Fond funciar. Decizia nr. 510/2013. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 510/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 30-04-2013 în dosarul nr. 5521/311/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 510/2013
Ședința de la 30 Aprilie 2013
Completul specializat în litigii de fond funciar compus din:
PREȘEDINTE I. M.
Judecător S. O.
Judecător I. B.
Grefier M. T.
Pe rol amânarea pronunțării privind judecarea recursului civil declarat de recurentul reclamant B. I., domiciliat în Slatina, ..9, ., ., împotriva sentinței civile nr.374/16.01.2013, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți B. N., domiciliat în comuna Brâncoveni, ., C. L. BRÎNCOVENI pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. JUDEȚEANĂ O. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, având ca obiect - fond funciar.
Constatându-se că dezbaterile ce au avut loc în ședința publică din data de 23.04.2013, au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, instanța, deliberând în secret, a pronunțat următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 374/16.01.2013, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosar nr._, s-a respins capătul de cerere formulat de reclamantul B. I., în contradictoriu cu pârâții B. N., C. Județeană O. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. L. Brîncoveni pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, având ca obiect completarea titlului de proprietate nr._/21/10.05.1994 ca neîntemeiat.
S-a admis excepția lipsei de interes în promovarea capătului de cerere având ca obiect anularea titlului de proprietate nr. 6761/76/13.09.1993.
S-a respins capătul de cerere având ca obiect anularea titlului de proprietate nr. 6761/76/13.09.1993 ca fiind lipsit de interes.
A fost obligat reclamantul să plătească pârâtului B. N. suma de 1.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Judecătoria a fost învestită prin cererea reclamantului cu două capete de cerere, respectiv anularea titlului de proprietate 6761/76/13.09.1993 pentru o suprafață de 0,1323 ha și completarea titlului de proprietate nr._/21/10.05.1994 cu aceeași suprafață de teren de 0,1323 ha.
Având în vedere însă dispozițiile normative speciale din legile fondului funciar (care reglementează expres și imperativ procedura care trebuie urmată în materie), cât și necesitatea soluționării cu prioritate a excepțiilor invocate de pârâtul B. N. prin întâmpinare, Judecătoria constată că se impune soluționarea cu prioritate a capătului de cerere care vizează completarea titlului de proprietate nr._/21/10.05.1994 cu această suprafață de teren de 0,1323 ha.
S-a apreciat astfel deoarece, pentru a putea soluționa cu prioritate excepția lipsei de interes a reclamantului în promovarea capătului de cerere având ca obiect anularea TP nr. 6761/76/13.09.1993, este necesar ca instanța să verifice dacă titlul de proprietate nr._/21/10.05.1994 poate fi „completat” la cererea reclamantului (pentru că, dacă se ajunge la respingerea acestui capăt de cerere, reclamantul nu mai justifică un interes în anularea TP nr. 6761/76/13.09.1993).
Trecând la analiza acestui capăt de cerere referitor la TP nr._/21/10.05.1994, Judecătoria constată în primul rând faptul că noțiunea de „completare” a titlului de proprietate nu este reglementată expres de lege, art. 58 din Legea 18/1991 făcând referire doar la modificarea, înlocuirea sau desființarea titlului de proprietate.
Judecătoria apreciază că o astfel de cerere nu poate fi primită nici procedura nulității titlului (desființării), deoarece în conformitate cu dispozițiile normative speciale și derogatorii în materie (art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997), nulitatea absolută a titlurilor de proprietate emise în procedura Legii fondului funciar nr. 18/1991 poate fi constatată de instanțele de judecată numai pentru unul din motivele arătate expres și limitativ de acest text de lege (iar cererea reclamanților nu se întemeiază pe nici o astfel de cauză) și nici în procedura rectificării (modificării, înlocuirii) titlului de proprietate deoarece o astfel de cerere vizează aspecte de identificare a beneficiarului sau a amplasamentului terenului (nu de constituire/reconstituire a dreptului).
Trecând peste acest aspect, Judecătoria a constatat că în ceea ce-l privește pe reclamant, acesta este moștenitorul lui B. M., persoană care nu numai că nu a formulat cerere pentru a i se recunoaște dreptul de proprietate de pe urma autorului B. C., dar nici nu a contestat în timpul vieții titlul de proprietate sau actele care au stat la baza emiterii lui.
Mai mult decât atât, din răspunsul dat de C. L. Brâncoveni rezultă faptul că niciunul dintre beneficiarii dreptului de proprietate înscriși pe titlul de proprietate (alții decât tatăl reclamantului) nu au contestat actele premergătoare emiterii acestui titlu de proprietate.
Soluționarea nemulțumirilor legate de neconcordanțele dintre actele premergătoare emiterii titlului de proprietate și propunerile pe care comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar le fac către comisiile județene în vederea eliberării titlurilor de proprietate (privitoare la întindere și amplasament) face obiectul unei proceduri judiciare speciale expres și imperativ reglementate prin regulamentele de punere în aplicare a Legii nr. 18/1991 (inițial art. 26 din H.G. nr.1.172/2001 și ulterior art. 27 din H.G. nr. 890/2005), procedură care nu a fost urmată nici de tatăl reclamantului, nici de persoanele înscrise pe titlul de proprietate și nici măcar de reclamant.
Pentru aceste motive capătul de cerere având ca obiect completarea titlului de proprietate nr._/21/10.05.1994 cu o suprafață de teren suplimentară urmează să fie respins ca neîntemeiat.
Pe cale de consecință, așa cum s-a arătat anterior, al doilea capăt de cerere, referitor la anularea titlului de proprietate nr. 6761/76/13.09.1993 pentru suprafața de teren care se dorea a fi înscrisă în titlul de proprietate nr._/21/10.05.1994, rămâne lipsită de interes, motivat de faptul că o dată respins primul capăt de cerere, reclamantul nu mai justifică nici un interes în susținerea celui de-al doilea (deoarece, chiar dacă acest al doilea titlu de proprietate s-ar anula în ceea ce privește suprafața de 1323 mp, reclamantul nu ar putea beneficia de această suprafață, pentru că nu ar putea fi înscrisă în TP nr._/21/10.05.1994).
Pentru aceste considerente excepția lipsei de interes în promovarea capătului de cerere având ca obiect anularea titlului de proprietate nr. 6761/76/13.09.1993 urmează să fie admisă, reclamantul pierzând astfel și calitatea procesuală activă, în temeiul art. III din Legea nr. 169/1997, conform căruia „nulitatea poate fi invocată de (…) și de alte persoane care justifică un interes”.
Pe cale de consecință, având în vedere faptul că reclamantul a căzut în pretenții, în conformitate cu dispozițiile art. 274 C. proc. civ., acesta urmează să fie obligat la plata cheltuielilor de judecată către pârâtul B. N., cheltuieli care constau în contravaloarea onorariului de avocat, respectiv 1000 lei, conform chitanței depuse la dosar.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul B. I., care a arătat că în mod greșit s-a motivat, că recurentul nu ar mai putea să ceară constatarea nulității absolute a titlului de proprietate, deoarece nu a atacat actele premergătoare eliberării titlului, dar acest lucru nu are importanță deoarece este vorba de o nulitate absolută ce poate fi invocată oricând și de oricine are interes.
Arată că reclamantul are interes în cauză deoarece este moștenitorul autorului Blotă M. iar prin solicitările din acțiune tinde să aducă la masa de partaj suprafața de 1323 m.p. teren care s-a constituit numitului B. N. și care face parte din suprafața de teren ce trebuia reconstituită după autorul B. C..
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și în lumina dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul urmează să constate că recursul este nefondat.
În motivele de recurs se arată că recurentul ar putea să ceară constatarea nulității absolute a titlului de proprietate fiind vorba de o nulitate absolută ce poate fi invocată oricând și de oricine are interes, însă nu se precizează în ce constă nulitatea absolută invocată.
Nulitatea absolută a titlului de proprietate emise în procedura fondului funciar 18/1991 poate fi constatată numai pentru unul din motivele arătate expres și limitativ de art. III alin. 1 din Legea nr. 169/1997, iar motivele invocate de recurent nu se încadrează în acest text de lege.
Reclamantul B. M. nu face dovada faptului că a formulat cerere pentru a i se recunoaște dreptul de proprietate de pe urma autorului B. C..
Se constată că reclamantul tinde practic la reconstituirea pe cale judiciară a dreptului de proprietate în persoana moștenitorilor lui B. C. și pentru suprafața de 0,1323 ha (în plus față de cea pentru care s-a emis titlul, respectiv 2,95 ha), suprafață care s-ar regăsi în titlul de proprietate nr. 6761/76/13.09.1993 eliberat în beneficiul pârâtului B. N..
În mod corect instanța de fond a arătat faptul că actele premergătoare eliberării titlului de proprietate nu au fost contestate de către reclamant și nici de către beneficiarii dreptului de proprietate înscriși pe titlul de proprietate, alții decât reclamantul, conform răspunsului dat de C. L. Brâncoveni, și în aceste condiții, atâta timp cât actele premergătoare emiterii titlului de proprietate nu au fost atacate, titlul de proprietate nu poate fi „completat” prin reconstituirea dreptului de proprietate în persoana beneficiarilor (alții decât reclamantul și autorul său), deoarece aceasta ar presupune o operațiune de reconstituire vădit nelegală, atât pentru faptul că s-ar face direct de către instanța de judecată (încălcându-se astfel procedura administrativă obligatorie instituită de Legea nr. 18/1991), cât și pentru faptul că reconstituirea s-ar face la cererea unei persoane care nu a formulat cerere în termenul prevăzut de lege (încălcându-se astfel dispozițiile art. 8 din Legea nr. 18/1991).
În ce privește excepția lipsei de interes în promovarea capătului de cerere având ca obiect anularea titlului de proprietate nr. 6761/76/13.09.1993 în mod corect a fost admisă deoarece respingându-se primul capăt de cerere reclamantul a pierdut calitatea procesuală activă în temeiul art. III din Legea nr. 169/1997.
Pentru aceste considerente, constatând că instanța de fond a dat o interpretare corespunzătoare probatoriilor administrate, tribunalul în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul, ca nefondat.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, recurentul va fi obligat la 1000 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul reclamant B. I., domiciliat în Slatina, ..9, ., ., împotriva sentinței civile nr.374/16.01.2013, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți B. N., domiciliat în comuna Brâncoveni, ., C. L. Brâncoveni pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. Județeană O. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în Slatina . nr.12, jud. O..
Obligată recurentul la 1000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30 Aprilie 2013 la Tribunalul O..
Președinte, I. M. | Judecător, S. O. | Judecător, I. B. |
Grefier, M. T. |
Red. IB
Tehnored.BA
J.f. D.L.
Ex. 2
17.05.2013
| ← Pretenţii. Decizia nr. 516/2013. Tribunalul OLT | Partaj judiciar. Decizia nr. 965/2013. Tribunalul OLT → |
|---|
