Grăniţuire. Decizia nr. 260/2013. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 260/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 14-11-2013 în dosarul nr. 7401/207/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 260/2013
Ședința publică de la 14 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. B.
Judecător S. O.
Grefier A. D.
Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelanta reclamantă O. E. - citat la O. G. domiciliat în C., .. 3 Bis, Județul C., împotriva sentinței civile nr. 2074 din 13 mai 2013 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă T. D., domiciliată în Slatina, ., ., ., Județul O., având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă mandatar O. G. pentru apelanta reclamantă O. E. reprezentată de avocat S. Z. și intimata pârâtă T. D. personal și asistată de avocat R. C. pentru
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că prin serviciul arhivă s-a depus la dosar la data de 12.11.2013 din partea mandatarului O. G. pentru apelanta reclamantă O. E. obiecțiuni la raportul de expertiză specialitatea topografie înregistrat sub nr._/2013, la care au fost atașate un set de planșe foto.
Avocat S. Z. pentru apelanta reclamantă O. E. – prin mandatar O. G. susține pe scurt obiecțiunile formulate la raportul de expertiză specialitatea topografie .
Avocat R. C. pentru intimata pîrîtă T. D. având cuvântul solicită respingerea obiecțiunilor formulate de apelanta reclamantă O. E., ca neîntemeiate motivat de faptul că expertul a răspuns la toate obiectivele stabilite de instanță.
Instanța califică obiecțiunile depuse la dosar la data de 12.11.2013 din partea mandatarului O. G. pentru apelanta reclamantă O. E., ca fiind apărării de fond, urmând să fie avute în vedere la soluționarea cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul părților .
Avocat S. Z. pentru apelanta reclamantă O. E. – prin mandatar O. G. având cuvântul solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat înscris la dosar, modificarea sentinței în sensul stabilirii corecte a hotarului despărțitor dintre cele două proprietății.Cu cheltuieli de judecată conform chitanței de la dosar.
Avocat R. C. pentru intimata pîrîtă T. D. având cuvântul solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală. Cu cheltuieli de judecată.
INSTANȚA,
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2074/13.05.2013, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Caracal a admis acțiunea formulată de reclamanta O. E. în contradictoriu cu pârâta T. D., având ca obiect „grănițuire”.
A fost omologat raportul de expertiză întocmit de către expert tehnic judiciar specialitatea topografie, cadastru și geodezie C. I.-A..
S-a stabilit hotarul ce desparte proprietățile părților din proces, astfel cum a fost acesta stabilit prin sentințele civile nr. 4164/2009 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul cu nr._ și, respectiv sentința civilă nr. 213/2007 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul civil cu nr._ al Judecătoriei Caracal pe aliniamentul 50-51-52, conform schiței anexă a raportului de expertiză, astfel încât reclamanta va deține suprafața de 1.408 mp, situată în comuna Fălcoiu, . în T 5, P 688, 689, delimitată de punctele 50-15 ( 15, 72 ml ), 15-25 ( 14, 11 ml ), 26-28 ( 2, 03 ml ), 28-27 ( 5, 15 ml ), 29-39 ( 13, 57 ml ), 39-40 ( 8, 42 ml ), 40-41 ( 8, 67 ml ), 41-42 ( 3, 50 ml ), 42-43 ( 3, 50 ml ), 43-44 ( 3, 22 ml ), 44-49 ( 21, 09 ml ), 49-48 ( 11, 25 ml ), 48-52 ( 2, 89 ml ), 52-51 ( 61, 92 ml ) și 51-50 ( 31, 70 ml), cu vecinătăți: N – Dc, S – . D. și V – N. V. și N. M., iar pârâta va deține suprafața de 1.408 mp situată în . în T 5, P 688, 689, delimitată de punctele 50-51 ( 31, 07 ml ), 51-52 ( 61, 92 ml ), 52-47 ( 1, 26 ml), 47-46 ( 5, 21 ml), 46-45 ( 7, 62 ml), 45-38 ( 9, 12 ml), 38-37 ( 10, 34 ml ), 37-36 ( 19, 27 ml), 36-35 ( 12, 13 ml ), 35-8 ( 9, 96 ml ), 8-7 ( 2, 47 ml), 7-6 ( 3, 22 ml ), 6-5 ( 5, 79 ml), 5-4 ( 17, 75 ml), 4-1 (5, 40 ml), 1-2 ( 10, 01 ml), 2-3 ( 4, 21 ml ) și 3-50 ( 1, 52 ml).
S-au compensat cheltuielile de judecată și a fost obligată pârâta la 600 lei, cheltuieli de judecată, către reclamantă.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată sub nr._ reclamanta O. E., a chemat în judecată pe pârâta T. D., solicitând instanței să dispună grănițuirea proprietăților lor prin trasarea hotarului despărțitor dintre cele două proprietăți pe care le dețin conform sentințelor civile nr.4164/20.10.2009 și nr.213/22.01.2007, pronunțate de Judecătoria Caracal în dosarul nr._ și respectiv nr._ .
Reclamanta a mai solicitat ca după stabilirea liniei de hotar, pârâta să-i respecte dreptul de proprietate și de acces în curtea casei părintești, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, s-a arătat că prin sentințele civile nr. 213/22.01.2007 și nr.4164/20.10.2009 pronunțate de Judecătoria Caracal, au fost dezbătute succesiunile autorilor C. T. și C. F., care erau autorii comuni ai părților din prezentul litigiu.
Prin tranzacția încheiată în dosarul nr._, atât reclamanta cât și pârâta si-au împărțit în mod egal (ca suprafață), terenul intravilan de 700 mp, în loturi egale de câte 350 mp, pentru fiecare, precum și cele două suprafețe de teren intravilan de 1051 mp și respectiv 1052 mp dobândite conform sentinței civile nr.213 din 22.01.2007.
A susținut reclamanta că în momentul în care a încercat să intre în posesia bunurilor imobile dobândite, a întâmpinat opoziția pârâtei care dorește mai mult decât i s-ar cuveni din frontul de acces în curte, făcându-i imposibilă folosirea imobilului repartizat în lotul său, pârâta fiind singura care stăpânește imobilele clădite și neclădite, nu a acceptat o variantă amiabilă de a trasa un hotar care să-i permită reclamantei accesul în curte pe una din porți și nici folosirea efectivă a imobilului (anexă pe care o are în proprietate).
A mai arătat reclamanta că pârâta procedează în acest fel, deoarece prin tranzacția ce constituie dispozitivul sentinței civile nr.4164/20.10.2009, terenul ce i-a fost atribuit reclamantei, nu a fost individualizat decât prin solă și parcelă (T5 P.688) fără vecinătăți.
S-a menționat că între proprietățile părților nu există semne de hotar vizibile de delimitare.
În drept, cererea nu a fost motivată.
În dovedirea susținerilor sale, reclamanta a depus la dosar următoarele înscrisuri în copii: sentințele civile nr. 4164/20.10.2009 și nr.213/22.01.2007 pronunțate de Judecătoria Caracal în dosarul nr._ și respectiv nr._, taxă judiciară de timbru, procura specială autentificată sub nr.1363 din 26.04.2013 de BNP R. B. și V. C. D. – Slatina.
La data de 11.02.2013, pârâta T. D. a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii formulată de către reclamantă.
A menționat pârâta că prin sentințele civile nr.213 din 22.01.2007 și respectiv nr.4164 din 20.10.2009 s-a dispus partajarea bunurilor succesorale rămase de pe urma defuncților C. F. și C. T. – părinții lor.
Pârâta T. D. a mai arătat că reclamanta a refuzat punerea în executare pe cale amiabilă a sentinței civile nr.4164/2009 și a sentinței civile nr.213/2007, fapt pentru care a fost nevoită să se adreseze B. Ț. R. care a întocmit dosarul de executare nr._ și cu ocazia executării s-a ajuns la concluzia că vecinătățile stabilite în tranzacție nu sunt bine definite, motiv pentru care s-a dispus efectuarea unei expertize care să lămurească situația de la fața locului, întocmindu-se totodată și procesul verbal de executare, făcându-se mențiuni cu privire la situația găsită.
S-a mai menționat de către pârâtă că reclamanta O. E. a formulat contestație la executare care a fost respinsă conform sentinței civile nr.4507 din 29.10.2012, reținându-se că părțile s-au înțeles printr-o tranzacție și nu există nicio nelămurire în dispozitivul sentinței.
A mai arătat pârâta că executorul judecătoresc a dispus efectuarea unei expertize pentru a se stabili la fața locului întinderea concretă, amplasamentul și vecinătățile celor două loturi ce le revin părților, expertiză ce a fost efectuată de către expert Falmaș M..
În privința accesului în curtea casei părintești, pârâta a apreciat că reclamanta a formulat o cerere total neîntemeiată, având lotul ei individualizat, aceasta are acces din drumul public în curtea proprie și nu are motiv să tracă pe teritoriul pârâtei, așa cum au stabilit prin tranzacție, iar cererea de respectarea dreptului de proprietate o apreciază de asemenea neîntemeiată având în vedere că nu îi ocupă reclamantei nici o suprafață de teren din moment ce nu s-a finalizat executarea silită la care reclamanta a determinat-o să apeleze.
S-au solicitat cheltuieli de judecată.
Au fost depuse la dosar sentința civilă nr.4507/29.10.2012 pronunțată de Judecătoria Caracal, proces verbal din 13.09.2012 încheiat de B. Ț. R. și s-a atașat dosarul civil nr._ al Judecătoriei Caracal.
În cauză, prima instanță a administrat proba cu expertiza tehnică specialitatea topografică, obiecțiunile formulate de reclamanta O. E. la concluziile raportului de expertiză tehnică topografică întocmit de C. I. A. fiind respinse, constatându-se că în cauză s-a răspuns obiectivelor stabilite, prin varianta stabilită, expertul stabilind hotarul despărțitor conform celor două hotărâri judecătorești, iar reclamanta are acces atât la curtea în care este amplasată anexa gospodărească cu destinație de locuință, notată pe schiță cu C5, precum și la construcția ridicată de aceasta cu destinația cămin de vizitare, notată pe schița anexă cu C6, susținerea a reclamantei că hotarul este trasat într-o linie fragmentată ci nu în linie dreaptă, fiind lipsită de relevanță atâta timp cât a fost respectat dreptul de proprietate al părților, astfel cum este stabilit prin sentința civilă nr. 4164/2009 și sentința civilă nr.213/2007 pronunțate de Judecătoria Caracal.
Frontul stradal la . atribuite reclamantei, este de 15,72 ml din care 13,08 ml distanță între stâlpul electric și gardul despărțitor dintre proprietatea reclamantei și cea a pârâtei, astfel încât constată instanța că reclamanta are acces la imobilul atribuit.
De asemenea, aceasta are acces și la terenul cu destinația grădină, pe latura de nord existând drumul comunal, unde aceasta are o deschidere de 14,4 ml.
Analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr.213/29.01._ pronunțată de Judecătoria Caracal, rămasă definită prin nerecurare, a fost admisă în parte acțiunea, formulată de reclamanta C. F. împotriva pârâților T. D. și O. E., fiind admisă cererea de intervenție formulată de intervenientul R. I..
Prin aceeași hotărâre a fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă Toba D. și s-a luat act că reclamanta a renunțat la capetele de cerere privind partajarea imobilului succesorală – casă de locuit și pasiv succesoral al autorului C. T..
S-a mai reținut că prin această hotărâre în lotul pârâtei T. D. s-au atribuit suprafețele de: 1052 m.p.teren intravilan în T.5 P.688/1 cu vecini: N- D.e.608/1, E- R. E., S- C. F., V - N. V.; 0,9000 ha teren arabil în T.10 P.9 cu vecini: N - L. V., E - De. 25/4, S- N. F., V - D.e.25/11; 0,3000 ha teren arabil extravilan în T.8/3 P.l9 cu vecini: N -S. S., E - Cn.33, S- C. D., V - De.25/11; 0,3400 ha teren arabil extravilan în T.25/2 P.5. cu vecinii: N - De.92, E - O. E., S - De.94, V- R. D., iar în lotul reclamantei O. E., suprafețele de: 1051 m.p.teren intravilan în T.5. P.688/1 cu vecini: N - De.608/1, E - R. E., S - C. F., V- T. D.; 0,4600 ha teren arabil extravilan înT.12/3 P.15 cu vecini: N - F. V., E- De.72/1, S - R. N., V- De.29/1; 0,5000 ha teren arabil extravilan înT.14/4 P.l.cu vecini: N - De.48/2, E- De.48/6, S- C. N.I., V- De.48/5; 0,5597 ha teren arabil extravilan în T.25/2 P.5. cu
vecini: N - D.e.92, E- C. D., S- De. 94, V - T. D..
Ulterior, prin sentința civilă nr.4164/29.10.2009 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, rămasă definitivă prin nerecurare, a fost consfințită învoiala intervenită între reclamanta T. D. și pârâta O. E., cele două părți ieșind din indiviziune astfel:
Reclamanta T. D., în calitate de fiică a autorilor C. T. și C. F., a primit următoarele bunuri:
- o casă cu 4 camere, cămară și hol, construită din cărămidă și acoperită cu tablă, precum și suprafața de 350 mp. teren arabil intravilan, teren de sub casă și curte, situate pe raza com. Fălcoiu, ., în T.5, P.688, conform sentinței civile nr.213/22.01.2007 cu vecinii: N – T. D., O. E., E – R. E., S – DCL.0052, V – N. V. și titlului de proprietate nr._/55/15.11.1996;
- un certificat de acționar înregistrat sub nr._/21.01.1997 subscris la Agromec Dobrun.
Pârâta O. E. – în calitate de fiică a autorilor C. T. și C. F., a primit următoarele bunuri:
- o dependință (anexă gospodărească) cu 3 camere și hol la intrare, construită din cărămidă și acoperită cu tablă și plăci de azbociment precum și suprafața de 350 mp. teren arabil intravilan, teren de sub casă și curte, situate pe raza ., în T.5, P.688, conform sentința civile nr.213/22.01.2007 și titlului de proprietate nr._/55/15.11.1996.
În prezent, între părți există neînțelegeri cu privire la modul de folosință și exploatare a suprafețelor de teren pe care sânt proprietare.
Potrivit dispoz. art.480 și urm.Vechiul C.Civ., prima instanță a reținut că proprietatea este dreptul cel are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege.
Cum părțile au un bun, în sensul art.1 din Protocolul nr.1, respectiv o speranță legitimă de a beneficia efectiv de dreptul său de proprietate, negarea acestuia, ar constitui o privare de proprietate lipsită de bază legală, incompatibilă cu dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Art. 584 C. îndreptățește pe orice proprietar să impună vecinului său să-și grănițuiască proprietatea, adică să-i fixeze linia despărțitoare de hotar prin semne exterioare vizibile.
Grănițuirea reprezintă o operație de delimitare prin semne exterioare a liniilor dintre două proprietăți învecinate, o atare cerere, fiind admisibilă chiar dacă între proprietăți există hotare exterioare, ori de câte ori acestea nu au fost stabilite prin înțelegerea părților sau prin hotărâre judecătorească.
Pe cale de consecință prima instanța a admis cererea reclamantei privind stabilirea hotarului despărțitor dintre proprietățile părților.
În ceea ce privește stabilirea liniei de hotar, prima instanță a omologat raportul de expertiză întocmit de expert C. I. A. și a stabilit hotarul despărțitor intre proprietățile părților, avându-se în vedere sentințele civile nr. 4164/2009 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul cu nr._ și, respectiv sentința civilă nr. 213/2007 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul civil cu nr._ al Judecătoriei Caracal, pe aliniamentul 50-51-52, conform schiței anexă a raportului de expertiză, astfel încât reclamanta va deține suprafața de 1.408 mp, situată în comuna Fălcoiu, . în T 5, P 688, 689, delimitată de punctele 50-15 ( 15, 72 ml ), 15-25 ( 14, 11 ml ), 26-28 ( 2, 03 ml ), 28-27 ( 5, 15 ml ), 29-39 ( 13, 57 ml ), 39-40 ( 8, 42 ml ), 40-41 ( 8, 67 ml ), 41-42 ( 3, 50 ml ), 42-43 ( 3, 50 ml ), 43-44 ( 3, 22 ml ), 44-49 ( 21, 09 ml ), 49-48 ( 11, 25 ml ), 48-52 ( 2, 89 ml ), 52-51 ( 61, 92 ml ) și 51-50 ( 31, 70 ml), cu vecinătăți: N – Dc, S – . D. și V – N. V. și N. M., iar pârâta va deține suprafața de 1.408 mp situată în comuna Fălcoiu, . în T 5, P 688, 689, delimitată de punctele 50-51 ( 31, 07 ml ), 51-52 ( 61, 92 ml ), 52-47 ( 1, 26 ml), 47-46 ( 5, 21 ml), 46-45 ( 7, 62 ml), 45-38 ( 9, 12 ml), 38-37 ( 10, 34 ml ), 37-36 ( 19, 27 ml), 36-35 ( 12, 13 ml ), 35-8 ( 9, 96 ml ), 8-7 ( 2, 47 ml), 7-6 ( 3, 22 ml ), 6-5 ( 5, 79 ml), 5-4 ( 17, 75 ml), 4-1 (5, 40 ml), 1-2 ( 10, 01 ml), 2-3 ( 4, 21 ml ) și 3-50 ( 1, 52 ml).
În ceea ce privește cheltuielile de judecată conform prevederilor art.274 – 276 C. și art.584 C.civil, acestea se suportă în mod egal de ambii proprietari ai terenurilor învecinate, astfel că acestea au fost compensate și obligată pârâta la 600 lei cheltuieli de judecată, către reclamantă.
Împotriva sentinței, în termen legal, a declarat apel apelanta reclamantă O. E., pe care o consideră netemeinică și nelegală, solicitând admiterea apelului, refacerea raportului de expertiză și modificarea sentinței în sensul stabilirii corecte a hotarului despărțitor dintre cele două proprietății.
Arată că stabilirea hotarului despărțitor dintre cele două proprietăți încalcă dispozițiile legale în sensul că nu s-a respectat distanța dintre construcții și hotar în conformitate cu reglementările Codului civil și nu au fost stabilite dimensiunile fiecărei parcele.
Susține că pe schița întocmită de către expert nu există menționate distanța dintre construcții și hotarul despărțitor propus, aspect esențial în cauza de față având în vedere că pe proprietăți se află deja situate construcții.
Mai susține că există neconcordanță între suprafețele de teren intravilan partajate categoria curți construcții și cele menționate în titlu de proprietate, fiind partajată o suprafață de 700 mp. teren intravilan curți construcții iar în titlu de proprietate există o suprafață de 846 mp. teren curți construcții, ceea ce înseamnă că o suprafață de 146 mp. a fost omisă.
Apelanta reclamantă mai susține că instanța de fond nu a identificat toate construcțiile aflate în teren, pe teren se află și o fântână care este marcată prin două cercuri concentrice pe schița anexă fără a fi identificate, solicitând astfel identificarea fântânii și includerea ei pe linia de hotar fiind un bun comun, fără a o atribui numai pârâtei cum în mod greșit a procedat expertul.
În raportul de expertiză a fost menționat în mod greșit vecinul din partea de vest a proprietății pârâtei ca fiind Toba D., când în realitate este reclamanta O. E..
Expertul a prezentat o singură variantă, excluzând existența oricărei alte posibilități de stabilire a hotarului. Având în vedere că în cauză nu este vorba despre un hotar preexistent, nu se pune problema vechiului amplasament, solicitând efectuarea și a altor variante de stabilire a liniei de hotar, cel puțin două variante.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 282 și urm. Cp.civ.
La data de 25.06.2013 intimata pârâtă T. D. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
Cu privire la primul motiv de apel referitor la încălcarea dispozițiilor legale în sensul că nu s-a respectat distanța dintre construcții și hotar în conformitate cu reglementările codului civil și nu au fost stabilite dimensiunile fiecărei parcele, susține că nu își găsesc aplicabilitatea dispozițiile art. 612 N.C.Civ. pentru că nu s-a ridicat o construcție ci s-a trasat un hotar prin respectarea suprafețelor de teren atribuite deja printr-o hotărâre judecătorească.
Cu privire la faptul că apelanta susține că distanța dintre casa apelantei și hotar este de aproximativ 30 cm., pentru ca apoi să critice raportul de expertiză că nu s-a măsurat această distanță, precizează că această distanță este corect stabilită și nu se încalcă în nici un fel accesul acesteia spre restul proprietății.
De asemenea, apreciază că s-a stabilit un hotar corect între cele două parcele de teren respectându-se dimensiunile parcelelor, accesul la stradă, poziționarea construcțiilor, efectuarea „în linie frântă” a hotarului nu are nici un temei, nicio motivație legală, nu se poate realiza un hotar în linie frântă.
În privința existenței unei construcții între imobilul pârâtei și gardul de la vest al acesteia, respectiv imposibilitatea de a intra din curte spre grădina, solicită și respingerea acestui motiv pentru că în hotărârea de partaj nu se menționează că în acel loc există o construcție iar în grădină se intra din drumul comun aflat în partea de nord a terenului dobândit prin hotărâre judecătorească, respectiv drumul comunal nr. 608/1.
În cauză, tribunalul a încuviințat și a administrat proba expertiză, dispunând completarea raportului de expertiză întocmit la fond.
Analizând sentința prin prisma motivelor de apel, în considerarea dispozițiilor legale incidente în cauză, prin raportare la probele de la dosar, tribunalul constată că apelul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Este necontestat în speță că părțile sunt proprietarele unor suprafețe de teren învecinate, stare de drept rezultată ca urmare a hotărârii de expedient nr. 4164/20.10.2009, pronunțată în dosarul nr._, și a sentinței civile nr. 213/22.01.2007, pronunțată în dosarul nr._, prin care averea succesorală rămasă de pe urma defuncților C. T. și C. F. a fost partajată între litigantele O. E. și T. D..
În cuprinsul hotărârii de expedient, terenurile atribuite în loturile părților au fost determinate prin suprafață, fiecare primind câte 350 mp din suprafața totală de 700 mp, fără însă a se stabili lățimea și lungimea terenului cuvenit.
Din această cauză, în prezent între apelanta reclamantă și intimata pârâtă există neînțelegeri cu privire la linia de hotar, motiv pentru care în mod legal s-a apreciat de prima instanță că acțiunea pendinte este admisibilă.
Apelanta reclamantă este nemulțumită de linia de hotar stabilită, susținând că sunt ignorate dispozițiile art. 612 C.civ., privitoare la distanța minimă în construcții, potrivit cu care „Orice construcții, lucrări sau plantații se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei distanțe minime de 60 de cm față de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distanța minimă se poate face prin acordul părților exprimat printr-un înscris autentic.”
Mai întâi, este de observat că, potrivit art. 59 din Legea nr. 71/2011, dispozițiile art. 612 din Codul civil nu se aplică situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.
Cum în speță, atât timp cât au făcut obiectul litigiilor soluționate prin hotărârile menționate supra, este evident că imobilele au fost edificate anterior datei de 01.10.2011, data intrării în vigoare a Noului Cod civil, dispoziția legală invocată de apelantă nu este aplicabilă speței.
În plus, tribunalul reține că reglementarea conținută de art.612 C.civ. se referă la interdicția proprietarului de a construi sub o distanță minimă, iar nu cum este interpretat de apelantă, în sensul că linia de hotar trebuie trasată în raport de construcțiile care sunt pe teren.
Și aceasta, deoarece prin art. 612 C.civ. titularul dreptului de proprietate suferă o îngrădire în limite rezonabile în exercitarea atributelor dreptului său, având în vedere că, pe această cale, se preîntâmpină exercitarea abuzivă a dreptului, evitându-se apariția stărilor conflictuale între vecini.
Oricum, identificând construcțiile existente, în urma măsurătorilor efectuate ca urmare a deplasării la fața locului, expertul a stabilit, prin completarea la raportul de expertiză, că între construcțiile proprietate apelantei și linia de hotar propusă distanța minimă de 60 cm este respectată.
Nu poate fi primită nici susținerea referitoare la imposibilitatea creată pentru apelantă de a accede la podul clădirii C5, planșele foto depuse în apel nefiind relevante din această perspectivă.
Chiar dacă în titlul de proprietate suprafața înscrisă în intravilan este mai mare decât suprafața de 700 mp, această neconcordanță nu poate fi imputată primei instanțe, în condițiile în care părțile au înțeles să împartă, prin tranzacția încheiată doar cei 700 mp.
Nici existența pe teren a unei fântâni nu o îndreptățește pe apelantă să solicite schimbarea linie de hotar propusă de expert, atât timp cât, în cuprinsul tranzacției, nu s-a făcut nicio referire cu privire la fântână și cu atât mai puțin la faptul că aceasta ar reprezenta un eventual semn de hotar.
Raportat la aceste considerente, în temeiul art.296 C.proc.civ., tribunalul urmează să respingă ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă.
Cererea intimatei de obligare a apelantei la plata cheltuielilor de judecată va fi respinsă ca neîntemeiată, întrucât intimata nu a dovedit că a suportat vreo cheltuială în legătură cu prezentul apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanta reclamantă O. E. - citat la O. G., domiciliat în C., .. 3 Bis, Județul C., împotriva sentinței civile nr. 2074 din 13 mai 2013 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă T. D., domiciliată în Slatina, ., ., ., Județul O., ca nefondat.
Respinge cererea intimatei de obligare a apelantei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 14 Noiembrie 2013.
Președinte, I. B. | Judecător, S. O. | |
Grefier, A. D. |
Red./tehnored.S.O.
Ex.4/22.01.2014
Judecător fond I. G.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 119/2013.... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 68/2013.... → |
|---|
