Fond funciar. Decizia nr. 498/2013. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 498/2013 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 17-04-2013 în dosarul nr. 498/RC
Dosar nr._ - plângere la Legea nr. 247/2005/revizuire -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din data de 17.04.2013
DECIZIA CIVILĂ NR. 498/RC
Instanța constituită din:
Președinte: V. B. - judecător
C. B. - judecător
D. M. - judecător
D. L. – grefier
Pe rol se află soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuenții U. A., C. M. și T. E., cu domiciliul procedural ales pentru comunicarea actelor de procedură în comuna Vînători-N., .. 569, județul N., împotriva deciziei civile nr. 27/RC din data de 12.01.2012 a Tribunalului N. pronunțată în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în Piatra N., ., nr. 27, județul N., având ca obiect plângere la Legea nr. 247/2005.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat A. F. pentru revizuenta U. A., lipsă fiind aceasta și celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței următoarele:
- cauza este la al doilea termen de judecată;
- procedura de citare este legal îndeplinită;
Avocat A. F., pentru revizuenta U. A., depune la dosar delegația de substituire . nr._ din data de 17.04.2013 și concluzii scrise.
Apărătorul prezent arată că nu are de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul în susținerea recursului.
Avocat A. F., pentru revizuenta U. A., arată că revizuenta și-a întemeiat cererea de revizuire pe dispozițiile art. 322 pct.5 Cod procedură civilă și pe adresa nr. C/370/07.08.2012 emisă de Serviciul județean Ialomița al Arhivelor Naționale, cu care face dovada că înainte de anul 1945, respectiv la recensământul din anul 1941, autorul revizuenților nu figura cu pământ în proprietate. Mai arată că la dosar a fost depus doar un extras din Tabloul cu locuitorii din . drept la împroprietărire, conform reformei agrare din anul 1945, în care autorul revizuenților figura la poziția 68, astfel încât acesta era îndreptățit la împroprietărire, deoarece potrivit art. 2 din Legea nr. 187/1945, erau înscriși doar acei locuitori care erau lipsiți de pământ sau posedau mai puțin de 5 ha. Solicită admiterea cererii de revizuire așa cum a fost formulată.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art.150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cererii de față, tribunalul constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1401/07.06.2011 s-a admis plângerea precizată formulată de petenții U. Ghe. A., C. Ghe. M., C. Ghe. V. și T. Ghe. E., în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. Comunală Vînători N. de aplicare a legilor fondului funciar, ambele prin reprezentanții legali, sens în care s-a anulat în parte hotărârea nr. 8605/23.12.2010 a Comisiei Județene N. și s-a stabilit dreptul de proprietate al petenților pentru suprafața de 5 ha. teren cu vegetație forestieră pe raza comunei Vânători-N., județul N..
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor criticând sentința ca nelegală și netemeinică întrucât autorul petenților G. G. G. nu îndeplinește condițiile Legii nr. 212/2008 privind acordarea de terenuri cu vegetație forestieră și în concluzie nu are dreptul la reconstituirea unui astfel de drept de proprietate.
Cererea de recurs a fost înregistrată pe rolul Tribunalului N. sub nr. 477/321/22.07.2011.
Prin decizia civilă nr. 27/RC din 12.01.2012 Tribunalul N. a admis recursul, a modificat în totalitate sentința recurată și a respins ca nefondată plângerea formulată de petenții U. Ghe. A., C. Ghe. M., C. Ghe. V. și T. Ghe. E..
P. a pronunța această decizie civilă instanța de recurs a reținut următoarele:
Petenta U. A. s-a adresat la data de 28.11.2008 Comisiei locale Vânători – N. de aplicare a legilor fondului funciar, solicitând în baza art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, reconstituirea dreptului de proprietate după autorul său G. Ghe. G., ce a avut calitatea de luptător pe front și care la momentul apariției Legii nr. 187/1945 nu deținea terenuri în proprietate, fiind în aceste condiții îndreptățită să i se atribuie suprafața de 5,00 ha (vezi cererea de la fila 18 dosar fond).
Prin Hotărârea nr. 8605/23.12.2010 C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a respins această cerere motivat de faptul că petenta nu a făcut dovada calității de luptător pe front a autorului său și nici a îndeplinirii condițiilor prevăzute de Legea nr. 187/1945, cererea având totodată și caracter tardiv.
Această hotărâre emisă de C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor se impunea a fi menținută de instanța de fond ce în mod greșit a admis plângerea petenților, astfel cum a fost precizată, dar pentru alte considerente decât cel invocate de recurentă în prezenta cale de atac, considerente ce se impun în raport cu probele noi administrate în recurs.
Astfel, temeiul de drept al cererii de reconstituire formulată de petenta U. A. a fost reprezentat de dispozițiile Legii nr. 212 /2008 privind modificarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, prin care s-a introdus o nouă categorie de beneficiari ai restituirilor asupra terenurilor ce au făcut obiectul Legii nr. 187/1945, și anume persoanele omise din tabelele de împroprietărire care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de acest din urmă act normativ.
Prin urmare, numai această categorie de persoane poate beneficia de prevederile Legii nr. 212/2008, prin modificarea dispozițiilor art. 36 legiuitorul neurmărind să repună în discuție drepturile persoanelor vizate inițial de textul legal în cauză, și anume persoanele fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire cu ocazia aplicării Legii nr. 187/1945, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, respectiv persoanele fizice îndreptățite la împroprietărire în baza tabelelor nominale întocmite în aplicarea Legii nr.187/1945, acestea din urmă fiind ținute să-și valorifice drepturile lor în condițiile și termenele prevăzute de actele normative anterior citate, cu referire și la Legea nr. 247/2005 și Legea nr. 193/2007.
Ori din înscrisurile anexate în recurs a reieșit că autorul petentei U. A. a figurat înscris pe ,,Tabloul cu locuitorii din . drept la împroprietărire, conform Reformei Agrare din anul 1945, la categoria I” (vezi filele 26-27 recurs), autoritățile competente la acel moment stabilind conform respectivului document că sus numitul, indiferent de calitatea sa de luptător pe front, nu era îndreptățit la atribuirea vreunei suprafețe de teren în baza Legii nr. 187/1945.
Însă de esența prezentei cauze este faptul că autorul petentei, numitul G. Ghe. G., deși a avut calitatea de luptător pe front, nu a fost omis în procesul de aplicare a Legii reformei agrare din anul 1945, astfel încât în cazul său nu pot avea incidență dispozițiile Legii nr. 212/2008, intrând în categoria persoanelor înscrise în tabelele cu persoanele propuse la împroprietărire cu privire la care s-a verificat de autoritățile competente de la acea dată îndeplinirea condițiilor impuse de Legea nr. 187/1945, stabilindu-se, după cum s-a arătat anterior, că nu i se cuvine nicio suprafață de teren.
Prin urmare, pretinsele drepturi conferite sus numitului autor ori succesorilor acestuia de art. 36 din Legea nr. 1/2000 trebuiau valorificate încă de la momentul apariției acestui act normativ, în cazul său nefiind aplicabile prevederile Legii nr. 212/2008 pentru considerentele anterior expuse.
Față de aspectele anterior reținute, de natură a învedera caracterul nefondat la al cererii petentei U. A. de restituire a suprafeței de 5 ha teren cu vegetație forestieră și implicit al plângerii formulată de aceasta împotriva Hotărârii nr. 8605/23.12.2010 emisă C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, tribunalul a constatat că nu se mai impunea a fi cercetate celelalte motive invocate prin cererea de recurs referitoare la nulitatea actului de restituire asupra unui teren din categoria pădure și imposibilitatea constituirii dreptului de proprietate asupra unui teren din această categorie de folosință.
În această situație tribunalul a conchis în sensul că emiterea Hotărârii nr. 8605/23.12.2010 de către C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor s-a făcut cu respectarea prevederilor legale și numai printr-o interpretare și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000 în forma modificată introdusă de Legea nr. 212/2008 instanța de fond a reținut ca fiind întemeiată plângerea petenților, astfel cum a fost precizată la ultimul termen de judecată.
Împotriva acestei decizii a instanței de recurs petenții U. Ghe. A., C. Ghe. M., C. Ghe. V. și T. Ghe. E. au formulat cerere de revizuire solicitând schiombarea în totalitate a ac estei hotărâri judecătorești, rejudecarea recursului și respingerea acestuia ca vădit nelegal.
Astfel, revizuenții au arătat că după pronunțarea deciziei civile nr. 27/RC/12.01.2012 au primit de la Serviciul Județean Ialomița - Arhivele Naționale adresa nr. C/_ prin care li s-a adus la cunoștință că în urma cercetării mapelor cu formulare „lista gospodăriei (menaj, familie) și mapele cu formularele agricole tip A de la recensământul general al României din anul 1941 din Județul N. nu s-a identificat numitul G. Ghe. G.. Totodată, au arăta că această adresă nu a putu fi înfățișată la dosarul cauzei dintr-o împrejurare mai presus de voința lor, întrucât s-au adresat Serviciului Județean Ialomița - Arhivele Naționale care le-a făcut cunoscut că autorul lor nu figurează în tabelul cu locuitorii din . în baza Legii nr. 187/1945 și nici în tabelul cu locuitorii îndreptățiți la împroprietărire.
Totodată, au mai arătat că prin adresa nr. C/2077/11.11.2011 aceeași instituție le-a făcut cunoscut că nu dețin registrele agricole din perioada 1945-1947 de la Primăria comunei Vânători-neamț și numai după ce au primit aceste înscrisuri au aflat că se pot adresa instituției similare din județul Ialomița care deține arhiva recensământului dinainte de 1945.
Revizuienții au arătat că adresa nr. C/370/07.08.2012 este de natură să contribuie la clarificarea situației privind starea materială a autorului lor la data adoptării Legii nr. 187/1945, întrucât nici la rubrica „suprafață cuvenită la împroprietărire” și nici la rubrica „cât pământ posedă” nu este consemnată vreo suprafață.
Au solicitat instanței de control judiciar ca în urma coroborării acestei adrese cu celelalte înscrisuri existente la dosar, respectiv certificatul nr. CT nr. 280/13.01.-2010 emis de UMN nr._ Pitești, certificatul de căsătorie .. nr._/25.10.1947 și certificatul nr. C/2038/22.11.2011 emis de Serviciului Județean N. - Arhivele Naționale, este de natură să conducă la formarea convingerii că plângerea pe care au formulat-o împotriva hotărârii nr. 8605/2010 a Comisie Județene este pe deplin justificată și pe cale de consecință recursul formulat în cauză este nefundat.
În drept și-a întemeiat cererea de revizuire pe dispozițiile art. 322 pct. 5, art. 324 alin. 1 pct. 4 Cod procedură civilă.
Cererea de revizuire este scutită de plata taxei de timbru potrivit art. 1 pct. 43 din Titlul VI al Legii nr. 247/2005.
C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin întâmpinarea depusă la filele 19-21 au solicitat respingerea cererii de revizuire ca neîntemeiată întrucât nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă.
Tribunalul, analizând decizia sub aspectele criticate și din oficiu, precum și în conformitate cu dispozițiile art.322 și următoarele din Codul de procedură civilă, constată că revizuirea nu este întemeiată pentru considerentele ce urmează a fi reținute:
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare nedevolutivă, comună și nesuspensivă de executare fiind reglementată prin dispozițiile art. 322-328 Cod procedură civilă.
Spre deosebire de recurs, care are în vedere în primul rând erorile de drept, revizuirea vizează îndreptarea erorilor de fapt, urmărind în consecință retractarea hotărârii în care starea de fapt stabilită nu corespunde adevărului obiectiv.
Fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea poate fi exercitată numai pentru motivele limitativ prevăzute de art. 322 Cod procedură civilă.
Revizuienții au invocat în motivarea cererii dispozițiile art. 322 pct. 5, respectiv că după darea hotărârii au descoperit înscrisuri doveditoare care nu au putu fi înfățișate în instanță dintr-o împrejurare mai presus de voința lor.
Față de motivul de revizuire invocat instanța de control judiciar va analiza îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții, pentru a hotărî asupra admisibilității cererii pendente:
- înscrisul invocat de revizuienți să existe ca mijloc de probă (de instrumentum), iar nu de negotium;
- înscrisul să fie doveditor, adică să fie probant prin el însuși, să fi dobândit dată certă pentru a fi opozabil părților;
- înscrisul să fie descoperit după darea hotărârii și în consecință să fie considerat un act nou;
- înscrisul să fi existat la data pronunțării hotărârii și nu constituit ulterior;
- actul nu a putu fi înfățișat în proces întrucât a fost reținut de partea potrivnică sau dintr-o împrejurare mai presus de voința părților;
- înscrisul să fie determinant și acesta să fie prezentat de revizuent, iar nu procurat la solicitarea instanței.
În cauza pendente, înscrisul prezentat ca și act nou în fața instanței de revizuire îndeplinește o parte din condițiile mai sus arătate, nu însă în întregimea lor, respectiv adresa invocată de recurenți nu reprezintă un înscris care să fie de natură să conducă la formarea convingerii că plângerea pe care au formulat-o împotriva Hotărârii nr. 8607/2010 a Comisie Județene N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor ar fi pe deplin justificată și întemeiată, pentru ca recursul promovat să fie nefondat.
Or, potrivit adresei nr. C/370/07.08.2012 emisă dea Serviciul Județean Ialomița - Arhivele Naționale depusă la fila 5 ca și act nou, această instituție face cunoscut revizuenților că cercetându-se mapele cu formularele „lista gospodăriei (menaj, familie)” și mapele cu formularele agricole tip A de la Recensământul General al României din anul 1941 din Județul N., rezultă că nu s-a identificat numitul G. Ghe. G. pe raza localității Vânători, județul N. cu formular „lista gospodăriei (menaj, familie)” și formular agricol tip A.
Instanța de recurs în analiza cererii a arătat în mod corect că din analiza înscrisurilor existente la dosarul cauzei a reieșit că autorul petenților a figurat pe „Tabloul cu locuitorii din . drept la împroprietărire, conform Reformei Agrare din anul 1945, la categoria I”, iar autoritățile competente la acel moment au stabilit conform acestui document că acesta indiferent de calitatea sa de luptător pe front, nu era îndreptățit la atribuirea vreunei suprafețe de teren în baza Legii nr. 187/1945 astfel încât el apare, deci nu a fost omis în procesul de aplicare a legii reformei agreare din 1945 și pe cale de consecință neîndeplinind condițiile impuse de Legea nr. 187/1945, astfel cauza nu intră sub incidența dispozițiilor Legii nr. 212/2008.
Cum în cauza pendente actul considerat nou de către revizuenți nu este determinant, nu duce la schimbarea situație de fapt avute în vedere de către instanța de recurs, în urma coroborării probelor administrate, nefiind îndeplinite cerințele prevăzute de art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, Tribunalul urmează să respingă cererea de revizuire formulată de către petenții U. Ghe. A., C. Ghe. M., C. Ghe. V. și T. Ghe. E. ca neîntemeiată.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuienții U. A., C. M., C. V. și T. Elena cu domiciliul procedural ales pentru comunicarea actelor de procedură în comuna Vînători-N., .. 569, județul N. împotriva deciziei civile nr. 27/RC/12.01.2012 pronunțată de Tribunalul N., în contradictoriu cu intimat C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în Piatra N., ., nr. 27, județul N., ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 17.04.2013.
Președinte, Judecători, Grefier,
V. B. C. B. D. L.
D. M.
Red/V.B./12.06.2013
Tehnored/D.L./21.06.2013
Recurs/L.F, GBt, DS
Ex. 2
| ← Anulare act. Decizia nr. 74/2013. Tribunalul NEAMŢ | Fond funciar. Decizia nr. 372/2013. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
