Succesiune. Decizia nr. 339/2014. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 339/2014 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 12-05-2014 în dosarul nr. 2698/321/2012
Dosar nr._ | Succesiune |
OPERATOR 3074 – CONFIDENȚIAL
DATE CU CARACTER PERSONAL
ROMANIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 339/RC din 12.05.2014
Ședința publică din 12.05.2014
Instanța constituită din:
Președinte | G. B. | Judecător |
D. S. | Judecător | |
D. M. | Judecător | |
R. C. | Grefier |
La ordine a venit spre soluționare recursul formulat de pârâtul C. P. – domiciliat în ., județul N., împotriva sentinței civile nr. 244 din 12.02.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu N., în contradictoriu cu intimații-pârâți B. I., C. P. – domiciliați în ., județul N., C. I. – domiciliat în ., județul N. și cu intimata-reclamantă C. Z. – domiciliată în ., județul N..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns domnul avocat C. D. M. pentru recurentul-pârât C. P., intimații-pârâți B. I., C. P. și C. I., respectiv intimata-reclamantă C. Z., asistată de domnul avocat H. V..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței următoarele:
- obiectul cauzei este succesiune;
- stadiul procesual – recurs;
- procedura de citare a fost îndeplinită;
- cauza se află la primul termen de judecată;
- la dosar au fost depuse, prin compartimentul arhivă, de către intimații-pârâți B. I., C. P. și C. I., concluzii scrise.
După referatul grefierului, domnul avocat C. D. M., pentru recurentul-pârât C. P., depune la dosar împuternicirea avocațială ./_/2014 și chitanța onorariu avocațial . nr. 320/12.05.2014 și chitanțele fiscale . nr. 3057/09.05.2014 și nr._/04.03.2014, în dovedirea achitării taxei judiciare de timbru de 19 lei. Domnul avocat V. H., pentru intimata-reclamantă C. Z., depune la dosar împuternicirea avocațială ./_/2014 și chitanța onorariu avocațial . nr. 34/12.05.2014.
La cererea instanței, intimatul-pârât C. P. se legitimează cu CI seria_, intimata-pârâtă B. I. cu CI . nr._ iar intimata-reclamantă C. Z. cu CI . nr._.
Domnul avocat C. D. M. pentru recurentul-pârât C. P., depune la dosar, în copie, sentința civilă nr. 1704 din 23.10.2001 pronunțată de Judecătoria Târgu N. și decizia civilă nr. 1085 din 26.06.2002, arătând că s-a stabilit în mod irevocabil faptul că suprafața de 1024 mp teren era bun propriu al defunctului; președintele completului de judecată înmânează duplicate părților prezente.
Domnul avocat V. H. învederează instanței că cele două hotărâri judecătorești nu pot fi avute în vedere la soluționarea pricinii, întrucât nu au legătură cu motivele de recurs; arată că masa succesorală a fost stabilită prin încheiere de admitere în principiu, împotriva căreia nu a fost exercitată vreo cale de atac, astfel că lucrurile au fost definitiv stabilite la instanța de fond.
Avocatul recurentului-pârât precizează că nu a avut cunoștință până acum de existența acestor hotărâri judecătorești, acesta fiind motivul pentru care le-a depus abia în recurs, urmând ca instanța să dispună.
Nemaifiind de formulat alte cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților, în cadrul dezbaterilor, cu privire la excepția tardivității și pe fondul cauzei.
Având cuvântul, intimații-pârâți B. I., C. P. și C. I. solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de instanța de fond.
Domnul avocat C. D. M., pentru recurentul-pârât C. P., solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, pentru motivele pe larg precizate în motivarea căii de atac, cu modificarea hotărârii pronunțate de instanța de fond în sensul împărțirii loturilor conform variantei 2 de lotizare. Susține că nu au fost respectate prevederile legale, conform cărora împărțeala trebuia făcută în natură și afirmă că la data efectuării raportului de expertiză construcțiile nu existau, ele fiind edificate ulterior, cu scopul de a influența hotărârea instanței. Susține că s-a construit cu rea-credință și solicită acordarea bunurilor în natură, conform variantei 2 de lotizare, cu obligarea intimatei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată.
Domnul avocat V. H., pentru intimata-reclamantă C. Z., solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de instanța de fond, arătând că a fost administrat un probatoriu complet, că s-a stabilit în mod corect masa de partaj și s-a respectat interesul părților, însă recurentul-pârât dorește să ajungă la un pârâu aflat în spatele casei; solicită obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
Având cuvântul în replică, vocatul recurentului-pârât susține că terenul se învecinează cu proprietatea acestuia, din acest motiv fiind solicitată reținerea variantei 2 de lotizare.
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tîrgu N. sub nr._ din 18.09.2012 reclamanta C. Z. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții C. P., B. I., C. P. și C. I., partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctului ei soț, C. I. P., care a decedat la data de 18.02.1977 și care a avut ultimul domiciliul în ..
În motivare a arătat că moștenitori sunt ea și pârâții, care sunt copiii născuți din căsătoria sa cu autorul, că masa succesorală se compune din cota de 1/2 din casa de locuit având 4 camere și dependințe, și din cota de 1/2 din suprafața de 1024 mp teren curți - construcții, imobile situate în intravilanul satului Rădeni, ..
În drept a invocat prevederile art. 728 din Codul civil și ale art. 724 din codul de procedură civilă iar în dovedire a depus, în copie, certificate de stare civilă, Anexa 24, sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale, încheierea notarială de verificare a evidențelor succesorale, Titlul de proprietate nr._, Adeverința nr. 976/2012 și a solicitat încuviințarea probei cu expertize în specialitatea construcții și topografie.
Pârâtul C. P. a depus întâmpinare prin care a arătat că din masa de partaj mai fac parte și alte terenuri și că prin cererea de față reclamanta solicită de fapt efectuarea unui partaj parțial.
A menționat că doar el și reclamanta au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 și că prin sentința civilă nr. 1612 din 03.10.2012 Judecătoria Tîrgu N. a dispus înscrierea în Titlul de proprietate nr._ a numelui său și a autorului său, C. I. P., deoarece numai el și mama sa, C. Z., au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. Prin aceeași hotărâre s-a respins cererea de înscriere în titlul de proprietate a pârâților C. P., B. I. și C. I., deoarece ei nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate și de aceea nu pot să pretindă să li se atribuie teren din acest titlu.
Întrucât dosarul în care a fost pronunțată sentința civilă nr. 1612 din 03.10.2012 se află în stadiul procesual al recursului, a solicitat suspendarea judecării prezentei cauze până la soluționarea definitivă a dosarului având ca obiect modificarea titlului de proprietate. Prin decizia civilă nr. 228/RC din 28.02.2013, pronunțată de Tribunalul N. în timpul judecării acțiunii de partaj succesoral, sentința civilă nr. 1612 din 03.10.2012 a Judecătoriei Tîrgu N. a devenit irevocabilă prin respingerea recursului declarat de reclamanta C. Z..
Pârâții C. I. și C. P. au depus și ei întâmpinări prin care au arătat că prin Anexa 24 s-a stabilit care sunt moștenitorii defunctului C. I. P., astfel că nu pot fi excluși de la partajarea terenului doar pentru că nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.
După administrarea probelor solicitate, prin încheierea de ședință din 22.05.2013, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 19.07.2013, Judecătoria Tîrgu N. a admis în principiu acțiunea, a constatat deschisă succesiunea defunctului C. I. P., a stabilit moștenitorii acestuia și cotele lor succesorale, în persoana reclamantei C. Z., în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă de 1/4 din moștenire, și a celor 4 copii ai defunctului, cu o cotă de 3/4 din moștenire, cu mențiunea că la construcție vin la moștenire toți succesorii, pe când la teren doar reclamanta și pârâtul C. P., deoarece doar ei au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului.
Prin aceeași încheiere instanța de fond a stabilit că masa succesorală se compune din cota de 1/2 din casa de locuit și din cota de 1/2 din terenul în suprafață de 512 mp curți - construcții, ambele situate în satul Rădeni, ., în valoare totală de 23.102 lei.
Ulterior, prin sentința civilă nr. 244 din 12.02.2014 Judecătoria Tîrgu N. a admis acțiunea introductivă a reclamantei C. Z., căreia i-a atribuit toate bunurile din masa de partaj, cu obligarea acesteia să le plătească celorlalți moștenitori sulte în cuantum de 4119 lei pentru fiecare, după care a stabilit cheltuielile de judecată datorate sau, după caz îndrituite a fi primite de diferiți moștenitori.
La alegerea acestei modalități de lotizare – corespunzătoare primei variante, modificată în ceea ce privește sultele datorate – prima instanță a avut în vedere faptul că se evită fărâmițarea excesivă a terenului aferent casei, împrejurarea că pârâtul C. P. are gospodăria în vecinătatea lotului nr. 3 din varianta a doua de lotizare și că prin atribuirea acestui lot ar dobândi ieșire la pârâu nu a fost considerată relevantă, în condițiile în care ceilalți moștenitori au optat pentru prima variantă de lotizare.
Împotriva sentinței civile nr. 244 din 12.02.2014 a declarat în termen legal recurs pârâtul C. P. care a criticat-o sub aspectul modalității de lotizare, solicitând ca atribuirea bunurilor să se facă potrivit celei de-a doua variante, în conformitate cu care ar primi suprafața de 192 mp, respectându-se astfel dispozițiile art. 6755 alin. 2 din Codul de procedură civilă potrivit cărora partajul se face în natură. Chiar dacă pe terenul solicitat alți moștenitori au început edificarea a două construcții neautorizate, prin aceasta ei urmăresc cu rea credință să facă imposibilă împărțirea acestui teren.
Cererea de recurs a fost legal timbrată cu 19 lei taxă judiciară de timbru și cu 0,30 lei timbru judiciar.
Intimații B. I., C. P. și C. I. nu au depus întâmpinare însă prin concluziile scrise au solicitat respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate.
Analizând argumentele invocate precum și din oficiu, potrivit art. 3041 din Codul de procedură civilă, Tribunalul constată că recursul nu este fondat urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Partajului judiciar se poate realiza în următoarele modalități: în natură, prin atribuirea tuturor bunurilor unuia dintre coproprietari ori prin vânzarea acestora și împărțirea prețului între coproprietari.
Într-adevăr, așa cum a arătat recurentul, partajul în natură constituie regula, potrivit art. 6735 alin. 2 din vechiul Cod de procedură civilă, la celelalte modalități putându-se recurge doar dacă împărțeala în natură nu este posibilă sau este neeconomică.
Tot astfel, operațiunea de formare a loturilor este dominată de principiul egalității părților în sensul că fiecare coindivizar este îndreptățit să primească un lot egal cu drepturile sale asupra indiviziunii. Vechiul cod civil de la 1864 a consacrat regula egalității în natură în detrimentul egalității de valoare și de aceea art. 741 din acest Cod dispune că fiecare lot trebuie să cuprindă, pe cât este posibil, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare.
Însă, includerea în fiecare lot a unor bunuri de aceeași natură reprezintă un deziderat ce nu poate fi absolutizat până la ignorarea dispoziției subsidiare privind egalitatea de valoare, deoarece regula egalității în natură este aplicabilă numai atunci când este posibilă divizarea materială a bunului fără ca el să își piardă valoarea economică. Astfel, dacă nu sunt bunuri imobile care să fie incluse în fiecare lot iar imobilele existente nu sunt comod partajabile în natură, ele vor fi incluse în unele loturi fără a fi divizate, iar în celelalte loturi se vor include bunuri de altă natură ori se poate recurge la modalitatea subsidiară a atribuirii tuturor bunurilor unuia dintre coproprietari dacă, așa cum s-a arătat mai sus, împărțirea în natură nu este posibilă sau nu este economică.
În speță, instanța de fond a apreciat în mod just că în varianta de lotizare solicitată de pârâtul C. P. terenul cu destinația curți - construcții de numai 512 mp și-ar fi diminuat în mod considerabil valoarea economică dacă ar fi fost împărțit în două loturi, de 320 mp și respectiv de 192 mp.
Pe de altă parte, Tribunalul constată că scopul solicitării pârâtului de a i se atribui o suprafață de 192 mp având lungimea de peste 36 ml și lățimea de 3 ml – aceea de a obține ieșire la pârâul Rădeanca – nu are o relevanță economică atât de mare încât să prevaleze imperativului de a împiedica îmbucătățirea peste măsură a terenului, cu atât mai mult cu cât pentru realizarea căii de acces trebuie demolate două construcții care, deși nu sunt autorizate, au fost edificate cu acceptul celorlalți moștenitori care și din acest motiv au solicitat ca partajul să se efectueze potrivit variantei I de lotizare.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, în temeiul art. 312 alin. 1 teza a II-a din vechiul Cod de procedură civilă Tribunalul va respinge ca nefondat recursul pârâtului C. P. pe care, ca parte căzută în propriile pretenții, în temeiul art. 274 din Cod îl va obliga să îi restituie reclamantei C. Z. cheltuielile de judecată pe care aceasta le-a efectuat în recurs, constând în onorariul de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul C. P. împotriva sentinței civile nr. 244 din 12.02.2014 a Judecătoriei Târgu N..
Obligă recurentul să plătească intimatei-reclamante C. Z. suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12.05.2014.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER |
G. B. | D. S. și D. M. | R. C. |
Red. și thred. D.MGD. 23.05.2014
Thred. R.C. 23.05.2014
2 ex.; Fond: V.A.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 302/2014. Tribunalul NEAMŢ | Obligaţie de a face. Decizia nr. 423/2014. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
