. Nu se face vinovat de modul cum i-a fost soluționată contestația la executare, sentința civilă nr. 1097/8.05.2013 nu are termenul de recurs și nu este el acela care trebuia să cunoască legea. Vina este a instanței de judecată, la care a venit pentru a i se face dreptate. Solicită a se revizui hotărârea dată și a se da hotărârea corectă, întrucât nu se consideră vinovat cu nimic în aplicarea legii.
La data de 22.01.2014, sub nr._ a fost înregistrată pe rolul aceleiași instanțe, Tribunalul N., o detaliere a cererii de revizuire formulată împotriva aceleiași decizii civile nr. 1180/RC/5.12.2013, în care se invocă faptul că pe datele de 17.12.2013 și 22.12.2013 s-a interesat de decizia atacată dar nu era motivată, iar la data de 16.01.2014 i s-a spus că dosarul este trimis la Judecătoria R. din data de 8.01.2014. Se spune că nu a făcut dovada trimiterii sumei de 800 lei, însă cu adresa nr._/6.10.2009 demonstrează că din 2008 intimata este plecată în Italia. Nu se arată în dosarul cauzei că a achitat și suma de 93 lei și timbru judiciar, conform adresei emise la 26.08.2013. A mai arătat că se adresează instanței pentru a i se face dreptate, iar nu pentru a suporta greșelile făcute de unii judecători.
La data de 25.02.2014, sub nr._, a fost înregistrată pe rolul aceleiași instanțe, Tribunalul N., copia cererii detaliate înregistrate sub nr._ . Dosarul în cauză a fost trimis de completul învestit, în temeiul art. 962 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, la termenul din data de 17.03.2014, în vederea conexării cu dosarul nr._ .
În dosarul nr._, la termenul din data de 29.04.2014, s-a admis excepția conexității și s-a dispus trimiterea dosarului spre a fi reunit cu dosarul nr._, primul dosar dintre cele trei înregistrate pe rolul instanței, cuprinzând cererile de revizuire formulate de R. C..
Reunirea tuturor dosarelor a avut în vedere și solicitările revizuentului, care atât în dosarul nr._, cât și în dosarul nr._, a arătat că dosarele separat înregistrate au unul și același obiect.
Intimații, legal citați, nu s-au prezentat în instanță și nu au depus întâmpinare.
Deși revizuentului i s-a pus în vedere, prin reprezentantul convențional, împuternicit în baza procurii nr. 2748/5.11.2012 autentificată de BNP A. N., să precizeze temeiul de drept al cererii de revizuire formulate, în raport de prevederile art. 322 Cod de procedură civilă, acesta nu a fost în măsură a face precizările solicitate.
Din analiza actelor prezentului dosar și ale celor conexate, precum și cele ale dosarului nr._ în care s-a pronunțat decizia împotriva căreia s-a formulat prezenta cerere de revizuire, în raport de condițiile speciale de admisibilitate prevăzute de art. 322 Cod de procedură civilă, instanța reține că această cerere este neîntemeiată, urmând a fi respinsă, pentru considerentele ce se vor detalia în continuare.
Potrivit art. 322 Cod de procedură civilă, revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri:
1. dacă dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziții potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire;
2. dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;
3. dacă obiectul pricinii nu se află în ființă;
4. dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății ori dacă un magistrat a fost sancționat disciplinar pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență în acea cauză;
5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere;
6. dacă statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică, dispăruții, incapabilii sau cei puși sub curatelă nu au fost apărați deloc sau au fost apărați cu viclenie de cei însărcinați să-i apere;
7. dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.
8. dacă partea a fost împiedicată să se înfățișeze la judecată și să înștiințeze instanța despre aceasta, dintr-o împrejurare mai presus de voința sa;
9. dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești, iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate;
10. dacă, după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză, declarând neconstituțională legea, ordonanța ori o dispoziție dintr-o lege sau dintr-o ordonanță care a făcut obiectul acelei excepții ori alte dispoziții din actul atacat, care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate de prevederile menționate în sesizare.
Față de acest text de lege, în primul rând, pentru a fi admisibilă o astfel de cale de atac de retractare, ea trebuie să aibă ca obiect o hotărâre definitivă a instanței de fond ori a instanței de apel, ori o hotărâre dată de o instanță de recurs, cu condiția să evoce fondul.
Decizia atacată cu revizuire nu a soluționat, însă, fondul litigiului dedus judecății, prin acea hotărâre tribunalul respingând recursul ca tardiv declarat. Așadar, fondului cauzei nu a fost antamat, soluția instanței fiind dată pe o excepție a nerespectării termenului imperativ de declarare a căii de atac.
Mergând mai departe, motivele de fapt invocate de revizuent în susținerea cererii sale nu pot fi circumscrise niciuneia dintre cele 10 ipoteze vizate de art. 322 Cod de procedură civilă. Cum revizuirea este o cale extraordinară de atac, a cărei admisibilitate este restrânsă strict la condițiile reglementate de textul de lege, ale cărui limite nu pot fi extinse, prezenta cerere (împreună cu cele conexate) nu poate fi considerată a se încadra în aceste limite stricte, astfel că urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge,ca neîntemeiată, cererea de revizuire (și cererile conexate) formulate de revizuentul R. C. C., domiciliat în comuna H., ., județul N., împotriva deciziei civile nr. 1180/RC/05.12.2013 a Tribunalului N..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 29.04.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
E. O. B. C. și C. M. L. R.
Red. E. O./20.05.2014;Tehnored. L. R./06.06.2014; Ex. 2;Recurs S. D., F. L., M. D.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 427/2014. Tribunalul NEAMŢ | Succesiune. Decizia nr. 339/2014. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
