Pretenţii. Decizia nr. 391/2014. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 391/2014 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 27-05-2014 în dosarul nr. 5600/291/2012
Dosar nr._ pretenții
operator de date cu caracter personal - cod 3074
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 27.05.2014
DECIZIA CIVILĂ NR. 391/RC
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | - C. M. | - judecător |
- U. A.-M. | - judecător | |
- B. C. | - judecător | |
- L. R. | - grefier |
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanta Asociația de proprietari nr. 14 R., cu sediul în R., . A, ., împotriva sentinței civile nr. 1177 din data de 16.05.2013 pronunțată de Judecătoria R., în contradictoriu cu intimatul-pârât M. A..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns reprezentantul recurentei-reclamante Asociația de proprietari nr. 14 R. - P. N. (legitimat cu B.I. . nr._, CNP_), lipsă fiind intimatul-pârât M. A..
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a învederat instanței următoarele:
- obiectul cauzei este pretenții;
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- cauza se află la al III-lea termen de judecată;
- recurenta-reclamantă Asociația de proprietari nr. 14 R. a depus la dosar, prin compartimentul arhivă al instanței, la data de 19.05.2014, procesele verbale ale Adunării Generale cu privire la penalitățile stabilite.
Reprezentantul recurentei-reclamante Asociația de proprietari nr. 14 R. - P. N. prezintă instanței originalele proceselor verbale ale Adunării Generale.
Președintele completului de judecată lasă dosarul la a doua strigare pentru ca reprezentantul Asociației să aranjeze actele originale în ordinea celor atașate la dosar pentru confruntarea acestora.
La reluarea cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reprezentantul recurentei-reclamante Asociația de proprietari nr. 14 R. - P. N. (legitimat cu B.I. . nr._, CNP_), lipsă fiind intimatul-pârât M. A..
Președintele completului de judecată procedează, în raport de dispozițiile art. 139 Cod procedură civilă, la confruntarea originalelor cu înscrisurile depuse în xerocopie la dosar la filele 34 – 48, cu precizarea că la dosar s-a depus pentru aceste procese-verbale doar parte din cuprinsul actului în original, respectiv mențiuni referitoare la stabilirea penalităților și constată că există identitate între copiile depuse și originalele prezentate, astfel că restituie originalele reprezentantului recurentei-reclamante.
Fiind întrebat, dacă pârâtul a mai achitat după pronunțarea hotărârii vreo sumă de bani, în afară de cei 750 lei menționați în cuprinsul cererii de recurs, reprezentantul Asociației arată că nu a mai achitat altă sumă de bani.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și alte probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Reprezentantul recurentei-reclamante Asociația de proprietari nr. 14 R. - P. N. solicită admiterea recursului, modificarea sentinței pronunțată de instanța de fond și obligarea intimatului-pârât la plata întreținerii datorate și a penalităților de întârziere restante.
Instanța, în temeiul art.150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 1177 din data de 16.05.2013 pronunțată de Judecătoria R., s-a respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată din oficiu, s-a admis, în parte, acțiunea reclamantei Asociația de proprietari nr. 14 (așa cum a fost precizată) împotriva pârâtul M. A. și a fost obligat acesta la plata sumei de 1389,21 lei cheltuieli de întreținere.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Reclamanta Asociația de Proprietari nr. 14 – mun. R., ., jud. N., a chemat în judecată pe pârâtul M. A., pentru ca prin hotărârea ce sa va pronunța aceasta să fie obligată la plata sumei totale de 3310,68 lei, din care suma de 2176,25 reprezentând cheltuieli de întreținere și 1134,43 lei cu titlu de penalități.
La termenul din data de 09.05.2013, reclamanta prin reprezentant legal P. N. și-a precizat acțiunea sub aspectul cuantumului obiectului, solicitând obligarea pârâtului la plata sumei de 1527 lei reprezentând cheltuieli de întreținere și penalități de 2340,47 lei.
Instanța a reținut, din coroborarea extrasului de pe listele lunare de plată a cotelor de contribuție depus de către reclamantă la fila 32 din dosar, a cărui valoarea probatorie este stabilită de art. 28 alin. (4) din HG nr. 1588/2007 – cu listele de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile de întreținere și cu atitudinea procesuală a pârâtului, pe baza unei prezumții simple, că aceasta este proprietarul apartamentului nr. 3 din condominiul situat în mun. R., ., ..
Pe cale de consecință, având în vedere dispozițiile art. 3 lit. i) și j) raportate la art. 46 și următoarele din Legea nr. 230/2007, pârâtului îi incumba obligația să achite cheltuielile efectuate pentru plata unor servicii legate de proprietățile individuale și care nu pot fi înregistrate pe fiecare dintre acestea sau pentru serviciile legate de exploatarea, reparația sau întreținerea proprietății comune, proporțional cu suprafața locativă pe care o deține și cu numărul de persoane care domiciliază în apartament.
Or, din documentul cumulativ amintit cât și din copiile listelor de plată a cotă de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari aferente apartamentului nr. 3 proprietatea pârâtului, care au valoarea probatorie stabilită conform art. 46 din Legea nr. 230/2007, rezultă că pârâtul nu și-a îndeplinit în mod legal obligația în discuție acumulând un debit de 1389,21 lei către reclamantă până în luna martie 2013. Ținând cont de regula potrivit căreia în materia obligațiilor de rezultat sarcina probei se împarte între creditor și debitor, în sensul că mai întâi trebuie să dovedească existența creanței, după care neexecutarea se prezumă cât timp debitorul nu dovedește executarea, instanța a constatat că pârâtul din cauză, deși legal citat, nu a făcut nicio probă în sensul dovedirii contrariului probelor administrate de reclamantă, fapt pentru care s-a admis acțiunea pe capătul de cerere referitor la plata cheltuielilor de întreținere aferente perioadei până în luna martie 2013 în cuantum de 1389,21 lei.
Pentru cota parte de întreținere datorată pentru luna aprilie 2013 în cuantum de 138,64 lei, instanța a reținut că nu poate obliga pârâtul la plata acesteia, întrucât acesta are termen de plată conform Legii nr. 230/2007 până la sfârșitul lunii următoare, respectiv 31 mai 2013. Or, la data judecării prezentei cauze, respectiv 09.05.2013, pârâtul se afla încă în termenul legal de achitare a acestei datorii aferente lunii aprilie 2013.
În ceea ce privește însă pretenția accesorie având ca obiect penalizările de întârziere, instanța reține că reclamanta nu a făcut dovada stabilirii penalizărilor de întârziere prin hotărârea adunării generale a asociației de proprietari, conform prevederilor art. 49 coroborate cu art. 27 din Legea nr. 230/2007. Aceasta deoarece înscrisurile de la filele 12 - 15, intitulate „hotărâri” nu îndeplinesc condițiile de formă prevăzute de art. 25 alin. 4 din Legea nr. 230/2007 pentru a putea fi considerate hotărâri ale adunării generale ale asociației de proprietari aferente anului 2012, respectiv nu poartă semnătura tuturor membrilor comitetului executiv, având totodată în antet „nr. 4/2008. Mai mult decât atât, pentru anii 2009 – 2011 și 2013 nu au fost depuse înscrisuri din care să rezulte că s-ar fi adoptat hotărâri de stabilire a unor asemenea penalități de întârziere.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta Asociația de proprietari nr. 14 R., criticând-o ca netemenică și nelegală pentru următoarele motive:
În mod eronat instanța de fond a considerat că suma de 138,64 lei reprezintă întreținere datorată de pârât pentru luna aprilie 2013 cu scadență la 31 mai 3013.
Conform documentului cumulativ de la fílele 20-21 din dosar, suma de 138,64 lei reprezintă cheltuieli de întreținere datorate de pârât pentru luna martie 2013 cu scadență la data de 30 aprilie 2013, deci anterior termenului din data de 9 mai.
În ceea ce privește solicitarea de a fi obligat pârâtul la plata sumei de
2340,47 lei reprezentând penalități de întârziere, instanța de fond a respins cererea
ca nefondată.
În considerentele hotărârii, se reține faptul că „pârâtul a efectuat ....prin recunoașterea implicită a debitului datorat". Astfel acesta a plătit sumele: 50 lei prin chitanța 403/31.03.2011; 100 lei prin chitanța 4291/31.05.2012; 20 lei prin chitanța 4425/10.07.2012; 66,20 lei prin chitanța 577/05.11.2012; 50 lei prin chitanța 871/13.12.2012) și 750 lei prin chitanța 2316/24.05.2013, deci ulterior ultimului termen de judecată din prezenta cauză.
Așadar, pârâtul a recunoscut faptul că datorează penalități de întârziere conform hotărârilor adunării generale a asociației, hotărâri semnalate de
președintele asociației ca și reprezentant al comitetului executiv al asociației, întrucât Legea 230/2007 stabilește faptul că „comitetul executiv este reprezentat de președintele asociației". De altfel, dacă pârâtul ar fi considerat că hotărârea adunării generale prin care s-a stabilit cuantumul penalităților este contrară legii, avea posibilitatea conform Legii 230/2007 să o atace în justiție în termen de 45 de zile, lucru pe care nu 1-a făcut. Din contră, acesta a achitat penalitățile de întârziere după soluționarea prezentului dosar de către instanța de fond.
Prin urmare, solicitarea reclamantei de a-l obliga pe pârât la plata penalităților de întârziere este fondată, iar instanța de fond în mod greșit a respins-o.
În ceea ce privește penalitățile, art. 49 din Legea nr. 230/2007 modificată prevede: Asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, aflată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere i se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-a aplicat. Ori, această prevedere a fost avută în vedere de reclamantă la stabilirea penalităților datorate de pârât.
Penalitățile au fost calculate la suma restantă la fiecare lună dar nu și la penalitățile din lunile anterioare. Penalitățile se adună în rubrică separată, lună de lună, în timp ce datoria restantă la care sunt calculate penalitățile, are rubrică separată. ( a se vedea documentul cumulativ de la filele 20-21 din dosar).
Examinând recursul, tribunalul reține, în fapt, următoarele:
Motivul de recurs referitor la suma de 138,64 lei este întemeiat.
Astfel, în cuprinsul documentului cumulativ al cheltuielilor de întreținere datorate pentru apartamentul proprietatea pârâtului (avut în vedere de instanța de fond) se menționează că suma de 138,64 lei reprezintă cheltuieli de întreținere aferente lunilor „martie - aprilie 2013”.
Din cuprinsul listelor de plată (depuse în recurs de reclamantă) aferente lunilor februarie, martie și aprilie 2013 coroborate cu documentul cumulatov (menționat) rezultă că suma de 138,64 lei reprezintă contravalaorea cheltuielilor de întreținere aferente lunii martie 2013, cu termen de plată la 30.04.2013 (și nu aferente lunii aprilie cu scadență în luna mai).
În acel document cumulativ s-a făcut mențiunea „martie – aprilie” (cum de altfel s-a procedat și pentru lunile anterioare) pentru a indica și luna în care suma era scadentă.
Aceste mențiuni, în lipsa listelor de plată lunare, au fost de natură a induce în eroare instanța de fond cu privire la perioada pentru care au fost calculate.
Cum acest dubiu a fost înlăturat, prin înscrisurile noi depuse în recurs, motivul invocat de reclamantă în sensul că suma datorată de pârât cu titlu de cheltuieli de întreținere restante la 1 aprilie 2013 este în cuantum de 1527, 85 lei și nu de 1389,21 lei, este întemeiat.
Tot în recurs reclamanta a făcut și dovada că pentru intervalul 2009 – 2013 Adunarea generală a Asociației de proprietari nr. 14 R. a hotărât perceperea de penalități de întârziere de 0,1 % pe zi pentru sumele restante, în conformitate cu dispozițiile art. 49 din Legea nr. 230/2007.
Astfel, la solicitarea tribunalului au fost depuse copii (în extras) de pe procesele verbale ale Adunării generale din anii 2009 – 2013 și au fost prezentate și originalele în raport de care s-a procedat la confruntare potrivit art. 139 Cod procedură civilă.
Față de împrejurarea că la nivelul Asociației de proprietari s-a hotărât ca pentru restanțele ce depășesc 30 zile de la data scadentei, să se perceapă penalități de întârziere, cum potrivit calculului întocmit de reclamantă penalitățile aferente sumei restante de 1527,85 lei sunt în cuantum de 2340,47 lei, iar dispozițiile art. 49 alin. (1) teza finală din Legea nr. 230/2007prevăd că suma penalităților nu poate depăși debitul la care s-a aplicat, tribunalul găsește întemeiată cererea reclamantei pentru penalități limitate la cuantumul debitului.
Pe cale de consecință, cum recursul este întemeiat, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, tribunalul urmează a-l admite și a modifica, în parte, sentința în sensul celor de mai sus.
Întrucât pe parcursul judecării recursului pârâtul a achitat suma de 750 lei, care se imputa asupra debitului, tribunalul urmează a constata plata acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta Asociația de Proprietari nr. 14 G.R.P. R., cu sediul în R., . A, ., împotriva sentinței civile nr. 1177/16.05.2013 a Judecătoriei R..
Modifică, în parte, sentința în sensul următor:
Obligă pârâtul să achite reclamantei suma de 1527,85 lei, cu titlu de întreținere datorată până la 31.03.2013 în loc de 1389,21 lei și la plata sumei de 1527,85 lei cu titlu de penalități de întârziere.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Constată că din suma sus-menționată datorată de pârât s-a achitat suma de 750 lei prin chitanța nr. 2316/24.05.2013.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.05.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
C. M. U. A.-M. și B. C. L. R.
pt. judecător aflat în C.O.
semnează președintele
Tribunalului N.
A. M. S.
Red. C. M./24.06.2014
Tehnored. L. R./15.07.2014
Ex.2
Fond F. A.O.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 151/2014. Tribunalul NEAMŢ | Contestaţie la executare. Încheierea nr. 17/2014. Tribunalul... → |
|---|
