Pretenţii. Decizia nr. 720/2013. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 720/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 26-06-2013 în dosarul nr. 2045/213/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 720/2013
Ședința publică de la 26 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. C. Tițoiu
Judecător I. D.
Judecător M. I. S.
Grefier C. C. I.
Pe rol, pronunțarea recursului civil declarat de recurenții pârâți A. I. și A. I., domiciliați în Corabia, .. 29, ., județul O., împotriva sentinței civile nr. 274 din data de 27 februarie 2013, pronunțată de Judecătoria Corabia, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă R. A., născută la 09 septembrie 1980, fiica lui E. și G., în prezent deținută în Penitenciarul C., județul D. având ca obiect - pretenții.
Grefierul expune referatul cauzei, după care, constatând că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 19.06.2013 și consemnate în încheierea din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, instanța a amânat pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise la data de 26 iunie 2013, dată la care s-a pronunțat următoarea soluție:
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Corabia sub nr._ /17.09.2012 reclamanta R. A. a chemat in judecata pe pârâții A. I. și A. I., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să fie obligați pârâții să-i plătească suma de 12.000 lei, reprezentând suma pe care a achitat-o celor doi pârâți pentru achiziționarea unui imobil situat în Corabia, ., județul O., dobânda legală, începând cu data plății prețului solicitat și până la achitarea efectivă a sumei solicitate și cheltuielile de judecată pe care le va efectua cu judecarea acestui proces.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la data de 09.03.2009 a încheiat cu cei doi pârâți un antecontract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.622. Prin acel antecontract, împreună cu numitul D. P., în prezent decedat, promiteau cumpărarea unui imobil situat în Corabia, ., județul O., cu vecinii R-. G., S-D. F., N-Siia I., compus din suprafața de 1250 mp, teren curți construcții, împreună cu o casă de locuit, construită din chirpici, acoperită cu țiglă, având două camere, bucătărie și hol, iar cei doi pârâți promiteau vânzarea imobilului descris mai sus.
Reclamanta a mai arătat că a plătit prețul solicitat în cuantum de 12.000 lei iar în perioada imediat următoare împreună cu concubinul ei s-au mutat în imobil, unde au locuit până în prezent.
Reclamanta a precizat că deși obligațiile asumate de către părți prin acel contract erau unele cât se poate de clare, pârâții nu le-au mai respectat, mai mult decât atât, au fost înștiințați de către executorul judecătoresc prin somație, că trebuie să părăsească imobilul în termen de 5 zile de la data comunicării somației.
Reclamanta a învederat instanței că în acele împrejurări au aflat că pârâții înstrăinaseră fiicei lor, prin act autentic, înainte de încheierea antecontractului mai sus descris, același imobil pe care îl promiseseră spre vânzare.
Pârâții legal citați au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii formulată de către reclamanta R. A., ca fiind nelegală și netemeinică, deoarece reclamanta nu a respectat clauza contractuală stipulată în antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.622/09.03.2009, întocmind prezenta cerere de chemare în judecată.
În motivarea în fapt a întâmpinării, pârâții au arătat că există hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă, respectiv sentința civilă nr.492/05.04.2012 pronunțată de către Judecătoria Corabia, irevocabilă prin decizia 708/2012 a Tribunalului O., prin care au fost obligați numiții R. A. și A. I. și A. I. să lase în deplină proprietate și liniștită posesie numitei A. M. imobilul situat în Corabia, ., județul O., cu vecinii R-. G., S-dima F., N-Siia I. compus din suprafața de 1250 mp, teren curți construcții, împreună cu o casă de locuit, construită din chirpici, acoperită cu țiglă, având două camere, bucătărie și hol.
Pârâții au arătat că în ceea ce privește restituirea sumei achitată de către reclamantă cu titlu de preț al imobilului situat în Corabia, ., județul O., acest lucru nu este posibil deoarece există clauze contractuale în antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.622/09.03.2009 care trebuire respectate atât de către vânzători cât și de către cumpărători.
Pârâții au subliniat că, în urma plății sumei stabilite cu titlu de preț, au considerat uman ca reclamanta să locuiască în imobil până la definitivarea contractului de vânzare-cumpărare, chiar dacă acest aspect nu a fost menționat expres în antecontract.
Pârâții au mai arătat că atât ei cât și fiica lor, A. M., s-au prezentat în repetate rânduri la notar pentru definitivarea contractului de vânzare-cumpărare însă R. A. și D. P. nu se prezentau, invocând diverse motive.
Pârâții au subliniat că la data de 30.12.2009, fiind prezenți la notar, reclamanta, aflând că trebuie să plătească taxele de cumpărător, a devenit agresivă. În acele împrejurări, fiind agresați și loviți, nu s-a mai încheiat nici un act, aceste fapte fiind confirmate prin procesul-verbal ., NR._/30.12., întocmit în curtea Judecătoriei. În situația în care reclamanta ar fi achitat taxele pentru notar, contravaloarea energiei electrice și a impozitului pe acel an, contractul de vânzare-cumpărare ar fi putut fi încheiat.
În ceea ce privește cererea reclamantei, prin care solicită să fie obligați la plata dobânzii legale aferente sumei de 12.000 lei, pârâți au precizat că reclamanta a omis să menționeze că a locuit împreună cu concubinul ei în imobilul mai sus-menționat și pentru acest fapt îi impun reclamantei o chirie de 100 lei/persoană/lună de atunci până în prezent și că în perioada 09.03._12, deși nu erau proprietari ai imobilului situat în Corabia, ., au degradat imobilul care a făcut obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare.
Pârâții au mai solicitat să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată pe care le-au efectuat în dosarele nr._, nr._ .
Aceștia au depus o cerere prin care au solicitat rezilierea antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.622/09.03.2009 întrucât nu s-au respectat clauzele acelui antecontract . Această cerere nu a fost motivată în drept.
La termenul 14.12.2012, având în vedere că pârâții, prin cererea depusă la data 12.12.2012, au formulat o pretenție proprie față de reclamantă, după ce a pus în discuția părții, instanța a calificat acea cerere ca fiind o cerere reconvențională și a pus în vedere pârâților să timbreze cererea reconvențională.
La data de 09.01.2013 pârâții au depus cerere reconvențională prin care au solicitat rezilierea antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.622/09.03.2009 și au reiterat starea de fapt descrisă prin întâmpinare.
Pârâții au solicitat acordarea de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei de timbru, cererea fiind admisă la data de 15.01.2013.
Instanța a respins cererea pârâților privind efectuarea unei cercetări la fața locului pentru a se constata că imobilul care a făcut obiectul antecontractului a fost degradat de către reclamantă pentru motivul că pârâții nu au solicitat ca și capăt de cerere obligarea reclamantei la repararea prejudiciului cauzat prin distrugerea imobilului situat în Corabia, . și pentru faptul că pentru cadrul procesual conturat prin cererea de chemare în judecată și prin cererea reconvențională acea probă nu este concludentă și utilă cauzei.
În etapa procesuală a dezbaterilor pârâta A. I. a solicitat obligarea reclamantei R. A. la plata despăgubirilor constând în contravaloarea prejudiciului care i-a fost produs prin degradarea imobilului situat în situat în Corabia, ., județul O..
La termenul de judecată din data de 11.01.2013 apărătorul reclamantei a invocat excepția lipsei calității procesuale active a pârâților reclamanți cu privire la cererea reconvențională motivat de faptul că proprietară a imobilului în litigiu este fiica pârâților, A. M..
Soluția instantei de fond:
Prin sentința civilă nr. 274 din data de 27 februarie 2013, pronunțată de Judecătoria Corabia, în dosar nr._, s-a admis în parte cererea de chemare în judecată, așa cum a fost precizată, formulată de reclamanta R. A., împotriva pârâților A. I. și A. I..
Au fost obligați pârâții A. I. și A. I., să plătească reclamantei suma de 12.000 lei, precum și dobânda legală aferentă debitului, cu începere de la data introducerii cererii și până la data plății efective.
În temeiul art.274 C.proc .civ coroborat cu art.18 din OUG nr.51/2008 au fost obligați pârâții să plătească către stat suma de 811 lei, reprezentând cheltuieli pentru care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii de plata taxei judiciare de timbru.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale active a pârâților-reclamanți, A. I. și A. I., cu privire la cererea reconvențională având ca obiect rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.622/09.03.2009, invocată de către reclamanta-pârâtă.
S-a respins cererea reconvențională având ca obiect rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.622/09.03.2009, ca neîntemeiată.
În temeiul art.103 C.pr.civ au fost decăzuți pârâții-reclamanți din dreptul de a formula cererea privind obligarea reclamantei R. A. la plata despăgubirilor constând în contravaloarea prejudiciului care i-a fost produs prin degradarea imobilului situat în situat în Corabia, ., județul O..
Motivarea instanței de fond:
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că la data de 26.04.1999, prin contractul de întreținere autentificat sub nr1357/1999, pârâții reclamanți au transmis în deplină proprietate și liniștită posesie fiicei lor A. M. imobilul situat în Corabia, ., județul O., cu vecinii R-. G., S-D. F., N-Siia I., compus din suprafața de 1250 mp, teren curți construcții, împreună cu o casă de locuit, construită din chirpici, acoperită cu țiglă, având două camere, bucătărie și hol .
La data de 09.03.2009 reclamanta R. A. și bunicul ei D. P. au încheiat cu pârâții A. I. și A. I. un antecontract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.622. Prin acel antecontract, reclamanta împreună cu numitul D. P., în prezent decedat, promiteau cumpărarea unui imobil situat în Corabia, ., județul O., cu vecinii R-. G., S-dima F., N-Siia I., compus din suprafața de 1250 mp, teren curți construcții, împreună cu o casă de locuit, construită din chirpici, acoperită cu țiglă, având două camere, bucătărie și hol, iar cei doi pârâți promiteau vânzarea imobilului descris mai sus.
Prețul stabilit în cuantum de 12.000 lei a fost achitat în întregime de către promitenții-cumpărători în momentul încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare. Promitenții-cumpărători au achitat și contravaloarea documentației cadastrale, în cuantum de 720 lei.
Reclamanta și concubinul acesteia au intra în posesia imobilului mai sus-menționat din momentul încheierii antecontractului, unde au locuit până la data când au fost evacuați la solicitarea proprietarului imobilului, A. M..
Reclamanta și bunicul ei au formulat la Judecătoria Corabia o cerere prin care au solicitat să se pronunțe o hotărâre care țină loc de contract cu privire la imobilul care a format obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.622/2009, cerea fiind însă respinsă prin sentința civilă nr.1487/02.12.2010 ca fiind insuficient timbrată.
Prin sentința civilă nr.492/05.04.2012 pronunțată de către Judecătoria Corabia, definitivă și irevocabilă prin decizia 708/2012 a Tribunalului O., au fost obligații pârâții R. A. și A. I. și A. I. să lase în deplină proprietate și liniștită posesie numitei A. M. imobilul situat în Corabia, ., județul O., cu vecinii R-. G., S-D. F., N-Siia I., compus din suprafața de 1250 mp, teren curți construcții, împreună cu o casă de locuit, construită din chirpici, acoperită cu țiglă, având două camere, bucătărie și hol .
Sentința civilă nr.492/05.04.2012, pronunțată de către Judecătoria Corabia în dosarul nr._ a fost pusă în executarea la solicitarea creditoarei A. M., debitoarea R. A. și concubinul acesteia fiind evacuați la data de 14.09.2012, prin intermediul executorului judecătoresc, din imobilul situat în Corabia, ., județul O. obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.622/2009.
În antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.622/2009 a fost inserată următoare clauză penală (dezicere) „în cazul în care vânzătorii promitenți nu respectă prevederile prezentului antecontract vor restitui prețul primit, în cazul în care cumpărătorii promitenți nu respectă prevederile prezentului antecontract vor pierde prețul plătit”.
Dispozițiile art. 6 din Noul cod civil cu privire la aplicarea în timp a legii civile prevăd că legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare, iar aceasta nu are putere retroactivă.
Totodată potrivitart. 6, alin.5 din Noul cod civildispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor juridice născute după ..
Prin urmare, având în vedere că antecontractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat la data de 09.03.2009, înainte de . NCC, în speță sunt aplicabile dispozițiile legale prevăzute de vechiul cod civil.
În drept, potrivit art.969 și 970 C.civil” convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante si trebuie executate cu bună-credință”.
Antecontractul de vânzare cumpărare presupune un acord de voință, în care părțile își asumă reciproc obligația de a încheia între ele, în viitor un contract de vânzare-cumpărare, stabilind conținutul esențial al acestuia. Antecontractul de vânzare cumpărare nu are efecte translative de proprietate, dar constituie un contract valabil, din care izvorăsc pentru părți obligații de „a face” (îndatorirea de a îndeplini toate operațiile necesare pentru ca vânzarea-cumpărarea să poată fi perfectată, potrivit legii). Drepturile și obligațiile izvorâte din antecontractul de vânzare cumpărare pot fi transmise prin cesiune sau moștenire, în condițiile dreptului comun.
Antecontractul nu este supus nici unei condiții speciale de formă, antecontractul având un caracter consensual.
Neîndeplinirea culpabilă a obligațiilor de „a face” asumate prin antecontract, îndreptățește cealaltă parte la acțiunea în rezoluțiune cu consecința restituirii reciproce a prestațiilor primite și antrenarea răspunderii contractuale a părții în culpă, potrivit dreptului comun.
Restituirea reciprocă a prestațiilor intervine și în cazurile în care antecontractul ar fi lovit de nulitate, în cazurile în care perfectarea contractului de vânzare promis prin antecontract ar deveni imposibilă din motive neimputabile părților, ori ca urmare a operării clauzei de dezicere inserată în antecontract.
Dacă antecontractul este constatat printr-un înscris sub semnătură privată și s-au respectat modalitățile de plată ale prețului convenit în antecontract, iar una din părți sau succesorii săi în drepturi refuză să se prezinte la notar în vederea autentificării contractului de vânzare cumpărare promis, instanța judecătorească este îndreptățită, la cererea celeilalte părți să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act de vânzare cumpărare.
În speță, în virtutea obligației ce le revenea pârâților-reclamanți de a perfecta contractul de vânzare cumpărare, reclamanta R. A. și bunicul ei i-au acționat în judecată pentru ca instanța să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act de vânzare cumpărare. Așadar până la data acționării în judecată și după aceea, până la data de 14.09.2012, când reclamanta a fost evacuată din imobilul care a format obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare la cererea adevăratului proprietar, aceștia au fost ținuți de obligația de „a face” respectiv de a efectua formalitățile de vânzare, astfel că nici un moment în raporturile dintre părți nu s-a pus în discuție desființarea raporturilor contractuale și în consecință restituirea prestațiilor, respectiv a prețului.
Această răsturnare de situație a intervenit de abia în momentul în care pârâții, în loc să facă demersuri pentru transmiterea valabilă a dreptului de proprietate asupra imobilul care a format obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare, respectiv redobândirea dreptului de proprietate sau ratificarea antecontractului de vânzare-cumpărare de către adevăratul proprietar, au înțeles să dea eficiență clauzei de dezicere inserată în antecontractul de vânzare-cumpărare prin evacuarea reclamantei-pârâte din imobil, respectiv să restituie prețului de 12.000 lei.
Temeiul restituirii prețului nu îl constituie rezoluțiunea contractului, care nu a fost cerută de reclamantă, ci clauza de dezicere, care, avându-și un suport contractual, poate opera în temeiul simplei manifestări a promitenților vânzători. Clauza dezicerii nu pune în discuție neexecutarea culpabilă a obligației contractuale, ci denunțarea unilaterală a contractului în temeiul clauzei contractuale.
Așadar, în cauză reclamanta nu trebuia să solicite instanței rezoluțiunea contractului de vreme ce acesta fiind denunțat de către pârâți, o atare cerere ar fi fost lipsită de obiect.
Pentru aceste considerente a fost admisă acțiunea reclamantei și au fost obligați pârâții să-i restituie suma de 12.000 lei cu titlu de preț.
În ceea ce privește capătul de cerere privind acordarea dobânzilor legale, instanța a reținut ca acestea au natura juridica a daunelor interese compensatorii si pentru acordarea lor trebuie întrunita si condiția punerii în întârziere a pârâților, conform art. 1081 C.civ
Având în vedere ca raportul dedus judecații nu este unul între profesioniști, sunt aplicabile dispozițiile 1088 C.civil., astfel ca pârâții sunt puși în întârziere de la data formulării de către reclamantă a cererii de chemare în judecată.
Instanța a avut în vedere că natura juridica a daunelor interese moratorii legale este diferita de natura juridica a clauzei penale, întrucât legea prezuma in mod absolut prejudiciul invocat reprezentând dobânda legala in cazul in care o parte nu-si încasează creanța la scadenta, prejudiciu care este dat de lipsa de folosința a sumei de bani reprezentând creanța.
Întrucât creanța reclamantei este certa, lichida si exigibila, pârâții datorează dobânda legala aferenta debitului solicitat, dar nu de la momentul indicat de către reclamantă, respectiv de la data achitării prețului ci de la data formulării de către reclamantă a cererii de chemare în judecată.
În ceea ce privește cuantumul acestei dobânzi deoarece raporturile juridice nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ, in sensul art. 3 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, dobânda este cea prevăzută în articolul 5, raportat la art.3 din OG 13/2011.
Așadar, instanța a apreciat ca parata datorează dobânda legala de la data de 17.09.2012 (data introducerii cererii de chemare în judecată) si pana la plătii efective.
În temeiul art.274 C.proc.civ, având în vedere că pârâții au căzut în pretenții și că reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru, au fost obligați pârâții să plătească către stat suma de 811 lei, reprezentând cheltuieli pentru care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxe judiciare de timbru.
Cu privire la cererea reconvențională având ca obiect rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 84 potrivit cărora, „cererea de chemare în judecată este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire greșită”.
Antecontractul de vânzare-cumpărare este o un contract un execuție instantanee, astfel că cererea pârâților reclamanți de reziliere a contractului de vânzare-cumpărare, care nu au beneficiat de asistență juridică de specialitate, va fi calificată ca o cerere privind rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare.
Pârâții au solicitat rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare, invocând faptul că reclamanta-pârâtă nu s-a prezentat la notar să încheie contractul în formă autentică.
Pârâta reclamantă A. I. a recunoscut că promitentul-vânzător D. P. le-a solicitat în repetate rânduri să se prezinte la notar să încheie contractul de vânzare-cumpărare.
Reclamanta pârâtă R. A. a precizat că o singură dată nu s-a putut prezenta la notar din motive de sănătate, dar până la data stabilită prin antecontract pentru întocmirea contractului de vânzare-cumpărare, respectiv la data de 30.12.2009 toate părțile au fost prezente la notar, însă contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică nu s-a putut încheia din cauza faptului că promitenții vânzători nu mai erau proprietarii imobilului înstrăinat. Acceptul proprietarului imobilului la înstrăinare invocat de către pârâții reclamanți nu a fost probat cu atât mai mult cu cât, fiind vorba de înstrăinarea unui imobil construcție și teren, trebuia să fie materializat într-un înscris încheiat în formă autentică.
In ceea ce privește cererea reconvențională formulata, respectiv rezolutiunea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți, instanța a reținut că rezolutiunea reprezintă o sancțiune a neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic, constând in desființarea retroactiva a acestuia si repunerea părților in situația avuta anterior încheierii contractului, putând fi intentata doar de către partea care a executat sau care se declara gata sa execute contractul. Daca s-ar recunoaște o asemenea acțiune părții care nu-si executa obligația, ar însemna sa i se acorde o prima de încurajare, o cale nejustificata de a se desprinde din raportul contractual la care a convenit, ceea ce ar constitui o înfrângere de neadmis a principiului obligativității contractelor.
Pentru a opera rezoluțiuna judiciara, se cer a fi întrunite următoarele condiții: una dintre părți sa nu-si fi executat obligațiile ce-i revin, neexecutarea sa fi fost imputabila părții care nu si-a îndeplinit obligația, iar debitorul obligației neexecutate sa fi fost pus in întârziere in condițiile prevăzute de lege.
Instanța a reținut că, în cauza, nu sunt întrunite condițiile rezolutiunii judiciare, atâta vreme cat, rezolutiunea este solicitata de către pârâții-reclamanți, care nu și-au îndeplinit obligația asumata prin antecontract, respectiv de a transmite proprietatea imobilului și de a încheia contractul de vânzare-cumpărare cu parata-reclamanta, nu poate fi vorba despre o neexecutare culpabila a antecontractului din partea reclamantei-pârâte atâta vreme cat aceasta si-a îndeplinit obligația ce-i revenea, aceea de plata a prețului convenit intre părți, respectiv 12.000 lei.
Cu privire la cererea pârâților-reclamanți privind obligarea reclamantei R. A. la plata despăgubirilor constând în contravaloarea prejudiciului care le-a fost produs prin degradarea imobilului situat în Corabia, ., județul O., instanța a reținut că potrivit art.103 C.proc.civ „Neexercitarea oricărei cai de atac si neîndeplinirea oricărui alt act de procedura în termenul legal atrage decăderea, afara de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește ca a fost împiedicata printr-o împrejurare mai presus de voința ei”., iar in acest context, a constatat ca pârâtii reclamanti sunt decăzuti din dreptul de a solicita c/val despăgubirilor pentru prejudiciul produs prin degradarea imobilului.
Calea e atac exercitată:
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții reclamanți A. I. și A. I., cu motivarea că reclamanta se face vinovată de faptul că nu s-a încheiat antecontractul de vânzare cumpărare nr.622 din 09.03.2009, recurenții deplasându-se la notar pentru a finaliza încheierea acestui act, insa intimata a devenit agresivă.
Astfel, nerespectarea clauzelor antecontractului de vânzare cumpărare de către reclamantă a dus la neîncheierea actului de vânzare cumpărare între părți, iar pentru rezoluțiunea acestui antecontract pârâții au plătit taxa.
S-a mai arătat ca dreptul întemeiat pe antecontractul de vânzare cumpărare este prescris,, termenul stipulat in continutl acestuia fiind 31.12.2009.
S-a solicitat obligarea intimatei reclamante la plata c/valorii pagubelor produse ca urmare a distrugerii imobilului.
Menționează recurenții pârâți că atât reclamanta cât și concubinul acesteia au locuit efectiv în imobil pe o perioadă de aproximativ 3-4 ani (de la încheierea antecontractului de vânzare cumpărare și până la evacuare), aceasta fiind cea care a degradat imobilul, sens în care solicită obligarea la contravaloarea pagubelor.
Se arată că in situatia in care cererea reconvențională nu era legal formulata, aceasta trebuia pusă în discuția părților si eventual disjunsă, nicidecum respinsă.
Cererea de recurs nu a fost motivata in drept, fiind legal timbrată.
Intimata reclsamanta, legal citata, nu a formulat intâmpinare.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, raportat la dispozitiile legale incidente in cauza, Tribunalul constata următoarele:
Primul motiv de recurs este nefondat, recurentii pârâți fiind cei din culpa cărora nu s-a putut încheia contractul de vânzare-cumpărare in formă autentică, deoarece nici la data încheierii antecontractului și nici ulterior, până la termenul stabilit prin antecontract (31.12.2009) acestia nu au avut si nu au dobândit calitatea de proprietari ai imobilului, pentru a-l putea înstrăina către promitenții cumpărători.
Independent de atitudinea intimatei reclamante, actul nu s-a putut încheia pentru considerentul reținut anterior.
Din acest punct de vedere solutia instantei de fond este legala atât sub aspectul obligării recurentilor pârâți la restituirea pretului, la care se adaugă dobânda legala, cât si din punctul de vedere al respingerii cererii acestora de rezolutiune a antecontractului, întemeiată pe propria culpă.
Dreptul material la actiunea in pretentii formulata de intimata reclamanta nu este prescris, deoarece termenul general de prescripție de trei ani curge de la data constatării imposibilității executării antecontractului, iar in speță acest moment este reprezentat de data rămânerii irevocabile a sent. civ nr.492/2012, prin care proprietarul A. M., a revendicat respectivul imobil – 27.06.2012 (prin decizia civilă nr.708/27.06.2012 pronunțată de Tribunalul O., in dosar nr._ ).
Al treilea motiv de recurs este insa fondat si acesta vizează cererea reconventionala formulata de recurentii pârâți.
Din observarea actelor si lucrărilor dosarului de fond, se constată că la data de 05.11.2012, in termen legal, inainte de prima zi de infățisare, recurentii pârâți au depus la dosar intâmpinare, prin care au formulat si pretentii proprii, in contradictoriu cu intimata reclamanta.
Astfel prin intâmpinarea depusa, calificata ulterior drept cerere reconventionala (fila 23), aceștia au solicitat obligarea reclamantei la plata unei chirii pentru perioada in care a ocupat imobilul impreuna cu concubinul său, obligarea acesteia la plata despăgubirilor pentru degradarile aduse imobilului enumerate in mod expres, la plata c/val energiei electrice, precum si cheltuieli de judecata intrâo . dosare.
In lumina dispoz art.129 al.4 C.pr.civ., față de modalitatea de exprimare a pârâtilor, instanta de fond era ținuta a le cere explicatii pentru a stabili cu exactitate capetele de cerere cu care a fost investită pe cale reconventionala precum si timbrajul corespunzător acestora. Rezultă însă cu claritate din continutul cererii reconventionale, ca pârâtii solicita despăgubiri pentru degradarile aduse imobilului.
Față de momentul depunerii la dosar a intâmpinării/reconvenționalei, inainte de prima zi de infatisare, care a fost la termenul din data de 14.12.2012, se constata ca si pretențiile pârâtilor reclamanti reconventional au fost formulate in termen.
Chiar dacă cererea reconventionala nu ar fi fost formulata in termen (ceea ce nu este cazul in speță, după cum s-a arătat), in temeiul dispoz art.135 C.pr.civ., instanta ar fi trebuit sa o judece separat, nicidecum sa constate, din oficiu, că pârâtii sunt decăzuti din dreptul de a o formula si să nu o soluționeze, iar măsura trebuia sa fi fost dispusa ca urmare a punerii in discuția contradictorie a părtilor.
Prin prisma celor reținute mai sus, in temeiul dispoz art.312 al.5 C.pr.civ., constatând ca instanta de fond a judecat pricina fără a intra in cercetarea fondului cererii reconventionale (capetele de cerere formulate la data de 05.11.2012), Tribunalul va admite recursul declarat de recurenții pârâți A. I. și A. I., împotriva sentinței civile nr. 274 din data de 27 februarie 2013, pronunțată de Judecătoria Corabia, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă R. A., va casa în parte sentința și va trimite cauza la instanța de fond, pentru soluționarea integrala a cererii reconvenționale.
Va fi menținută sentința privind soluționarea cererii principale.
In rejudecare se vor soluționa capetele de cerere reconventionala formulate la data de 05.11.2012, după verificarea timbrajului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenții pârâți A. I. și A. I., domiciliați în Corabia, .. 29, ., județul O., împotriva sentinței civile nr. 274 din data de 27 februarie 2013, pronunțată de Judecătoria Corabia, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă R. A., născută la 09 septembrie 1980, fiica lui E. și G., în prezent deținută în Penitenciarul C., județul D., casează în parte sentința și trimite cauza la instanța de fond, pentru soluționarea cererii reconvenționale.
Menține sentința privind soluționarea cererii principale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 iunie 2013 la Tribunalul O..
Președinte, A. C. Tițoiu | Judecător, I. D. | Judecător, M. I. S. |
Pentru Grefier, C. C. I. aflat in CO, semnează Grefier delegat M. R. |
Red.M.I.S.
JF.D. R.Fl.
Ex.2
| ← Pretenţii. Hotărâre din 28-05-2013, Tribunalul OLT | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... → |
|---|
