Plângere contestaţie tergiversare. Decizia nr. 609/2014. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 609/2014 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 14-10-2014 în dosarul nr. 247/188/2014/a1
Dosar nr._ contestație privind tergiversarea procesului
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 14.10.2014
DECIZIA CIVILĂ NR. 609/RC
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | - C. M. | - judecător |
- E. O. | - judecător | |
- B. C. | - judecător | |
- L. R. | - grefier |
Pe rol se află soluționarea plângerii formulată de petenții T. N., T. C., ambii domiciliați în comuna Ceahlău . și . Ceahlău, cu sediul în ., împotriva încheierii din 19.09.2104 a Judecătoriei B., în contradictoriu cu intimații-pârâți C. I. și C..
Fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a învederat instanței că obiectul cauzei este contestație privind tergiversarea procesului.
Președinte completului de judecată constată că dosarul se află la primul termen de judecată, că plângere este declarată și motivată în termen legal și este legal timbrată. Față de solicitarea adresată Judecătoriei B. de a ne înainta copii certificate pentru conformitate cu originalul de pe filele din dosarul instanței de fond, care nu au fost anexate odată cu înaintarea prezentei plângeri, Judecătoria B. a înaintat, prin fax, copii ale acestor înscrisuri.
Nemaifiind alte cereri de formulat în cauză, tribunalul constată că la data de 09.10.2014 petenții au depus la dosar completări ale motivelor plângerii înregistrată la 30.09.2014 pe rolul Tribunalului, intitulate „precizări completatoare plângerii”, prin care invocă atât împrejurări survenite după data pronunțării încheierii, ce formează obiectul plângerii de față, cât și motive noi ale plângerii. Față de dispozițiile art. 524 alin. 5 N.C.P.C., care prevăd un termen de 3 zile pentru declararea și motivarea plângerii, tribunalul constată că ulterior expirării termenului legal s-au invocat noi motive ale plângerii și în conformitate cu dispozițiile art. 185 N.C.P.C. dispune decăderea petenților din dreptul de a mai invoca motive noi, cu excepția celor de ordine publică, urmând ca tribunalul, cu ocazia soluționării plângerii formulate, să analizeze doar motivele invocate în acele completări, care se încadrează în motivele de ordine publică.
Instanța, în temeiul art. 394 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține plângerea în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra plângerii de față, constată următoarele:
Prin încheierea pronunțată la data de 19.09.2014 de Judecătoria B. în dosarul nr._ 14, în temeiul art. 524 al. 5 Cod de procedură civilă a fost respinsă ca neîntemeiată contestația privind tergiversarea procesului, formulată de reclamanții T. N., T. C. și ., reprezentată legal de administrator T. N..
Pentru a dispune aceasta, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul său la data de 15.09.2014, reclamanții menționați au formulat contestație privind tergiversarea procesului, motivând, în esență, că instanța de judecată a dat dovadă de pasivitate, nesocotindu-și propria dispoziție imperativă cuprinsă în încheierea pronunțată la data de 05.08.2014, respectiv verificarea depunerii de către partea pârâtă a listei cu numele expertului parte, care a fost încuviințat sub sancțiunea decăderii.
În acest context, s-a continuat procedura fără a verifica îndeplinirea acestei cerințe, fără a indica nominal participarea expertului parte așa cum a dispus, elemente ce au condus la imposibilitatea efectuării operațiunilor necesar a fi realizate potrivit convocării părților de către expertul desemnat și implicit la întocmirea raportului de expertiză pentru termenul fixat în acest scop, respectiv 09.09.2014, termen la care în mod nejustificat se încearcă revenirea asupra încheierii și a dispozițiilor imperative dispuse, tergiversându-se soluționarea cauzei. Parcursul dosarului arată faptul că instanța, în concurs cu pârâții, tergiversează soluționarea cu celeritate a cauzei.
În drept, reclamanții au invocat dispozițiile art. 522 Cod de procedură civilă.
Analizând cererea dedusă judecății, prima instanță a constatat următoarele:
Prin încheierea din 5.08.2014, s-a încuviințat expertiza tehnică în construcții pentru reclamanți, s-au încuviințat obiectivele, s-a numit expert H. V. și s-a încuviințat participarea unui expert parte din partea pârâților, al cărui nume urma a fi indicat în cursul zilei de 5.08.2014, sub sancțiunea decăderii, s-a stabilit onorariu provizoriu expert în sumă de 1000 de lei, s-a dispus emiterea adresei către expert după achitarea onorariului de către reclamanți.
Onorariul de 1000 de lei a fost achitat în aceeași zi de 05.08.2014, iar numele expertului a fost comunicat instanței la data de 6.08.2014 (fila 171). Față de aceste aspecte, instanța a comunicat încheierea din 5.08.2014, astfel cum a fost ea dispusă, iar în adresa către expert apar obiectivele și faptul că onorariul a fost achitat, astfel cum s-a dispus la data de 5.08.2014, tocmai pentru a nu nesocoti dispozițiile instanței.
La data de 6.08.2014, prin e-mail, a fost comunicat numele expertului și imposibilitatea comunicării acestuia pe data de 5.08.2014 (fila 171-172). Instanța reține că nu putea discuta asupra imposibilității comunicării numelui expertului parte de către pârâți pe data de 5.08. 2014 și pronunțarea asupra acesteia decât în prezența părților, altfel ar fi fost o nesocotire a propriilor dispoziții și o încălcare a drepturilor ambelor părți.
La data de 9.09.2014, apreciind ca întemeiată imposibilitatea de comunicare pe data de 5.08.2014 a expertului parte din partea pârâților, instanța a încuviințat expertul parte U. C. pentru pârâți (filele 171-172, file 190-200). De asemenea, a pus în vedere părților să nu împiedice în vreun mod efectuarea expertizei sub sancțiunea amendării, stabilind un nou termen la data de 14.10.2014.
Reclamanții arată că nu exista la dosar la data 26.08.2014, când reclamanta T. C. a studiat dosarul, e-mailul trimis de pârâți (a se vedea fila 164 și fila 171). Instanța a reținut că greșita coasere a actelor din dosar sau că aceste acte nu erau cusute încă la dosar la data când reclamanta a consultat dosarul, nu reprezintă un motiv de tergiversare a procesului din partea instanței, întrucât, așa cum s-a reținut și în încheierea din 9.09.2014, are ștampila instanței, semnătura grefierului și data recepționării.
Susținerile reclamanților privitoare la concursul instanței pentru tergiversarea duratei procesului au fost considerate neîntemeiate de către instanță.
Astfel, la data 17.03.2014 a fost înregistrat prezentul dosar la Judecătoria B., a urmat procedura de regularizare cu termene mai scurte ținând cont de cererea inițială de asigurare dovezi pe cale de ordonanță președințială, stabilindu-se primul termen de judecată la data de 13.05.2014, când s-a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei B., cu motivarea din sentința civilă nr. 489/13.05.2014. Această hotărâre a fost motivată la data de 15.05.2014 și tehnoredactată la 16.05.2014, tocmai datorită urgenței acestei proceduri.
La data de 16.07.2014 a fost comunicată hotărârea Tribunalului N. prin care s-a soluționat conflictul de competență, și s-a stabilit termen de judecată în prima ședință a completului în ședință publică, respectiv 9.09.2014, întrucât de pe data de 10.08.2014 până la data de 08.09.2014 a fost perioadă de concediu.
La data de 17.07.2014, reclamanții au făcut cerere de preschimbare. În aceeași zi, instanța a admis cererea și a dispus preschimbarea termenului la data de 30.07.2014, tocmai raportat la procedura urgentă a cauzei.
Întrucât a fost un termen relativ scurt, raportat posibil și la perioada de vară a concediilor sau din alte motive independente de instanță, procedura de citare nu a fost îndeplinită potrivit legii. Mai mult avocatul pârâților a solicitat amânarea din cauza unor motive de sănătate. Pentru a respecta drepturile părților și dispozițiile legale prevăzute de NCPC privind citarea părților, fiind și prima cerere de amânare a apărătorului pârâților, instanța a acordat un nou termen foarte scurt, respectiv 5.08.2014, dată pentru care părțile lipsă au fost citate prin poștă (cu mențiunea de a se îndeplini cu prioritate), înștiințate telefonic și e-mail.
Lucrările efectuate în ședința din 5.08.2014 și ulterior, sunt relatate mai sus.
Celelalte motive și argumente referitoare la imparțialitate au făcut obiectul soluționării unei cereri de recuzare, care a fost soluționată de alt complet al instanței.
Față de toate acestea, instanța a apreciat că nu a produs nicio vătămare părților care să nu poată fi înlăturată sau care nu a fost înlăturată, s-au respectat drepturile ambelor părți, instanța și-a îndeplinit în mod corect și în termene cât mai scurte îndatoririle, nefacilitând în niciun fel tergiversarea acestei cauze, astfel că în temeiul art. 522 și art. 524 al. 5 Cod de procedură civilă, neconsiderând dovedit niciunul din cazurile de tergiversare a procesului, a respins contestația reclamanților ca neîntemeiată.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal au formulat plângere reclamanții. Au motivat că este bizară motivarea instanței, care a reținut că greșita coasere a actelor în dosar sau că aceste acte nu erau cusute la dosar la data de 26.08.2014 nu reprezintă un motiv de tergiversare a procesului din partea instanței. Consideră că, faptul că un înscris transmis la data de 6.08.2014 care apare la dosar la data de 9.09.2014, după aproape o lună, reprezintă o justificare demnă de a modifica dispozițiile unei încheieri cu caracter imperativ și fără cale de atac, iar neprocedarea în acest mod a condus la amânarea judecării cauzei.
La data de 5.08.2014, urmare a dezbaterilor în prezența părților, s-a încuviințat pentru pârâți participarea expertului parte solicitat de apărătorul acestora, al cărui nume va fi indicat cu listă în cursul acelei zile, sub sancțiunea decăderii, fixându-se termen de judecată pentru efectuarea expertizei, la data de 9.09.2014. La termenul din data de 9.09.2014, instanța a revenit asupra încheierii, încuviințând nominalizarea expertului parte pentru pârâți, ignorând opunerea reclamanților și neaplicând sancțiunea decăderii, așa cum hotărâse în încheierea de admitere a probelor. În acest fel, a fost nerespectat dreptul legitim al celeilalte părți, astfel justificându-se pe deplin nerespectarea art. 522 al. 2 Cod de procedură civilă.
Mai mult, având în vedere că este vorba despre o procedură urgentă, întemeiată pe disp. art. 359, 360 Cod de procedură civilă, în care instanța nu obligă părțile, ci doar constată o stare de fapt, revenirea instanței și prelungirea termenului de soluționare nu poate fi admisă în cadrul unui proces echitabil.
Considerentele pentru care instanța a stabilit imposibilitatea reală a părții de a-și îndeplini obligația nu este justificată. Faptul că apărătorul părții arată că faxul ar fi dat numeroase erori, pentru ca mai apoi să folosească o altă metodă de transmitere, respectiv e-mail, însă nu în termenul stabilit, nu justifica admiterea de către instanță ca fiind o explicație, coroborat și cu inexistența acestei transmiteri la dosar și apariția misterioasă la termenul din 9.09.2014, ceea ce creează o bănuială legitimă de tergiversare a soluționării cauzei, în profitul pârâților. Interesele le-au fost lezate prin aceea că lucrarea de expertiză nu a fost executată din motive culpabile părții care, pe de o parte, a refuzat să participe fără prezența expertului parte și a martorilor asistenți, persoane ce nu aveau numirea instanței, iar pe de cealaltă parte, expertul desemnat a refuzat să efectueze lucrarea fără participarea colegului expert-parte, urmate de refuzul instanței de a constata decăderea din exercitarea dreptului, pentru neîndeplinirea actului în termen, așa cum ea însăși a dispus.
Au solicitat admiterea plângerii și desființarea actului de revenire a instanței asupra încheierii din 5.08.2014, menținerea acesteia și continuarea cauzei în condițiile stabilite prin aceasta. Judecătorul este legat de această încheiere cu caracter imperativ, iar încălcarea acestor dispoziții nu poate fi admisă, cu atât mai mult cu cât partea reclamantă s-a opus, iar revenirea instanței se sprijină pe documente îndoielnice, imposibilitatea transmiterii prin fax neîmpiedicând partea să efectueze transmiterea prin e-mail la data de 5.08.2014.
Anterior termenului de judecată fixat, reclamanții au depus precizări completatoare plângerii, învederând aspecte legate de cele întâmplate în ziua de 4.10.2014, dată fixată pentru realizarea expertizei așa cum s-a dispus prin revenirea asupra încheierii din 5.08.2014 și încuviințarea participării expertului parte, d-l U. C..
Analizând plângerea formulată și considerentele pentru care contestația formulată în temeiul art. 522 Cod de procedură civilă a fost respinsă, tribunalul apreciază prezenta cale de atac a fi neîntemeiată, pentru următoarele argumente:
Principalul motiv al plângerii formulate de reclamanți îl constituie susținerea că, în mod greșit prima instanță a apreciat că nu și-a încălcat propriile dispoziții cuprinse în încheierea pronunțată la data de 5.08.2014 în dosarul nr._ 14 prin cele dispuse la termenul din 9.09.2014 și că, prin nedecăderea pârâților din dreptul de a li se încuviința participarea unui expert parte la lucrarea de specialitate admisă a se administra în cauză, sancțiune care le trebuia aplicată pentru necomunicarea în termenul fixat de instanță a numelui acestuia, instanța a tergiversat soluționarea procesului, invocându-se în consecință că reclamanții au suferit o lezare a propriilor interese, fiindu-le încălcat dreptul la soluționarea procesului lor într-un termen optim.
Motivul invocat de reclamanți se încadrează, în drept, în prevederile art. 522 al. 2 pct. 2 Cod de procedură civilă, potrivit cărora contestația privind tergiversarea procesului se poate face în cazul în care instanța a stabilit un termen în care un participant la proces trebuia să îndeplinească un act de procedură, iar acest termen s-a împlinit, însă instanța nu a luat, față de cel care nu și-a îndeplinit obligația, măsurile prevăzute de lege.
Prin încheierea din data de 5.08.2014, Judecătoria B. a încuviințat pârâților cererea de participare la expertiza construcții încuviințată în cauză la solicitarea reclamanților, a unui expert parte ales de pârâți. Însuși apărătorul acestora a indicat, potrivit mențiunilor din susținerile încheierii pronunțate la acel termen, că va indica cu listă, în cursul aceleiași zile, numele expertului ales. Instanța, încuviințând participarea expertului parte al pârâților, a stabilit că aceștia trebuie să indice cu listă numele expertului parte în cursul aceleiași zile, de 5.08.2014, sub sancțiunea decăderii.
Prin contestația lor, reclamanții au invocat nerespectarea de către pârâți a termenului în care aceștia trebuiau să îndeplinească obligația pusă în vedere de instanță, de a indica numele expertului parte. Din înscrisurile existente la dosar rezultă însă că, pârâții s-au conformat dispoziției instanței, depunând la dosar prin e-mail lista de indicare a numelui expertului și fotocopia autorizației expertului. Listarea e-mailului, aflată la fila 171 dosar, poartă data și ora clară de trimitere: 5 august 2014 19:36, purtând ștampila de înregistrare a Judecătoriei B. cu data de 6.08.2014 și semnătura grefierului șef al instanței. În aceste condiții, nu se poate reține că pârâții, așa cum susțin reclamanții, nu și-au îndeplinit obligația pusă în vedere de instanță în interiorul termenului stabilit.
Așa cum în mod corect a reținut și prima instanță, coaserea într-o altă ordine decât cea cronologică a actelor în dosar, în sensul că, deși e-mailul expediat de pârâți la data de 5.08.2014 trebuia cusut imediat după încheierea pronunțată la data de 5.08.2014, a fost cusut după chitanțele de achitare de către reclamanta T. C. la data de 26.08.2014 a taxelor judiciare de timbru datorate pentru cererea de eliberare copii din dosar formulată la aceeași dată de 26.08.2014, nu poate reprezenta un motiv care să culpabilizeze în vreun fel pârâții și să-i expună sancțiunii dorite de reclamanți.
Mai mult decât atât, pentru termenul de judecată următor celui din 5.08.2014, respectiv cel din 9.09.2014, pârâții au făcut dovada, la filele 192-196, că au încercat – la diferite ore ale zilei de 5.08.2014, cuprinse în intervalul 14:13 PM-19:11 PM – trimiterea prin fax a listei cu numele expertului, însă au recepționat mesaj de eroare, transmiterea eșuând. În aceste condiții, obligația a fost îndeplinită la ora 19:36 PM a aceleiași zile de 5.08.2014, însă printr-un alt mijloc de comunicare, cel al poștei electronice.
Sub acest aspect, apare cel puțin bizară susținerea reclamanților din finalul plângerii formulate, în sensul că ”imposibilitatea transmiterii prin fax nu împiedica partea să efectueze transmiterea prin e-mail la data de 5.08.2014, termen fixat de instanță sub sancțiunea decăderii”, cât timp pârâții exact asta au și făcut.
Susținerea că soluția instanței din data de 9.09.2014 se sprijină pe documente îndoielnice este una absolut gratuită, neexistând nicio îndoială asupra datei la care pârâții și-au îndeplinit obligația pe care instanța le-o pusese în vedere. În plus, așa cum s-a arătat, o decădere a pârâților din dreptul de a beneficia de participarea unui expert parte la efectuarea expertizei, în condițiile în care au respectat întru totul cele dispuse de instanță, încadrându-se cu îndeplinirea obligației în termenul procedural stabilit de instanță potrivit art. 180 și art. 182 al. 1 Cod de procedură civilă, ar fi reprezentat un abuz nejustificat din partea instanței, de natură a vătăma grav drepturile procesuale ale pârâților.
Precizările completatoare ale plângerii, depuse de reclamanți la data de 7.10.2014 (data depunerii la oficiul poștal), nu pot fi avute în vedere de tribunal, pe de o parte deoarece exced termenul de 3 zile de la comunicarea încheierii atacate, pe care reclamanții îl aveau la dispoziție pentru depunerea și motivarea căii de atac (față de reglementarea cunoscută de toate celelalte căi de atac ordinare și extraordinare – art. 470 al. 3 raportat la art. 470 al. 1 lit. e Cod de procedură civilă, art. 486 al. 3 raportat la art. 486 al. 1 lit. d Cod de procedură civilă, art. 506 al. 2 Cod de procedură civilă, art. 511 al. 4 Cod de procedură civilă), termen care s-a împlinit la data de 29.09.2014, iar pe de altă parte deoarece au în vedere împrejurări ivite la data de 4.10.2014, așadar ulterior pronunțării încheierii atacate, care în mod obiectiv nu au putut fi avute în vedere de prima instanță și nu au făcut obiectul contestației și analizei acesteia, astfel că nu pot fi invocate pentru prima oară în calea de atac.
Având în vedere cele expuse, în temeiul art. 525 al. 1 Cod de procedură civilă, tribunalul va respinge ca nefondată plângerea formulată de reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenții T. N., T. C., ambii domiciliați în comuna Ceahlău . și ., cu sediul în ., județul N., împotriva încheierii din 19.09.2104 a Judecătoriei B..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.10.2104.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
C. M. E. O. și B. C. L. R.
Red. E. O./16.10.2014;
Tehnored. L. R./17.10.2014;
Ex.4;
Fond J. R.E.
| ← Legea 10/2001. Sentința nr. 561/2014. Tribunalul NEAMŢ | Rezoluţiune contract. Decizia nr. 460/2014. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
