Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 68/2013. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 68/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 28-01-2013 în dosarul nr. 1928/311/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 68/2013
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. V.
Judecător C. C.
Judecător M. R. H.
Grefier D. S.
Pe rol soluționarea recursului civil privind pe recurenții reclamanți S.
C. și S. E.,cu domiciliul in comuna Icoana, ., împotriva sentinței civile nr.8627/24.10.2012, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr._, în contradictoriu cuintimatul pârât B. M., cu domiciliul în București, ..31, ., ., având ca obiect hotărâre care sa tina loc de act autentic
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurent
reclamant S. C., personal și asistat de avocat P. C. P., lipsă recurenta reclamantă S. E., pentru care se prezintă avocat P. C. P., lipsă intimata pârâtă B. M., pentru care se prezintă avocat V. I..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus chitanța privind taxa judiciară de timbru de 13 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Instanța, din oficiu, verificând conform art. 1591 C.proc.civ., prin raportare la dispozițiile art. 2 pct. 3 C.proc.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Avocat V. I. pentru intimată pârâtă B. M., depune la dosarul cauzei întâmpinare pe care o comunică apărătorului recurenților reclamanți și copia adeverinței nr.3659/11.12.2009, eliberată de Primăria Icoana.
Avocat P. C. P., pentru recurenții reclamanți, învederează instanței că nu solicită un nou termen pentru a lua la cunoștință de întâmpinare și că nu mai are alte probe de solicitat sau formulat, în susținere înțelegând să se folosească de înscrisurile aflate la dosarul cauzei atât în la fond cât și în recurs.
Avocat Avocat V. I. pentru intimată pârâtă B. M., invederează instanței că nu mai are alte probe de solicitat sau cereri de invocat.
Instanța incuviințează proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei potrivit dispoz. prev de art.167 cod.procedură civilă
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat P. C. P., pentru recurenții reclamanți, critică soluția instanței de fond, care a admis în parte cererea adresată instanței și a constatat vânzarea cumpărarea doar pentru suprafața de 0,17 h, motivând că diferența de 0,15 ha nu a fost înscrisă în chitanța de mână. Instanța de fond în mod greșit a admis cererea în parte deoarece această suprafață de fapt este un întreg care se regăsește în continuarea gospodăriei recurenților reclamanți. Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond admiterea cererii așa cum a fost formulată, cu obligarea intimatei pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
Avocat V. I. pentru intimată pârâtă B. M., solicită respingerea recursului ca nefondat, instanța de fond în mod corect a reținut că sunt suprafețe distincte și că s-a cumpărat suprafața de 0,17 h, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 8627 din 24.10.2012, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._ 72012, s-a admis în parte cererea formulată de reclamanții S. C. si S. E. în contradictoriu cu parata B. M..
S-a constituit reclamanților dreptul de proprietate asupra imobilului teren arabil extravilan în suprafața de 1.700 m2, situat în ., T 31, P 24/1, cu următoarele vecinătăți: N – S. Sevastița, E – ALT 25/1, S – C. T., V – Drum C..
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată la data de 27.02.2012 pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr._ reclamanții S. C. și S. E. au solicitat în contradictoriu cu pârâta B. M. pronunțarea unei hotărâri prin care să se constatate că aceasta i-a vândut suprafața de 0,32 ha m2, cu următoarele vecinătăți: N –S. M., E – Drumul comunal, S – C. M., V – S. I. și pe cale de consecință să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act de vânzare-cumpărare pentru acest imobil.
În motivarea cererii s-a arătat că între autoarea pârâtei M. T. și reclamanți s-a încheiat la data de 19.01.2007 un înscris sub semnătură privat denumit „proces verbal” prin care autoarea pârâtei a înțeles să vândă reclamanților imobilul identificat anterior contra sumei de 1.000.000 lei Rol.
S-a mai susținut că la data încheierii convenției nu se eliberase titlul de proprietate pentru terenul respectiv, acesta fiind eliberat ulterior, la data de 0,32 lei.
S-a arătat de asemenea că prin aceeași convenție autoarea pârâta s-a obligat să se prezinte la notariat în vederea încheierii actului de vânzare-cumpărare în formă autentică, însă ulterior aceasta a decedat.
Ulterior reclamanții au luat legătura cu fiica autoarei care nu a mai recunoscut că s-a cumpărat întreaga suprafață de 0,32 ha, deoarece din eroare la momentul încheierii actului de către fostul secretar al comunei Icoana în loc de 0,32 ha a trecut 0,17 ha însă vecinătățile au fost menționate corect.
Reclamanții arată că pe acest considerent s-au și judecat anterior, cauza fiind soluționată potrivit sentinței civile nr._/02.02.2011 pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Slatina.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 1073 C. civ. vechi și următoarele coroborat cu art. 111 alin. 1 C. proc. civ.
Pârâta a depus întâmpinare în cauză prin care a solicitat admiterea în parte a acțiunii, respectiv să se constate intervenită vânzarea numai pentru suprafața de 0,17 ha și nu de 0,32 ha.
In motivarea întâmpinării pârâta a arătat că mama sa a vândut decât suprafața de 0,17 ha teren așa cum reiese din actul sub semnătură privată, teren pe care reclamanții l-au folosit și avut în posesie o perioadă de timp.
În cursul procedurii, pentru soluționarea cererii, au fost admise proba cu înscrisuri (sens in care s-au depus la dosar actul sub semnătură privată, adresa nr.24/14.01.2011, notificare, copie de pe sentința civilă nr._/02.02.2011 pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Slatina, certificat de sarcini eliberat de OCPI O. – BCPI Slatina, certificat fiscal emis de compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale, acte de stare civilă, titlul de proprietate nr._/102/17.03.2011, procură, certificat de moștenitor nr. 142/24.08.2012) și proba cu interogatoriul pârâtei (însă aceasta nu s-a prezentat în instanță pentru a răspunde la întrebările formulate de reclamanți).
Reclamanții au depus la dosar precizare la acțiune prin care învederează că suprafața de 0,32 ha care au cumpărat-o prin actul sub semnătură privată are următorul amplasament: suprafața de 1700 mp situată în T 31 P 24/1 cu vecinii: N – S. Sevastița, E – ALT 25/1, S – C. T., V – Drum C.; suprafața de 1.696 mp situată în T 31 P 25/1 cu vecinii: N – S. I., E – DCL 1744, S – C. T., V – A24.
Pârâta B. M. a depus la dosar precizare în sensul că amplasamentul suprafeței de 1.700 mp trecută în înscrisul sub semnătură privată este cea din titlul de proprietate nr._/102/17.03.2011 emis pe numele M. T., respective suprafața de teren arabil din T 31, P 24/1 cu vecinii: N – S. Sevastița, E – ALT 25/1, S – C. T., V – Drum C..
Analizând materialul probator existent la dosarul cauzei, Judecătoria reține următoarele:
Din înscrisurile depuse la dosar Judecătoria a reținut faptul că la data de 19.01.1997 între autoarea pârâtei M. T. și reclamanți s-a încheiat sub semnătură privată o convenție denumită ,,chitanță” prin care autoarea pârâtei a înțeles să vândă reclamanților o suprafață de 0,17 ha în punctul Prunari terenul identificat în cererea de chemare în judecată pentru suma de 1.000.000 lei vechi, înainte de a se fi eliberat titlul de proprietate pentru suprafața respectivă.
În cursul judecății ambele părți au arătat că suprafața de 0,17 ha este cea situată în T 31, P 24/1, reclamanta susținând că prin aceeași convenție părțile ar fi stabilit și înstrăinarea suprafeței de 1.696 mp situate în T 31, P25/1.
Judecătoria a reținut că pârâta recunoaște dreptul reclamanților în privința suprafeței de 0,17 ha este cea situată în T 31, P 24/1, necontestând faptul că de la data semnării actului sub semnătură privată prețul convenit a fost integral achitat și reclamanții au intrat în stăpânirea terenului.
Totodată Judecătoria reține faptul că pârâta este în prezent proprietarul exclusiv al terenului care a făcut obiectul convenției (conform titlului de proprietate nr._/102/17.03.2011 – fila 57 și a certificatului de moștenitor autentificat sub nr. 142/24.08.2012 – fila 55), iar conform înscrisurilor depuse la dosar (certificat de atestare fiscală – fila 20 și certificat de sarcini – fila 19), Judecătoria reține faptul că pentru imobilul în cauză nu există înregistrate datorii la bugetul de stat și nu au fost găsite sarcini.
Raportând situația de fapt reținută la dispozițiile normative incidente în cauză, Judecătoria a apreciat cererea întemeiată în parte, respectiv pentru suprafața de 0,17 ha, pentru următoarele considerente:
Art. 1073 C. civ. – Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare.
Art. 1077 C. civ. – Nefiind îndeplinita obligația de a face, creditorul poate asemenea sa fie autorizat de a o aduce el la îndeplinire, cu cheltuiala debitorului.
Prin urmare, în lumina principiului executării obligațiilor în natură, oricare dintre părțile unui antecontract de vânzare-cumpărare (creditori ai obligației celeilalte părți de a încheia actul de vânzare-cumpărare) se poate adresa instanței pentru obligarea cocontractantului său să își îndeplinească exact obligația la care s-a angajat prin antecontractul de vânzare-cumpărare.
Cu alte cuvinte, instanța are posibilitatea la cererea părților să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare intervenit între părți cu privire la imobilul precizat în antecontract.
De asemenea, dispozițiile normative instituite prin Titlul X al Legii nr. 247/2005, reglementează expres posibilitatea instanței de a pronunța la cererea părții care și-a îndeplinit obligațiile asumate în antecontractul de vânzare-cumpărare o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru terenul care a făcut obiectul antecontractului.
În speță, convenția sub semnătură privată intervenită între părți nu are valențele juridice ale unui contract de vânzare-cumpărare, deoarece are ca obiect un teren, iar pentru înstrăinarea terenurilor este necesar ad validitatem ca voința părților să îmbrace forma autentică conform art. 2 alin. (1) din Titlul X al Legii nr. 247/2005.
Conform principiului conversiunii însă, chiar dacă această convenție nu valorează contract de vânzare-cumpărare, ea este valabilă ca antecontract de vânzare-cumpărare, deoarece înglobează acordul de voință al părților pentru transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului, dând astfel naștere în persoana acestora la obligația de a face, respectiv de a încheia pe viitor contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică (obligație pe care pârâta a preluat-o pe cale succesorală de la autoarea sa).
În această ordine de idei, instanța a admis cererea, cu consecința constituirii dreptului de proprietate al reclamanților asupra terenului în suprafață de 0,17 ha, prezenta hotărâre urmând să pelenta hotarare tine loc de contract de vanzare-cumparare., sect 6,iect un teren in suprafata de 1893 m.p. situat in T213, P34țină loc de act de vânzare-cumpărare, dat fiind faptul că:
- la încheierea convenției au fost respectate condițiile de validitate ale actelor juridice prevăzute de art. 948 C. civ. (capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al părții ce se obligă, un obiect determinat, o cauză licită),
- reclamanții (promitenți cumpărători) au făcut dovada îndeplinirii integrale a obligației lor privind plata prețului convenit pentru terenul care a făcut obiectul antecontractului,
- terenul a cărui vânzare a fost promisă prin antecontract se află în prezent în proprietatea exclusivă a pârâtei (moștenitor al promitentului vânzător),
- neperfectarea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică a fost cauzată exclusiv de refuzului pârâtei de a se prezenta la notariat.
În ceea ce privește restul susținerilor reclamanților, referitoare la faptul că deși în convenția sub semnătură privată s-a trecut 0,17 ha, în realitate s-a dorit înstrăinarea a 0,32 ha, Judecătoria nu găsește nici un argument juridic pentru a putea primi o astfel de cerere.
Atâta vreme cât în convenția semnată de părți s-a trecut o suprafață de 0,17 mp, pârâta (moștenitor al promitentei vânzătoare) nu poate fi obligată să vândă mai mult decât în acest antecontract, deoarece a dobândit pe cale succesorală obligația de a recunoaște dreptul promitenților vânzători numai în limita acestei convenții sub semnătură privată, prin care s-a convenit înstrăinarea numai a 0,17 ha.
Așa fiind, diferența pentru diferența de 0,15 ha nu există nici o convenție de înstrăinare, motiv pentru care cererea de pronunțare a unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare-cumpărare și pentru această suprafață nu poate fi primită (cu atât mai mult cu cât suprafața indicată de reclamanți în T 31, P 25/1 este mai mare de 0,15 ha, măsurând 0,1396 ha).
Împotriva sentinței a declarat recurs recurenții reclamanți S. C. și S. E., considerând-o nelegală și netemeinică.
În fapt, prin cererea adresată instanței de fond, în contradictoriu cu pârâta B. M., au solicitat să se pronunțe o hotărârea care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru suprafața de 0,32 ha cu vecinătățile din chitanța de mână, precizate ulterior după titlul de proprietate.
Instanța de fond a admis în parte cererea constatând vânzarea-cumpărarea doar pentru suprafața de 0,17 ha motivând că diferența d e0,15 ha nu a fost înscrisă în chitanța de mână.
Susținerea instanței este eronată, întrucât așa cum s-a precizat de reclamanți, în realitate aceștia au cumpărat 0,31 ha și că din eroare în înscrisul sub semnătură privată a fost trecută doar suprafața de 0,17 ha.
Se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și, pe fond, să se admită cererea așa cum a fost formulată.
Pârâta B. M. a formulat întâmpinare, susținând că în mod corect instanța de fond a admis în parte acțiunea și a constatat vânzarea-cumpărarea doar pentru suprafața de 0,17 ha, sentință ce recurenții o critică pentru netemeinicie.
În mod corect, instanța de fond a apreciat și a admis cererea în parte, pentru suprafața de 0,17 ha, dat fiind faptul că în baza actelor juridice prevăzute de art. 948 cod civil, reclamanții au făcut dovada îndeplinirii integrale a obligației lor privind plata prețului convenit pentru terenul care a făcut obiectul antecontractului. Terenul a cărui vânzare a fost promis prin antecontract se află în prezent în proprietatea exclusivă a pârâtei (moștenitor al promitentului vânzător), iar neperfectarea contractului de vânzare-cumpărare în forma autentică a fost cauzată exclusiv de refuzul pârâtei de a se prezenta la notariat.
În ceea ce privește restul susținerilor, referitoare la faptul că deși în convenția sub semnătură privată s-a trecut 0,17 ha, în realitate s-a dorit înstrăinarea a 0,32 ha, instanța de fond nu a găsi nici un argument juridic pentru a putea primi o astfel de cerere.
Atâta vreme cât în convenția semnată de părți s-a trecut suprafața de 0,17 ha pârâta (moștenitor al promitentului vânzător) nu poate obliga să vândă mai mult decât în acest antecontract, deoarece a dobândit pe cale succesorală obligația de a recunoaște dreptul promitenților vânzători numai în limita acestei convenții sub semnătură privată, prin care s-a convenit înstrăinarea numai a 0,17 ha.
Așa fiind, diferența pentru diferența de 0,15 ha nu există nicio convenție de înstrăinare, motiv pentru care această cerere de pronunțare a unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare-cumpărare și pentru această suprafață nu poate fi primită (cu atât mai mult cu cât suprafața indicată de reclamanți în T.31, P.25/1 este mai mare de 0,15 ha, măsurând 0,1396 ha).
Solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind temeinică și legală cu obligarea la cheltuieli de judecată.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și în lumina dispoz. art. 304/1 Cod pr civilă, Tribunalul urmează să constate că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Nemulțumirea recurenților vizează eronata reținere de către instanța de fond, a faptului că terenul care a făcut obiectul convenției părților este în suprafață de 0,17 ha, în realitate acesta fiind de 0,32 ha.
În legătură cu această critică, din cuprinsul înscrisului sub semnătură privată aflat la dosar, Tribunalul reține că părțile au convenit cu privire la vânzarea cumpărarea unui teren în suprafață de 0,17 ha, situat în punctul Prunari, cu următoarele vecinătăți: sud C. M., nord S. M., est drm comunal și vest S. I..;
În ceea ce privește afirmația recurenților, în sensul că din eroare, în cuprinsul înscrisului constatator al convenției a fost menționată această suprafață, Tribunalul observă că aceasta nu este dovedită prin probele administrate în cauză.
Nici argumentul referitor la faptul că diferența de suprafață se regăsește în continuarea gospodăriei recurenților reclamanți și că, potrivit vecinătăților din chitanță, se poate concluziona că terenul cumpărat este în suprafață de 0,32 ha nu poate fi primit, deoarece, analizând titlul de proprietate, Tribunalul reține că diferența de suprafață, respectiv 0,15 ha teren se află într-o altă parcelă (respectiv 25/1 ) și are alte vecinătăți.
Prin urmare, în mod corect instanța de fond a reținut că obiectul promisiunii de vânzare cumpărare îl constituie terenul în suprafață de 0,17 ha teren., astfel că, Tribunalul găsește recursul ca fiind neîntemeiat și, pe cale de consecință, în temeiul art. 312 Cod proc. civ, acesta urmează a fi respins.
Având în vedere această soluție precum și dispozițiile art. 274 Cod proc.civ. urmează ca recurenții să fie obligați la plata către intimată a cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei, constând în onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenții reclamanți S. C. și S. E.,cu domiciliul in comuna Icoana, ., împotriva sentinței civile nr.8627/24.10.2012, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât B. M., cu domiciliul în București, ..31, ., ., ca nefondat.
Obligă recurenții la plata către intimată a sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 2.01.2012.
Președinte, M. V. | Judecător, C. C. | Judecător, M. R. H. |
Grefier, D. S. |
Red. MV
Tehnored.CM
Jf: D.L.
Ex.2/11.02.2013
| ← Grăniţuire. Decizia nr. 260/2013. Tribunalul OLT | Pretenţii. Decizia nr. 693/2013. Tribunalul OLT → |
|---|
