Obligaţie de a face. Decizia nr. 199/2013. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 199/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 30-09-2013 în dosarul nr. 7478/207/2011
Dosar nr._ (Număr în format vechi_ )
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 199/2013
Ședința publică de la 30 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. I. S.
Judecător O. M. P.
Grefier D. S.
Pe rol se află judecarea apelului civil declarat de apelanții reclamanți D. V. și D. P. domiciliați în Caracal, ..9, județul O. și F. M., domiciliată în C., ., ., ., județul D., împotriva sentinței civile nr.2477/06.06.2012, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți J. M. și J. I., domiciliați în Caracal, .. 14, județul O., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelanta D. V., avocat V. V., pentru apelanții reclamanți F. M. și D. P., avocat E. D., pentru intimații pârâți J. M. și J. I..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la data de 09.09.2013 și la data de 10.09.2013, prin serviciul registratură, apelanții reclamanți D. P. și F. M. au formulat obiecțiuni la completarea raportului de expertiză, iar la data de 23.09.2013, apelanta reclamantă D. V. a formulat obiecțiuni la completarea raportului de expertiză.
Instanța acordă cuvântul părților asupra obiecțiunilor formulate la suplimentul raportului de expertiză.
Apelanta reclamantă D. V., având cuvântul, susține oral criticile aduse la completarea raportului de expertiză și învederează instanței că planul parcelar se află în planul urbanistic.
Avocat V. V., pentru apelanții reclamanți F. M. și D. P., critică completarea raportului de expertiză, care nu este în conformitate cu situația de fapt, expertul desemnat nu s-a prezentat la fața locului, nu a răspuns la obiectivele impuse de instanță și nu a convocat părțile.
Solicită refacerea raportului de expertiză la care să participe atât expertul topo cât și cel în construcții, astfel încât concluziile raportului de expertiză să lămurească instanța față de situația de fapt.
Avocat E. D., pentru intimații pârâți J. M. și J. I., solicită respingerea obiecțiunilor formulate la completarea raportului de expertiză, având în vedere mențiunile expertului în construcții care a menționat că măsurătorile s-au făcut în prezența părților și la indicațiile acestora.
Instanța în deliberare, respinge obiecțiunile formulate la completarea raportului de expertiză ca neîntemeiate, constatând că expertul topo a răspuns solicitărilor instanței și a dat lămuririle necesare, pentru formularea cărora nu era necesara deplasarea in teren, in conditiile in care datele necesare intocmirii lucrarii fusesera deja culese. Planul parcelar nu este unul si același cu planul urbanistic general, mentionat in adresa Primăriei Municipiului Caracal si nu la acesta s-a referit instanța când a cerut lămuriri expertului.
Nu se impune refacerea raportului de expertiză topo dat fiind și raportul de expertiză în construcții, care s-a raportat la stâlpii rămași din vechiul gard.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra apelului.
Apelanta reclamantă D. V., având cuvântul, solicită admiterea apelului, modificarea sentinței în sensul demolării anexelor pentru care nu există autorizație, urmand ca instanța să rețină că nu există 23 cm. între hotar, cu obligarea intimaților pârâți la plata cheltuielilor de judecată.
Avocat V. V., pentru apelanții reclamanți F. M. și D. P., solicită admiterea apelurilor, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, respectiv stabilirea hotarului pe vechiul amplasament cu obligarea intimaților pârâți la demolarea anexelor de pe hotar și de pe lângă hotar pe care pârâții le-au construit fără autorizație de construcție, fiind construcții din chirpici, iar dimensiunile indicate de expertul construcții sunt mai mari decât dimensiunile reale, cu cheltuieli de judecată.
Avocat E. D., pentru intimații pârâți J. M. și J. I., solicită respingerea apelurilor ca nefondate și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică, cu obligarea apelanților reclamanți la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere că toate probele și expertizele efectuate în cauză au dovedit că nu s-a încălcat hotarul, intimații fiind de acord cu refacerea gardului de sârmă.
Apreciază că la instanța de fond motivarea acțiunii în drept a fost pe art.480 cod procedură civilă iar în apel se face trimitere la 610 cod procedura civilă, ceea ce se încearcă a fi schimbarea temeiului de drept.
Instanța pune in discuție acest aspect.
Avocat V. V., având cuvântul, pe motivul invocat, consideră că instanța poate aprecia temeiul de drept și face precizarea ca nu s-a schimbat cauza și nici temeiul juridic în apel.
Apelanta reclamantă D. V., având cuvântul, lasă la aprecierea instanței.
TRIBUNALUL:
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr._, reclamanții D. V., D. P. și F. M., au chemat în judecată pe pârâții J. M. și J. I., solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să-i oblige să demoleze anexele gospodărești construite pe terenul proprietatea reclamanților, iar în caz de refuz să fie autorizați pe cheltuiala pârâților să demoleze anexele gospodărești; să se stabilească linia de hotar ce desparte cele două proprietăți; să se dispună obligarea pârâților să monteze gardul de sârmă ce l-au distrus pe o porțiune de aproximativ 20 ml, prin edificarea construcțiilor, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că sunt proprietarii terenului în suprafață de 2000 mp.teren intravilan, conform sentinței civile nr.848 din 26.02.2008 pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosarul nr._, dreptul de proprietate fiind intabulat sub nr.cadastral 3322/05.12.2008.
Au menționat reclamanții că pe latura de est a proprietății lor se învecinează cu pârâții care în mod abuziv, fără a avea acordul lor și fără a avea autorizație de construire au edificat pe o porțiune de teren ce aparține reclamanților, mai multe anexe gospodărești.
Cu ocazia construirii acestor anexe, cei doi pârâți nu numai că au intrat pe proprietatea reclamanților, au distrus și o porțiune de gard de plasă de sârmă de aproximativ 20 ml, gard ce a fost montat de către reclamanți în urmă cu aproximativ 30 de ani.
S-a mai arătat că de nenumărate ori pârâții intră în curtea reclamanților fără a avea acordul acestora pentru a efectua o . lucrări în spatele acelor anexe, violându-le astfel proprietatea.
Au mai arătat reclamanții că în urma abuzurilor comise de către cei doi pârâți, au fost nevoiți să se adreseze instituțiilor îndreptățite, iar în data de 22.11.2011 au primit adresa nr.103 din 21.11.2011 emisă de Inspectoratul de Stat în Construcții – Inspectoratul Județean în Construcții O., în care se confirma cele relatate de către ei.
S-a mai susținut de către reclamanți că prin edificarea acestor anexe, apele pluviale și zăpada acumulată se scurg pe terenul lor, provocându-le pagube materiale.
Pârâții J. M. și J. I. au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii formulată de către reclamanții D. V., D. P. și F. M..
Pârâții au precizat că anexele gospodărești au fost construite în apropierea hotarului, între anii 1964 – 1965 de numitul J. G. – soțul pârâtei, în prezent decedat, în urma înțelegerii cu D. M. – tatăl și D. G. fiul acestuia.
Pârâții au menționat că în perioada anilor 1964 – 1965, construirea anexelor gospodărești se făcea fără autorizație sau proiect, iar proprietățile părților sunt separate printr-un gard de sârmă montat de soțul reclamantei și de tatăl acestuia înainte de anul 1956, iar între anii 1995 – 1996 D. G. împreună cu D. V. au hotărât să schimbe gardul motivând că s-a deteriorat, fără aprobarea vecinilor.
S-a mai învederat de către pârâți că în momentul când le-a propus reclamanților să participe cu stâlpi sau sârmă, aceștia nu au fost de acord, iar în urma montării gardului, aceștia nu au mai respectat vechiul hotar, ci au prins sârma de anexa lor, lăsând spatele acesteia fără gard, motivând că este proprietatea lor.
Pârâții au recunoscut că, într-adevăr construcțiile sunt aproape de hotar (aproximativ 50 cm.), dar acestea nu influențează cu nimic proprietatea reclamanților, deoarece în spatele construcției se află pomi fructiferi plantați de soțul reclamantei
Toate anexele construite au acoperișul cu scurgerea pe proprietatea pârâților, nu se scurge nici apa și nici zăpada pe proprietatea reclamanților așa cum aceștia preconizează, iar gardul de sârmă nu este deteriorat pe o distanță de 20 m, cum au pretins reclamanții, fiind lipsă pe o distanță de 5 m, în spatele anexei.
Pârâții au solicitat pentru a se stabili linia de hotar numirea unui expert în măsurători cadastrale, pe cheltuiala reclamanților.
La data de 2.04.2012, pârâtul J. I. a depus la dosar o cerere prin care a invocat excepția lipsei calității procesual pasive, având în vedere că a renunțat la averea succesorală rămasă de la autorul J. G. – de la care provin bunurile în litigiu, avere succesorală ce a fost culeasă în cotă de 1/1 de la mama lor și respectiv soția defunctului, J. M., astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor nr.847/13.09.1990.
Prin încheierea din data de 9.04.2012, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului J. I., având în vedere certificatul de moștenitor nr.847/13.09.1990 eliberat de notariatul de Stat Caracal, din care rezultă că pârâta J. M. a cules întreaga avere succesorală de pe urma autorului J. G., decedat la 4.03.1990.
Soluția instanței de fond:
Prin sentința civilă nr. 2477/06.06.2011, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosarul nr._, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții D. V., D. P. și F. M., împotriva pârâtei J. M..
S-a omologat raportul de expertiză întocmit de expert F. M.-E. (Anexa 2).
S-a stabilit hotarul despărțitor ce desparte proprietățile pe aliniamentul punctelor 6-9-10-11-12-13-14-15-18-21-22-23-24-25-26, având distanța dintre puncte astfel: - între 6 și 9 = 3, 74 m; - între 9 și 10 = 2, 80 m; - între 10 și 11 = 5, 06 m; - între 11 și 12 = 7, 77 m;- între 12 și 13 = 3, 77 m; - între 13 și 14 = 4, 66 m; - între 14 și 15 = 1, 69 m; - între 15 și 18 = 18, 74 m; - între 18 și 21 = 11, 88 m; - între 21 și 22 = 7, 66 m; - între 22 și 23 = 6, 09 m; - între 23 și 24 = 11, 82 m; - între 24 și 25 = 8, 76 m; - între 25 și 26 = 2, 76 m, astfel încât linia de hotar ce desparte proprietățile părților din proces se desfășoară între punctele 12-13-14-15-18.
A fost obligată pârâta să monteze gardul de sârmă ce desparte proprietățile părților, distrus pe lungimea de 18,74 m între punctele 15-18 pe schița anexă.
S-a respins capătul de cerere privind demolarea anexelor gospodărești proprietatea pârâtei, ca neîntemeiat.
A fost obligată pârâta la plata sumei de 500 lei, cheltuieli de judecată către reclamanți.
Motivarea instanței de fond:
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut referitor la calitatea procesual activă că aceasta presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care ar fi titular al dreptului afirmat – calitate procesual activă, precum și între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății – calitatea procesuală pasivă.
Reclamantul fiind cel care pornește acțiunea trebuie să justifice atât calitatea procesual activă, cât și pe cea pasivă, prind indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.
După ce a fost sesizată, instanța trebuie să verifice atât calitatea procesual activă cât și calitatea procesual pasivă.
Excepția lipsei calității procesuale este o excepție de fond absolută și peremptorie.
Prin aceeași cerere depusă la dosar, pârâta J. M. a solicitat introducerea în cauză și a celorlalți doi vecini prin raportate la capătul de cerere privind stabilirea hotarului despărțitor.
Având în vedere că pe partea de est, proprietatea reclamanților se învecinează cu alte două proprietăți, a apreciat pârâta că stabilirea liniei de hotar trebuie făcută în raport de toate cele trei proprietăți aflate în partea de est a proprietății reclamanților.
Instanța prin încheierea din aceeași dată de 9.04.2012, a respins cererea privind introducerea în cauză a numiților S. L. și V. S., având în vedere principiul disponibilități potrivit căruia părțile au dreptul de a dispune de obiectul procesului și de mijloacele procesuale acordate de lege în acest scop.
În speță, reclamanții s-au opus introduceri în cauză a celorlalte părți care se învecinează cu terenul proprietatea lor, având în vedere că divergențele cu privire la hotarul despărțitor există numai între aceștia și pârâtă.
Dreptul părților de a determina limitele procesului este neîngrădit, iar instanța nu poate introducere din oficiu altă persoană în proces, posibilitatea de a lărgi sfera procesului având-o numai părțile.
Pe fond, instanța a reținut că reclamanții sunt proprietarii terenului în suprafață de 2000 mp. teren intravilan, conform sentinței civile nr.848 din 26.02.2008 pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosarul nr._, dreptul de proprietate fiind intabulat sub nr.cadastral 3322/05.12.2008.
Pe latura de est a proprietății lor se învecinează cu pârâta J. M. care este proprietara imobilului situat în Municipiul Caracal, ..14, compus din imobil casă de locuit, anexe gospodărești și suprafața de 550 mp.
Din probele administrate în cauză, a rezultat că în anul 1964, autorul J. I. împreună cu soția acestuia J. M., au edificat anexe gospodărești pe terenul proprietatea lor, anexe care din raportul de expertiză rezultă că sunt situate la o distanță de circa 23 cm, față de linia de hotar, iar acoperișul este orientat către proprietatea părților, astfel încât singura apa care se scurge pe proprietatea reclamanților, este cea care picură la topirea zăpezilor de pe grinzile aflate pe linia de hotar.
De asemenea, în prezent gardul de sârmă ce desparte proprietățile părților este demontat și distrus parțial pe o lungime de 18,74 m, culpa aparținând pârâtei, care cu ocazia construirii acestor anexe, a distrus și o porțiune de gard de plasă de sârmă ce a fost montat de către reclamanți în urmă cu aproximativ 30 de ani.
A mai avut în vederea instanța de fond că, în principiu, grănițuirea reprezintă o operațiune de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre două proprietăți vecine, acțiunea exercitată cu scopul stabilirii traseului real pe care trebuie să îl urmeze hotarul fiind întemeiată pe dispozițiile art. 584 Cod civil.
Potrivit art. 584 cod civil orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite de a sa, cheltuielile grănițuirii urmând a se suporta în mod egal. Acțiunea în grănițuire este o acțiune petitorie, întrucât are drept scop delimitarea proprietăților limitrofe.
În caz de conflict grănițuirea se realizează pe cale judecătorească nu numai atunci când nu au existat niciodată semne exterioare, ci și în situația în care există asemenea semne de delimitare, dar acestea sunt contestate.
Când prin acțiunea în grănițuire se cere o parte determinată din terenul limitrof, pe care vecinul ar deține-o fără drept grănituirea implică o revendicare, iar reclamantul trebuie să își dovedească dreptul.
Având în vedere aceste considerente, instanța a admis în parte acțiunea, a omologat raportul de expertiză topografie întocmit și a stabilit linia de hotar între cele două proprietăți învecinate aparținând reclamanților și pârâtei, fiind obligată pârâta să monteze gardul de sârmă ce desparte proprietățile părților, distrus pe lungimea de 18, 74 m între punctele 15-18 pe schița anexă.
În ceea ce privește capătul de cerere privind demolarea anexelor gospodărești proprietatea pârâtei, instanța a dispus respingerea acestuia ca neîntemeiat, având în vedere că acestea se află la o distanță de 23 cm, față de linia de hotar ce desparte proprietățile părților, iar înclinarea acoperișului determină scurgerea apelor pe terenul proprietatea pârâtei.
Calea de atac exercitată:
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții D. V., D. P. și F. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii. S-a solicitat analizarea cauzei sub toate aspectee in temeiul dispoz art.304 ind.1 C.pr.civ., iar in măsura in care se va aprecia ca nu s-au administrat suficiente probe care sa lămurească situația de fapt, s-a solicitat casarea sentintei si trimiterea cauzei la instanta de fond pentru rejudecare.
În motivare, reclamanții arată că instanța de fond a denaturat în primul rând declarația martorului propus de către pârâtă, în sensul că a scos din context anumite informații, din care rezultă clar că au existat anexele, dar nu și faptul că erau alte construcții.
De asemenea, nu s-au avut în vedere planșele foto din care rezultă fără dubiu că anexele sunt construite pe linia de hotar, că există o porțiune de gard distrusă datorită construcțiilor și că pârâții au intrat pe terenul reclamantilor pentru a realiza căptușirea zidurilor cu materiale reciclate și că toată zăpada cade pe terenul apelanților.
Totodată, instanța trebuia să admită proba cu expertiză în construcții, concludentă în aflarea adevărului, deoarece numai astfel se puteau obține date concrete despre regulamentele aplicabile, materialele folosite și când au fost construite.
Un alt motiv de recurs îl reprezintă faptul că, deși au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză considerându-l superficial și că în mod subiectiv o avantajează pe pârâtă, instanța de fond nu a ținut seama și a omologat raportul de expertiză în mod greșit.
Se arată că instanta de fond in solutionarea pricinii a invocat dispozitiile vechiulșui Cod civil, insa si acesta instituia obligatii privind construirea de anexe cu respectarea proprietatii vecine(art.610, art.615 C.civ.).
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 299-312 cod procedură civilă.
Recursul a fost egal timbrat.
Intimatii au formulat la data de 28.09.2012 intâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefundat, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea intâmpinarii acestia au arătat că din probele administrate in cauza (proba testimoniala si expertiza) rezulta că anexele sunt situate la 23 cm fata de linia de hotar, fiind construite cu multi ani in urmă, fără a-i prejudicia pe recurentii reclamanti.
In urma cu mai multi ani intimatii, cu acordul autorului recurentilor reclamanti, au desfăcut sârma existenta intre stâlpii de lemn din spatele anexelor, pentru a repara anexele pe partea dinspre reclamanti. Intimatii si-au exprimat acordul sa refaca gardul pe respectiva porțiune.
Cu privire la picătura streasinii se arata ca nu exista capăt de cerere in acest sens in actiunea formulata la fond, iar acoperisul anexelor are curgere spre curtea intimatlor pârâti.
La termenul din data de 01.10.2012 calea de atac exercitata a fost calificata ca fiind apel.
In apel, raportat la caracterul devolutiv al acestei căi de atac, s-a suplimentat probatoriul administrat la fond, sens in care s-a dispus la termenul din data de 05.11.2012 efectuarea unei expertize in constructii civile si completarea expertizei topo cadastrale, cu obectivele stabilite la termenul respectiv.
Expertiza tehnica in constructii civile a fost intocmita de exp. M. M. (filele 52-55 dosar apel), iar completarea la raportul de exp topo cadastru s-a intocmit de exp Fălămas E. M. (filele 74-77, cu completarile si lămuririle de la fila 90).
Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, raportat la dispozitiile legale incidente in cauză, Tribunalul constata următoarele:
Prin cererea de chemare in judecata apelantii reclamanti au solicitat instanței de fond ca prin sentința ce o va pronunța să-i oblige pe intimatii pârâți să demoleze anexele gospodărești construite pe terenul proprietatea apelantilor reclamanți, iar în caz de refuz să fie autorizați pe cheltuiala intimaților pârâți să demoleze anexele gospodărești; să se stabilească linia de hotar ce desparte cele două proprietăți; să se dispună obligarea intimaților pârâți să monteze gardul de sârmă pe care l-au distrus pe o porțiune de aproximativ 20 ml, prin edificarea construcțiilor.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că pe latura de est a proprietății lor se învecinează cu pârâții, care în mod abuziv, fără a avea acordul lor și fără a avea autorizație de construire au edificat pe o porțiune de teren ce aparține reclamanților, mai multe anexe gospodărești.
Cu ocazia construirii acestor anexe, cei doi pârâți nu numai că au intrat pe proprietatea reclamanților, au distrus și o porțiune de gard de plasă de sârmă de aproximativ 20 ml, gard ce a fost montat de către reclamanți în urmă cu aproximativ 30 de ani.
In drept, s-au invocat la fond dispozitiile art.480 si 584 C.civ.
Cererea de chemare in judecata nu a fost modificata pe parcursul judecatii la fond.
Prin motivele de apel formulate, apelantii reclamanti invocă drept cauză a actiunii promovate faptul edificarii anexelor de catre intimatii pârâți pe linia de hotar, la o distantă neregulamentara, aspect cu totul nou, ce nu s-a invocat la fond si care nu a facut obiectul cercetarii judecatoresti in fața judecătoriei.
In mod corect si cu respectarea principiului disponibilității instanta de fond a solutionat pricina, raportându-se strict la obiectul cu care a fost investită, verificând daca cu ocazia edificarii anexelor de catre intimatii pârâti a fost sau nu afectat dreptul de proprietate al apelantilor reclamanti.
Se constata astfel ca instanta de fond nu era tinuta a verifica daca anexele pârâtilor erau sau nu edificate la distanta legala fată de hotar, ci doar daca se află pe proprietatea reclamantilor. De altfel, se constata ca prin cererea de chemare in judecata anexele a căror demolare se solicita nu au fost individualizate de nicio maniera, in conditiile in care există pe proprietatea intimatilor pârâti mai multe asemenea constructii, unele datând chiar din anul 1958- a se vedea in acest sens certificatul de atestare fiscala de la fila 56 dosar apel.
Potrivit dispoz art. 294 al.1 C.pr.civ., in apel nu se poate schimba cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot face alte cereri noi. Or, prin motivele de apel formulate reclamantii intentioneaza a schimba cauza cererii cu care au sesizat instanta de fond, lucru ce nu poate fi primit.
Prin prisma obiectului pricinii si a cauzei acesteia așa cum s-au invocat la fond, solutia judecătoriei este legala si temeinica, deoarece din raportul de expertiză topo cadastru efectuat in cauza s-a constat ca anexele apartinând intimatilor pârâti nu se află pe terenul apelantilor reclamanti (f.92 dosar fond).
Pe de altă parte, in privința hotarului stabilit, se retine ca acesta s-a raportat la schița intocmită cu ocazia înscrierii in Cartea funciara a imobilului reclamantilor, ce a stat la baza incheierii OCPI nr._/14.01.2009.(f.76, 90 dosar apel). S-a arătat de catre expert ca amplasamentul hotarului pe care acesta l-a propus corespunde vechiului hotar existent înainte de emiterea titlului de proprietate nr._/13/24.06.2003.
Raportat la aspectele retinute mai sus, Tribunalul văzând si dispozitiile art.296 C.pr.civ, va respinge ca nefondat apelul declarat de apelanții reclamanți D. V., D. P. și F. M., împotriva sentinței civile nr.2477/06.06.2011, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți J. M. și J. I..
In temeiul dispoz art.274 al.1 C.pr.civ., constatând culpa procesuala a apelantilor reclamanti, se va dispune obligarea acestora la plata sumei de 500 lei catre intimata J. M. – cheltuieli de judecată (onorariu avocatial dovedit potrivit chitantei nr.80/01.10.2012- fila 18 dosar apel).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanții reclamanți D. V. și D. P. domiciliați în Caracal, ..9, județul O. și F. M., domiciliată în C., ., ., ., județul D., împotriva sentinței civile nr.2477/06.06.2012, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți J. M. și J. I., domiciliați în Caracal, .. 14, județul O..
Obligă apelanții la plata sumei de 500 lei, către intimata J. M. – cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință, azi 30 Septembrie 2013 la Tribunalul O..
Președinte, M. I. S. | Pentru Judecător, O. M. P., aflat in concediu de studii, semnează P. Tribunal, Judecător I. D. | |
Pentru Grefier, D. S., aflat in concediu medical, semnează Grefier Sef Sectia I Civilă, D. I. J. |
Red.M.I.S.
JF;IGrozăvescu
Ex.7/04.11.2013
| ← Restituire metale preţioase. Decizia nr. 1054/2013. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 249/2013. Tribunalul OLT → |
|---|
