Pretenţii. Decizia nr. 950/2013. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 950/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 16-10-2013 în dosarul nr. 417/213/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 950/2013
Ședința publică de la 16 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. I. S.
Judecător A. C. Tițoiu
Judecător I. D.
Grefier M. R.
Pe rol, judecarea recursului civil declarat de recurentul reclamant N. Nicușor, domiciliat în Corabia, .. 29, județul O., împotriva sentinței civile nr. 918 din data de 18 iunie 2013, pronunțată de Judecătoria Corabia, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți G. R. și B. Executorului Judecătoresc G. R., ambii cu sediul în Corabia, . nr. 79, județul O., având ca obiect- pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul reclamant N. Nicușor, avocat R. M. în substituire pentru R. I., apărător al intimatului pârât B. Executorului Judecătoresc G. R. și pentru intimata pârâtă G. R..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Instanța procedând la verificarea competenței în temeiul art. 159 ind.1 alin. 4 c.p.c., constată în conformitate cu prevederile art. 2 alin. 3 c.p.c. că este competentă atât material cât și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Avocat R. M. depune la dosar delegație de substituire nr._/2013 și concluzii scrise. Invocă excepția nemotivării cererii de recurs.
Recurentul reclamant N. Nicușor, solicită respingerea excepției având în vedere că cererea de recurs este motivată așa cum cer dispozițiile legale.
Instanța unește excepția cu fondul și acordă cuvântul părților, asupra recursului promovat.
Recurentul reclamant N. Nicușor, având cuvântul solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de fond, în vederea îndreptării formelor de procedură și încadrarea juridică corespunzătoare.
Avocat R. M., având cuvântul pentru intimații pârâți G. R. și B. Executorului Judecătoresc G. R., solicită respingerea recursului ca nefondat întrucât pe baza întregului material probator instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, ce se impune a fi menținută.
Solicită cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Corabia la data de_ sub nr. 92_, reclamantul N. Nicușor a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu pârâtele B. Executorului Judecătoresc și persoana fizică G. R., B. de C. Funciară O. și persoana fizică D. M. M., asistent registrator la această instituție să se dispună obligarea pârâtelor în solidar să-i plătească prejudiciul inițial de la data formulării cererii de executare silită, adică_ lei, la care în final să se adauge toate sumele acumulate ulterior, inclusiv cele cu executarea silită, nefinalizată și cele cu acest proces și să se menționeze în hotărârea judecătorească un termen cert și scurt în care să i se facă plata, într-o singură tranșă.
În motivarea în fapt a cererii reclamantul a solicitat executarea silită a imobilului din municipiul Caracal, ..45, județul O., aparținând debitorului M. D., în baza titlurilor executorii reprezentate de sentințele civile nr.442/27.03.2012 și nr.587/24.04.2012, pronunțate de către Judecătoria Corabia.
Reclamantul a mai arătat că în dosarul de executare silită format executorul judecătoresc G. R., cu intenție, o dată cu somația către debitor nu a înaintat cererea de identificare a imobilului, cererea de înscriere a imobilului în Cartea Funciară, nu a acționat pentru realizarea cu celeritate a executării silite, dar a acceptat fără temei legal, ca documentul solicitat Biroului de C. Funciară O. să-i fie trimis în 35 de zile și nu de îndată, așa cum obligă legea instituția menționată, adică în maximum 5-7 zile, cum procedează în situații similare în prezent.
Reclamantul a menționat că B. de C. Funciară O. a primit solicitarea executorului judecătoresc la data de 07.09.2012, a întocmit documentul la data de 19.09.2012 și l-a expediat solicitantului legal la data 12.10.2012, adică în 35 de zile. Același Birou de C. Funciară O. a eliberat debitorului său, M. D., documentul necesar vânzării imobilului supus deja executării silite într-o zi, acesta reușind astfel să vândă imobilul la data de 25.09.2012 și să-și creeze insolvabilitatea actuală, fiind astfel pus în fața faptului împlinit de a nu putea să-și recupereze creditul inițial de_ lei, plus cheltuielile ulterioare.
Reclamantul a subliniat că rezultă clar culpa comună a celor două instituții, prin persoanele fizice semnatare ale documentelor eliberate de către acestea, cu debitorul său, M. D., care a fost favorizat încă din faza de după depunerea cererii de executare silită iar pârâtele trebuie să plătească prejudiciul pe care i l-au cauzat în acest mod. Debitorul său a vândut cu suma de 400.000 de lei imobilul ce făcea obiectul executării silite dar nu a achitat creditul ce îl datorează.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.1081 , alin.2, lit.g, art.1083 , art.373 1 5 alin.2, art.3732 alin.3 din Codul de procedură civilă.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2344 lei și i s-a aplicat timbrul judiciar în cuantum de 3 lei (f.4,34).
La cererea de chemare în judecată au fost anexate în copie următoarele înscrisuri: sentința civilă nr.442/27.03.2012 (f.6-7) și sentința civilă nr.587/24.04.2012 (f.8), pronunțate de Judecătoria Corabia în dosarul nr._, procesul-verbal de cheltuieli nr.47/2012, încheiat la data de 13.08.2012 (f.10), chitanța . GR Nr._/13.08.2012 (f.11), factură fiscală eliberată la data de 13.08.2012 (f.12), adresa către OCPI nr.47/2012 din 07.09.2012 (f.13), certificat privind identificarea numărului topografic/cadastral și de carte funciară după numele/denumirea proprietarului nr._/10.09.2012 (f.14), somația de plată din data de 27.08.2012 (f.15), dovada comunicării somației de plată (f.16), contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3202/25.09.2012 (f.18), ordine de plată privind dovada achitării taxei certificat identificare imobil și taxei notare somație imobiliară în CF (f.19), chitanța nr.35/06.09.2012 și împuternicire avocațială (f.20).
Pârâții B. Executorului Judecătoresc ,,G. R.,, și persoana fizică G. R. au formulat întâmpinare prin care au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se respingă acțiunea reclamantului ca nelegală și netemeinică.
În motivarea în fapt a întâmpinării pârâtele au arătat că acțiunea reclamantului este nelegală și netemeinică deoarece încalcă în mod evident dispozițiile legale de drept material și de drept procesual civil aplicabile cauzei.
Pârâții au arătat că acțiunea reclamantului nu îndeplinește condițiile de fond și de formă prevăzute de art.112, pct.4 și 5 din C.proc.civ în sensul că acțiunea nu este motivată în drept în ceea ce privește temeiurile de drept material în baza cărora a fost formulată. Textele invocate de către reclamant-art.1081 , alin.2, lit.g, art.1083 , art.373 1 5 alin.2, art.3732 alin.3 din Codul de procedură civilă-reglementează ,,amenzi judiciare și despăgubiri,, precum și ,,procedura executării silite,, dar nu fac nicio referire la temeiurile din cuprinsul Codului civil care pot aplicabile în cauză deoarece reclamantul trebuia să arate f arate fundamentul juridic al acțiunii sale.
Pârâtele au mai menționat că se impune reclamantul să facă precizarea a temeiurilor de drept și de fapt în baza cărora a solicitat obligarea ,,în solidar,, a celor 4 pârâte-2 persoane juridice și 2 persoane fizice având în vedere dispozițiile art.1443 C.civil față de care nu poate fi antrenată o răspundere solidară a celor 4 pârâte chemate în judecată,deoarece este vorba despre 2 persoane fizice-G. R. și D. M. și despre 2 persoane juridice-Birou executor Judecătoresc G. R. și B. de C. Funciară O., persoane și instituții juridice cu atribuții și răspunderi administrative și juridice distincte.
Pârâtele au mai invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a persoanei fizice-G. R.-deoarece este evident că din motivarea cererii de chemare în judecată nu rezultă existența unor raporturi juridice între reclamant și aceasta pârâtă, acestea neexistând nici realitate. Reclamantul invocă în acțiunea sa existența unor raporturi civile create între acesta și B. Executor Judecătoresc G. R. în baza contractului de acordare servicii de executare silită încheiat în dosarul nr.47/2012 al executorului judecătoresc G. R..
Pârâții au precizat că acțiunea reclamantului față de B. Executor Judecătoresc G. R. trebuie respinsă ca nelegală și netemeinică.
Pârâții au subliniat că deși reclamantul nu indică în acțiunea sa temeiurile de drept material în baza cărora solicită obligarea pârâtei, persoană juridică, la plata unei sume de bani, cu titlu de despăgubiri, este evident că singurul temei juridic al unei posibile răspunderi civile a unui birou executor judecătoresc l-ar putea constitui dispozițiile art.24 din Lg nr.188/10.11.2000, cu modificările ulterioare, care prevăd că ,,răspunderea civilă a executorului judecătoresc poate fi angajată, în condițiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligațiilor sale profesionale,,. În aplicarea acestui text de lege doctrina juridică a stabilit că ,,răspunderea executorului judecătoresc este o răspundere civilă contractuală și nu delictuală și este o răspundere corespunzătoare nerespectării regulilor ce derivă din contractul de mandat,, (I. L.-Legislația executării silite). În aceste condiții legale este misiunea probatorie a reclamantului de a dovedi răspunderea biroului executorului judecătoresc pentru nerespectarea clauzelor contractului de executare silită și a obligațiilor ce derivă din acesta, cu consecința antrenării răspunderii materiale a acestuia.
Pârâții au învederat că din actele depuse în apărare rezultă cu certitudine și prisosință îndeplinirea întocmai și în termen util a obligațiilor profesionale ce-i reveneau pârâtei, Birou Executor Judecătoresc G. R.. Astfel, imediat ce a primit încuviințarea executării silite, pârâta a formulat cerere către debitorul M. D. și către Primăria Caracal pentru a se identifica bunurile proprietatea debitorului. La data de 07.09.2012 s-a formulat cerere din partea biroului executorului judecătoresc către B. de C. Funciară O. pentru eliberarea unui certificat de identitate pentru imobilul ce aparținea debitorului M. D. și imediat ce a fost primit răspunsul de la această instituție s-a încheiat procesul-verbal de situație imobiliară din data de 16.10.2012.
Pârâții au menționat că reclamantul are, din punct de vedere juridic, deschisă calea unei acțiuni pauliene, revocatorii, privitoare la actul juridic întocmit în frauda sa, în scopul readucerii bunului înstrăinat în patrimoniul debitorului.
Pârâții au precizat că obligația executorului judecătoresc de a face toate demersurile legale ce îi sunt în atribuție, conform procedurii executării silite și dispozițiilor legii 188/2000, este interpretată și apreciată din punct de vedere juridic ca o obligație de mijloace și nu una de rezultat. Pârâta, Birou Executor Judecătoresc G. R.,nu poate și nu trebuie să răspundă decât pentru propriile sale atribuții și nu este responsabilă pentru niciun incident sau încălcare a obligațiilor profesionale ce revin în sarcina a altor persoane sau instituții.
In drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoz. art. 115 C.proc.civ.
La întâmpinare au fost anexate, în copie, cu mențiunea conform cu originalul, următoarele înscrisuri: cererea de executare silită formulată la data de 13.08.2012(f.41-42), sentința civilă nr.442/27.03.2012 (f.43-44) și sentința civilă nr.587/24.04.2012 (f.45), pronunțate de Judecătoria Corabia în dosarul nr._, cartea de identitate a reclamantului (f.46), încheierea de învestire cu formulă executorie a sentințelor civile nr.442/27.03.2012 și, nr.587/24.04.2012 (f.47), chitanța pentru creanțele bugetare locale . Nr._/13.08.2012 (f.48), procesul-verbal de cheltuieli nr.47/2012 încheiat la data de 13.08.2012 (f.49), chitanța . GR Nr._/13.08.2012 și factură fiscală . GR Nr._/ 13.08.2012 (f.50), cererea de încuviințare a executării silite formulată la Judecătoria Caracal (f.51), încheierea de încuviințare a executării silite din data de 24.08.2012, pronunțată în dosarulnr._ (f.52), somația de plată nr.47/2012 din data de 27.08.2012 (f.53), adresa nr.47/2012 din data de 27.08.2012, înregistrată la Primăria Caracal sub nr.8100/28.08.2012 (f.54), dovada comunicării către debitorul M. D. a somației de plată, a titlului executoriu și a procesului-verbal de cheltuieli (f.55), adresa nr.8100/30.08.2012 emisă de Primăria Municipiului Caracal (f.57), adresa nr.8100/29.08.2012 emisă de Primăria Municipiului Caracal (f.58), titlul executoriu nr._/22.02.2011 (f.59), titlul executoriu nr._/29.04.2010 (f.60), titlul executoriu nr._/08.04.2010 (f.61), titlul executoriu nr._/09.03.2009 (f.62), titlul executoriu nr._/23.02.2012 (f.63), titlul executoriu nr._/28.08.2012 (f.64), chitanța nr.35/06.09.2012 și împuternicire avocațială (f.65), ordin de plată privind dovada achitării taxei certificat identificare imobil-dosar de executare nr.47/2012 (f.66), adresa către B. de C. Funciară O. nr.47/2012 din 07.09.2012 (f.67), dovada comunicării către B. de C. Funciară O. a ordinului de plată, a titlului executoriu și a încheierii de încuviințare a executării silite (f.68), certificat privind identificarea numărului topografic/cadastral și de carte funciară după numele/denumirea proprietarului nr._/10.09.2012 (f.69), adresa nr.47/2012 din data de 11.10.2012 comunicată către Poliția orașului Caracal (f.70), procesul-verbal de situație nr.47/2012 din data de 16.10.2012 (f.71-72), adresa nr._/16.10.2012 comunicată de către Primăria municipiului Caracal (f.73), contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3202/25.09.2012 (f.74), somația imobiliară nr. nr.47/2012 din data de 18.10.2012 (f.76), adresa nr.47/2012 din data de 18.10.2012 de înaintare către B. de C. Funciară O. a somației imobiliare (f.77), ordin de plată privind dovada achitării taxei notare somație imobiliară în CF-dosar de executare silită nr.47/2012 (f.78), dovezi comunicare acte către B. de C. Funciară O. și debitorul M. D. (f.79), certificat privind identificarea numărului topografic/cadastral și de carte funciară după numele/denumirea proprietarului nr._/10.09.2012, înregistrat la B. G. R. la data de 24.10.2012 (f.80), dovada comunicare (f.81), adresa nr._/16.10.2012 comunicată de către Primăria municipiului Caracal, înregistrată la B. G. R. la data de 25.10.2012 (f.81), dovadă comunicare încheiere de CF (f.84), încheierea de respingere nr._/22.10.2012 (f.85), adresa emisă de către Judecătoria Caracal în dosarul nr._ (f.86), adresă de înaintare, în copie, către Judecătoria Caracal a dosarului de executare silită nr.47/2012, adresă de înființare poprire nr.47/2012 din data de 04.12.2012 (f.88), adresa nr.47/2012 din data de 04.12.2012 de încunoștințare a debitorului privind luarea măsurii de înființare a popririi (f.89), dovezi comunicare acte către Casa Județeană de Pensii O. și către debitorul M. D. (f.90-91), adresa nr._/11.03.2013 comunicată de către Casa Județeană de Pensii O. (f.92) .
Pârâtul OCPI-O., citat prin B. de C. Funciară O., a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Biroului de C. Funciară O., în baza dispozițiilor art.3, alin.3, teza I din Legea cadastrului și publicității imobiliare nr.7/1996, republicată și a solicitat, în baza dispozițiilor art.3, alin.2 din Legea nr.7/1996, republicată introducerea în cauză în calitate de pârât a OCPI-O., ca unitate cu personalitate juridică.
Pe fond pârâtul a solicitat respingerea ca netemeinică și nelegală a acțiunii formulată de către reclamant motivat de faptul că în actul normativ care reglementează organizarea și funcționarea birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, nu există nici o prevedere legală care să instituie un termen de comunicare a certificatului privind identificarea numărului topografic/cadastral și de carte funciară după numele/denumirea proprietarului.
Pârâtul a precizat că termenul la care face referire reclamantul în cererea de chemare în judecată este instituit de lege strict pentru comunicarea încheierilor de carte funciară, emise ca urmare a înscrierii sau radierii unui act juridic, conform art.31 din Legea nr.7/1996, republicată, și este datorată specificului serviciilor prestate de oficiul teritorial, prevăzute în Anexa la Ordinul nr.39/2009 privind aprobarea tarifelor pentru serviciile furnizate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și unitățile sale subordonate și a taxei de autorizare pentru persoanele care realizează lucrări de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei și cartografiei, cu modificările și completările ulterioare. D. această anexă rezultă multitudinea de servicii prestate de oficiul teritorial, care se împart în două mari grupe, constând în avize, recepții și furnizare date, respectiv servicii de cadastru și publicitate imobiliară, această grupă de servicii fiind la rândul ei împărțită în șapte subgrupe de servicii, primele șase grupe de servicii constând în recepții și înscrieri în cadastru și carte funciară, situație în care se emite încheierea de carte funciară, necesar a fi comunicată în termenul stabilit de lege, și respectiv grupa de servicii Consultare/informare, al cărei element distinctiv constă în faptul că documentele rezultate reprezintă potrivit denumirii, o simplă consultare a evidențelor de cadastru și publicitate imobiliară pe care le dețin.
Pârâtul OCPI-O. a învederat că raportat la obiectul serviciilor de consultare/informare, actul normativ nu a stabilit un termen de comunicare a înscrisurilor ce atestă rezultatul consultărilor efectuate în evidențele de cadastru și publicitate imobiliară deținute, motivat de faptul că nu se pot formula căi de atac împotriva acestora. În cazul unei cereri de înscriere în cartea funciară, se emite o încheiere de carte funciară, ce atestă efectuarea unor înscrierii în evidențele de cadastru și publicitate imobiliară, al căror efect este de opozabilitate, astfel că această încheiere este imperios necesară a fi comunicată părților interesate, pentru a uza de căile de atac prevăzute de art.31 și 32 din Legea nr.7/1996,republicată, coroborat cu art.711 și art.72 din Ordinul nr.633/2006.
Pârâtul OCPI-O. a concluzionat că, față de cele expuse, diligența în vederea comunicării în timp util a serviciilor din grupa consultare/informare revine solicitantului, în speță executorului judecătoresc, care, urmare a constatării că nu i s-a comunicat acest înscris, avea posibilitatea de a solicita oficiului teritorial comunicarea prin fax sau poștă a certificatului.
Pârâtul a precizat că nu există nici o legătură de cauzalitate între prejudiciul cauzat reclamantului și serviciul prestat de oficiul teritorial, invocând în acest sens și dispozițiile art.57, alin.1 din Ordinul nr. 633/2006 din_ pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, cu modificările și completările ulterioare, ce prevăd obligativitatea înregistrării cererilor de înscriere transmise prin poștă sau prin fax, indiferent de faptul că dosarul cererii de înscriere este complet sau nu. Raportat la această prevedere, în situația în care executorul judecătoresc ar fi transmis cererea de înscriere a somației de îndată ce a întocmit-o, biroului de cadastru și publicitate imobiliară, s-ar fi procedat la înregistrarea acesteia, urmând ca registratorul de carte funciară să pronunțe soluția legală. În situația unui dosar incomplet, în speță a lipsei certificatului privind identificarea numărului topografic/cadastral și de carte funciară după numele/denumirea proprietarului, oficiul teritorial prin intermediul biroului de cadastru și publicitate imobiliară, procedează la punerea în aplicare a dispozițiilor art.54, alin.4 din Regulamentul mai sus-menționat
Pârâtul OCPI-O. a reiterat faptul că raportat la dispozițiile art.497 din C.proc.civ, în vigoare la acea dată, executorul judecătoresc era cel căruia îi revenea obligația de a asigura celeritatea înscrierii actelor de urmărire silită în evidențele de publicitate imobiliară. OCPI-O., prin B. de C. Funciară Slatina, nu este responsabil pentru emiterea tardivă a somației de plată, cu atât mai mult cu cât încheierea de încuviințare a executării silite a fost emisă de către instanță la data de 24.08.2012, iar la cererea de chemare în judecată este atașată o somație imobiliară emisă de executorul judecătoresc în același dosar, cu data de 27.08.2012, dar care nu a fost transmisă în vederea înscrierii în evidențele de publicitate imobiliară, deși dispozițiile art.497 din C.proc.civ obligă executorul judecătoresc să ia măsuri ca somația să fie înscrisă în cartea funciară. Emiterea unei noi somații imobiliare la data de 18.10.2012 de către executorul judecătoresc la data de 18.10.2012 și justificarea acestui fapt pe lipsa comunicării certificatului de identificare în timp util de către OCPI-O., prin B. de C. Funciară Slatina, nu are suport legal, în contextul în care codul de procedură civilă îl obligă pe executorul judecătoresc la transmiterea de îndată a somației emise către biroul de carte funciară.
Pârâtul a precizat că aspectul referitor la necesitatea menționării numărului cadastral și de carte funciară în somația imobiliară, prevăzut de art.109 din Ordinul nr. 633/2006 din_ pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, cu modificările și completările ulterioare, reprezintă un element necesar a fi verificat de către registratorul de carte funciară, dar nu constituie un impediment pentru executor în a transmite cererea de înscriere, în procedura de soluționare a acesteia, fiind posibilă emiterea unui referat de completare.
Pârâtul OCPI-O. a arătat că, în ceea ce privește aspectul invocat de către reclamant, referitor la emiterea extrasului de carte funciară de autentificare într-o zi, în scopul de a facilita debitorului înstrăinarea imobilului,acest aspect s-a datorat achitării tarifului de urgență prevăzut de art.1, alin.4 și 5 din Ordinul nr.39/2009, situație în care se impunea soluționarea cererii de eliberare extras de carte funciară de autentificare în termen de o zi.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art.115-118 C.proc.civ și pe actele normative precizate în cuprinsul întâmpinării.
Pârâta D. M. M. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa, ca salariat al OCPI-O., în funcția de asistent registrator principal în cadrul Serviciului de publicitate imobiliară și respectiv în cadrul compartimentului de lucru al
Biroului de C. Funciară Slatina, motivat de faptul ca pentru toate serviciile prestate, la cerere, răspundere revine OCPI-O. și raportat la atribuțiile stabilite cu caracter normativ de art.27 din Ordinul nr. 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, cu modificările și completările ulterioare, și prevăzute în fișa postului de asistent registrator principal, nu intră în sarcina sa de serviciu, comunicarea înscrisurilor emise ca urmare a lucrărilor repartizate spre soluționare.
Pârâta a precizat că, în ceea ce privește emiterea certificatului privind identificarea numărului topografic/cadastral și de carte funciară după numele/denumirea proprietarului în termen, din cuprinsul acestui înscris rezultă indubitabil soluționarea cererii în termenul prevăzut de lege. În acest sens, aplicația informatică Registrul General de Intrare a oficiului teritorial i-a alocat aleatoriu cererea, o dată cu înregistrarea cererii, fiind și stabilit și termenul de soluționare pe care l-a respectat. Atribuția de soluționare în termenul stabilit de RGI a cererii, care îi revenea, a îndeplinit-o, comunicarea încheierilor de carte funciară nefiind în sarcina sa, ci a referentului din cadrul biroului teritorial al oficiului teritorial.
Pârâta a concluzionat că, raportat la emiterea certificatului în termen legal, precum și la faptul că legea nu prevede un termen de comunicare a acestuia, rezultă lipsa calității procesuale pasive a sa în calitate de angajat al OCPI O., precum și lipsa legăturii de cauzalitate în ceea ce privește prejudiciul adus reclamantului prin vânzarea cu rea-credință de către debitor a imobilului, în cursul urmăririi silite și serviciul prestat de B. de Cadastru și Publicitate Imobiliară Slatina.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art.115-118 C.proc.civ și pe actele normative precizate în cuprinsul întâmpinării.
La termenul de judecată din data de 25.03.2012 reclamantul a depus o completarea la cererea de chemare în judecată prin care a propus ca mijloc de probă interogatoriul pârâtelor, indicând în cuprinsul cererii și întrebările la care să răspundă pârâtele.
La același termen de judecată a fost admisă excepția nelegalei compuneri a completului de judecată invocată din oficiu și în temeiul art.98 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor a fost trimisă cauza completului competent să judece cauza, respectiv C2.
La termenul de judecată din data de 23.04.2012 reclamantul a depus concluzii scrise, înscris care a fost calificat de către instanță, după ce a pus în discuție acest aspect, ca fiind o precizare la cererea de chemare în judecată.
Reclamantul a precizat prin acel în scris că suma privind pretenții este de_ RON (și nu lei), că în speță este vorba despre o răspundere civilă delictuală, și că în drept invocă și dispozițiile art.1357 și următoarele și art.1443 C.civil, Legea nr.7/1996, republicată și Ordinul nr. 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, cu modificările și completările ulterioare.
La termenul din 14.05.2013 reclamantul a precizat că renunță la cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu OCPI O. și D. M. M. și că solicite să judece în contradictoriu cu pârâtele B. G. R. și persoana fizică G. R..
La solicitarea părților instanța a încuviințat atât pentru reclamant cât și pentru pârâtele B. G. R. și persoana fizică G. R. proba cu înscrisuri.
În administrarea probei cu înscrisuri pârâtele B. G. R. și persoana fizică G. R. au mai depus protocol eliberat de către ANCPI (f.120), pentru pârâtele B. G. R. și persoana fizică G. R. (f.121-135).
Atât reclamantul cât și pârâtele B. G. R. și persoana fizică G. R. au depus concluzii scrise.
Prin sentința civilă nr. 918 din data de 18 iunie 2013, pronunțată de Judecătoria Corabia, în dosar nr._, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a persoanei fizice G. R. invocată de către pârâtele B. G. R. și G. R., s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul N. Nicușor în contradictoriu cu pârâta G. R. ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, s-a respins cererea de chemare în judecată așa cum a fost precizată formulată de către reclamantul N. Nicușor în contradictoriu cu pârâta B. G. R., prin reprezentat legal executor judecătoresc G. R., ca neîntemeiată; s-a luat act că pârâtele și-au rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe calea unei acțiuni separate.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Pentru a fi parte în proces se impun a fi îndeplinite următoarele condiții: calitatea procesuală, capacitatea procesuală, existența unui interes și afirmarea unui drept sau prevalarea de o situație juridică pentru a cărei realizare poate fi folosită calea judecății. Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și titularul dreptului afirmat (calitatea procesuală activă) precum și între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în cadrul raportului juridic dedus judecății (calitatea procesuală pasivă).
În speță, acțiunea are ca obiect recuperarea prejudiciliului suferit ca urmare a unei faptei ilicite cauzatoare de prejudicii, fiind motivată pe dispozițiile răspunderii civile delictuale.
Instanța a reținut, din motivarea cererii de chemare în judecată, că nu rezultă existența unor raporturi juridice între reclamant și aceasta pârâtă,
Instanța a mai constatat că între reclamant și pârâta, persoană fizică G. R. nu există niciun raport juridic, nici contractual și nici delictual, generator de efecte juridice și obligații.
Pe fondul cauzei a reținut următoarele:
La data de 13.08.2012 reclamantul a solicitat Biroului executorului judecătoresc G. R. punerea în executare silită a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.442/27.03.2012 și sentința civilă nr.587/24.04.2012, pronunțate de Judecătoria Corabia în dosarul nr._ (f.41-42), prin care debitorul M. D. a fost obligat să achite suma de_ lei
La data de 20.08.2012 executorul judecătoresc a solicitat Judecătoriei Caracal încuviințarea executării silite împotriva debitorului M. D., cererea fiind admisă prin încheierea din data de 24.08.2012, pronunțată de către judecătoria Caracal în dosarul nr._ (f.52).
La data de 27.08.2012 executorul judecătoresc l-a somat pe debitor, în temeiul dispozițiilor art.387 C.proc.civ, să se conformeze dispozitivului titlu executoriu, somație care a marcat potrivit dispozițiilor legale invocate începerea executării silite împotriva debitorului (f.53).
La data de 27.08.2012 executorul judecătoresc G. R. a formulat cerere către Primăria Caracal pentru a identifica bunurile proprietatea debitorului (f.54,55,57).
La data de 07.09.2012 s-a formulat cerere din partea biroului executorului judecătoresc către B. de C. Funciară O. pentru eliberarea unui certificat de identitate pentru imobilul ce aparținea debitorului M. D. (f.67,68).
Certificatului privind identificarea numărului topografic/cadastral și de carte funciară după numele/denumirea proprietarului a fost întocmit de către B. de C. Funciară O. la data de 19.09.2012 și a fost comunicat executorului judecătoresc la data de 12.10.2012 (f.69).
În vederea identificării imobilului urmărit, executorul judecătoresc s-a deplasa la locul unde era situat imobilul proprietatea debitorului și a încheiat un proces-verbal de situatie așa cum prevăd dispozițiile art.496 C.proc.civ (f.71-72).
Așa cum prevăd dispozițiile art.497 C.proc.civ, dupa intocmirea procesului-verbal de situatie, executorul l-a somat pe debitor ca, daca nu va plati, se va trece la vanzarea imobilelor cuprinse descrise în procesul-verbal de situație încheiat în prealabil
Somatia imobiliară, ce a fost comunicata debitorului, cuprinde pe langa cele aratate de art. 387 si datele de identificare a imobilului cuprinse in procesul-verbal de situatie, precum si mentiunea ca s-a luat masura inscrierii in cartea funciara (f.76).
Somația imobiliară a fost comunicată de către executorului judecătoresc Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară la 18.10.2012 (f.77-79).
Prin încheierea_/22.20.2012 s-a respins cererea executorului judecătoresc de notare a somației în Cartea Funciara motivat că faptul că imobilul nu mai este proprietatea debitorului fiind înstrăinat altor persoane (f.85).
Așa cum este reglementat în art. 55 din Legea 188/2000 „(1) executorul judecătoresc răspunde pentru modul în care își îndeplinește atribuțiile, disciplinar sau civil, în condițiile legii, regulamentului și ale prezentului statut”,iar „ (5) Răspunderea civilă a executorului judecătoresc poate fi angajată, în condițiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligațiilor sale profesionale”.
Articolului 1.357 din NCC prevede că,,Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă,,.
Răspunderea civila delictuala pentru fapta proprie este instituita prin articolele art. 1357 Noul cod civil l, care constituie temeiuri pentru stabilirea condițiilor generale ale răspunderii.
Deși în doctrina juridică s-a stabilit că ,,răspunderea executorului judecătoresc este o răspundere civilă contractuală și nu delictuală și este o răspundere corespunzătoare nerespectării regulilor ce derivă din contractul de mandat,, (I. L.-Legislația executării silite), deoarece în prezenta cauză reclamantul a înțeles să investească instanța cu o acțiune în răspundere civilă delictuală, în condițiile prevăzute de art. 1357 și următoarele C.civil raportat la disp. art. 42 al. 1 din L. 188/2000, stabilind cadrul procesual în aceste limite, s-a verificat în acest sens dacă sunt îndeplinite condițiile antrenării acestei răspunderi în persoana pârâtului Birou Executor judecătoresc G. R., prin executor judecătoresc G. R..
O primă condiție pentru antrenarea răspunderii civile delictuale o constituie săvârșirea unei fapte ilicite, ori în speță nu s-a dovedit că pârâta, în calitatea sa de executor judecătoresc ar fi săvârșit o faptă ilicită prin comisiune sau omisiune, aceasta din urmă încercând a fi acreditată de către reclamant, care a susținut că din cauza executorului judecătoresc, care nu a comunicat către OCPI O. somația imobiliară la timp debitorul a putut să înstrăineze imobilul urmărit.
Obligația executorului judecătoresc în cazul executării silite este o obligație de diligență și nu de rezultat. Această particularitate rezultă și din prevederile art.373, indice 1, alin.4 C.proc.civ care prevede că,, In tot cursul executarii, executorul judecatoresc este obligat sa aiba rol activ, staruind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrala si cu celeritate a obligatiei prevazute in titlul executoriu, cu respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor partilor si ale altor persoane interesate.
Așadar, obligația executorului judecătoresc nu constă în îndatorirea precizată de la început de a atinge un anumit rezultat determinat, ci constă în îndatorirea de a depune toată diligența necesară pentru realizarea executării silite. Neatingerea rezultatului prevăzut nu face să se presupună, ipso facto, lipsa de diligență din partea executorului judecătoresc, adică lipsa de prudență și diligență din partea sa, deci neîndeplinirea obligației înseși
Pentru ca executorul judecătoresc să poată răspundă civil este necesar ca fapta ilicită să-i fie imputabilă, deci să fie vinovat de săvârșirea acesteia.
Având în vedere că s-a reținut că obligația executorului judecătoresc în cazul executării silite este o obligație de diligență, neatingerea rezultatului, adică efectuarea executării silite, nu mai este prin ea însăși, o dovadă a culpei, ca în cazul obligației de rezultat, ci revine reclamantului sarcina de a dovedi în mod direct împrejurarea că executorul judecătoresc nu a depus, pentru atingerea rezultatului preconizat (vânzarea silită a bunurilor debitorului), prudența și diligența care erau obligatorii.
D. înscrisurile depuse la dosarul cauzei instanța a reținut că executorul judecătoresc și-a îndeplinit în timp util obligațiile ce-i reveneau potrivit procedurii executării silite.
Astfel, la data de 27.08.2012 executorul judecătoresc i-a fost comunicată încheierea de încuviințare a executării silite (f.52) și în aceeași zi l-a somat pe debitor, în temeiul dispozițiilor art.387 C.proc.civ, să se conformeze dispozitivului titlului executoriu. Această somație de plată reglementată de dispozițiile art.387 C.proc.civ nu trebuie confundată cu somația imobiliară reglementată de art.496 C.proc.civ, care trebuie înscrisă în cartea funciară, și care se emite după ce în prealabil executorul judecătoresc a identificat bunuri urmăribile proprietatea debitorului și apoi a întocmit un proces-verbal de situație cu privire la bunurile identificate.
Instanța a mai constatat că la data de 07.09.2012 s-a formulat cerere din partea biroului executorului judecătoresc către B. de C. Funciară O. pentru eliberarea unui certificat de identitate pentru imobilul ce aparținea debitorului M. D. (f.67,68). Certificatului privind identificarea numărului topografic/cadastral și de carte funciară după numele/denumirea proprietarului a fost întocmit de către B. de C. Funciară O. la data de 19.09.2012 și a fost comunicat executorului judecătoresc la data de 12.10.2012 (f.69).
Dispozițiile art.497 din C.proc.civ prevăd obligativitatea înscrierii în Cartea Funciară doar a somației imobiliare.
Potrivit protocolului încheiat între Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești și dispozițiilor Codului de procedură civilă procedura înscrierii somației în Cartea Funciară este precedată de verificările prealabile efectuate la cartea funciară la solicitarea executorului judecătoresc, așa cum a procedat în speță executorul judecătoresc.
De asemenea, din art.109 din Ordinul nr. 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, cu modificările și completările ulterioare reiese că ,, în executarea silită imobiliară somațiile sau notificările vor menționa numărul cadastrul al imobilului,, ceea confirmă faptul că procedură civilă procedura înscrierii somației în Cartea Funciară este precedată de verificările prealabile efectuate la cartea funciară la solicitarea executorului judecătoresc.
În cazul executorului judecătoresc, faptul că debitorul nu mai are bunuri mobile sau imobile care să poată fi valorificate pe calea executării silite, și drept urmare aceasta nu se poate realiza, deși s-au depus toate diligențele necesare în acest sens, acest lucru nu presupune vinovăția executorului judecătoresc.
Ca atare, nu s-a dovedit în speță nici una dintre condițiile antrenării acestei răspunderi în sarcina pârâtului, Birou Executor judecătoresc G. R., prin executor judecătoresc G. R. neexistând o faptă ilicită săvârșită de acesta, dar nici vinovăție, respectivul prejudiciu material invocat în acțiune, rezultat din imposibilitatea recuperării debitului de la debitorul cu care s-a judecat reclamantul, urmare a înstrăinării bunurilor proprietatea debitorului, incumbând creditorului-reclamant și nu executorului judecătoresc în cauză, lipsind astfel și raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu.
În temeiul art.274 C.proc.civ, având în vedere soluția instanței și faptul că reclamantul este în culpă procesuală, a respins cererea acestuia de obligarea a pârâtelor B. G. R. și persoana fizică G. R. la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul N. Nicușor, solicitând casarea în tot a sentinței pe motiv de neobservare a formelor legale prev. de art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă, și trimiterea dosarului spre rejudecare la instanța de fond pentru interpretarea formelor de procedură, art. 106 alin. 2 Cod procedură civilă, încadrarea juridică corespunzătoare și pentru asigurarea unei judecăți unitare.
Apreciază că sentința recurată a fost dată cu încălcarea prevederilor art. 105 alin 2. C.p.c., că procesul a fost unul formal, strategia fiind anticipată de către executorul judecătoresc G. R., pârâtul și mandatarul său avocat, ambii folosind împotriva sa de circa 7 ani metode ilegale pe considerentul că nu pot fi dovedite.
Inițial s-a acționat pentru determinarea avocaților să nu se implice în cauză, aceștia și i s-a sugerat să nu-i consulte pe toți deoarece nu se vor implica, interesele fiind mai presus de ale sale.
Pe acest fond de teroare psihologică nu a reușit să formuleze, să explice și să convingă instanța prin intervențiile sale, să combată discriminările ce îl vizau, îndeosebi prin încheierile de ședință în care se consemnau neadevăruri și nu se consemna corect ceea ce era în interesul său, în ședințele publice totul fiind la latitudinea apărătorului pârâtului.
S-a învederat că a fost determinat să acționeze pentru a fi invocate prevederile art. 108 alin. 4 C.p.c, ceea ce este neconform realității, fiind un rezultat indus cu premeditare, neconform realității, injust. În acest caz nu a prevalat logica nealterată, discernământul neviciat, legea, ci primele instincte ale acestor persoane care încalcă cele trei principii de bază ale legalității, imparțialității și transparenței pentru justificarea și acoperirea faptelor lor, îndeosebi a executorului pârât G. R..
Apreciază că sentința este nelegală, neconformă, imorală și se impune a fi casată în tot, iar cauza trebuie trimisă spre rejudecare la o instanță din afara sferei de influență a Curții de Apel C..
S-a mai învederat că în această cauză au fost încălcate prevederile art. 373 ind. 15 (2) și 497 alin. 1 și 2 C.p.c., ale legii 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, ale Regulamentului de organizare și funcționare a biroului de cadastru și publicitate imobiliară aprobat prin Ordinul nr. 633/2006 al directorului general al ANCPI din România, art. 55 și 57 care exced de la prevederile art. 109 din același regulament cu care executorul pârât a amețit judecătorul de caz care s-a prefăcut a nu observa posibilitatea legală și obligatorie a executorului de a trimite somația de plată atât la debitor cât și la OCPI O.. Evident dacă prevederile art. 54 din Legea 188/2000 a executorului judecătoresc, republicată în anul 2011, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 373 ind. 15 (2) și ale art. 497 alin. 1 și 2 C.p.c. mai sunt valabile ( mai erau), e vorba de somația de plată din 27.08.2012 trimisă doar la debitor.
Executorul judecătoresc în cursul executării silite nu a dorit și nu a realizat obligațiile (sarcinile profesionale) și nici pe cele rezultate din legislația aplicabilă în cauză, cu celeritate și folosind toate mijloacele legale pentru realizarea celor prevăzute în titlurile executorii, a drepturilor părților, relevând astfel că intenționat a procedat astfel pentru a ajuta debitorul.
Rezultă că avea posibilitatea legală și obligația ca în cazul unui dosar incomplet să trimită somația și la OCPI O. cu cererea de înscrie în careta funciară a litigiului și să blocheze în acest mod orice eventuală posibilitate de fraudă a răului platnic debitor, apoi să completeze dosarul cu documentele lipsă la trimiterea somației, OCPI având sarcini și obligații stricte în acest sens.
S-a mai învederat că executorul judecătoresc în mod nelegal a mai emis ulterior o somație, fără suport legal, nejustificată legal, în data de 18.10.2012, încercarea de înscriere a acesteia în cartea funciară, folosirea acesteia în inducerea în eroare a instanțelor din Caracal, Tribunalul O. și Corabia și nedreptățirea sa prin neîncrederea acordată și soluțiile date.
Executorul pârât era obligat să cunoască legislația aplicabilă la executarea silită, să-și îndeplinească obligațiile profesionale și pe cele rezultate din legile aplicabile în cauză, nu le-a aplicat, nu a finalizat executarea și drept urmare nu a recuperat creanța conform obligațiilor rezultate din cele două titluri executorii, în cadrul contractului de mandat, a produs în acest mod un prejudiciu, pe care îl revendică ca reparație compensatorie de la executorul judecătoresc G. R., fiind o răspundere contractuală și fiind aplicabile prevederile art. 45 din Legea 188/2000 a executorului judecătoresc.
Că diligența sa nu este una de rezolvat, însă numai dacă respecta prevederile legale și-și realiza obligațiile profesionale.
Apreciază că executorul judecătoresc a îndeplinit toate cele patru condiții de angajare a răspunderii civile, ale existenței faptei ilicite, este vinovat, iar instanța trebuie să-l oblige la plata compensației legale solicitată inițial de_ RON plus cheltuielile ulterioare până la plata efectivă, cu indexarea întregii sume, cu indicele de creștere a inflației de la data depunerii cererii de executare silită până la data plății efective.
Executorul judecătoresc a încălcat prevederile art. 7 lit. a, b, c, d, f și i din Legea 188/2000, a executorului judecătoresc, ale art. 54 și 59 și sunt aplicabile prevederile art. 45 și 61 din aceeași lege, atrăgând răspunderea civilă a sa, recurentul fiind vătămat în drepturile sale de către acesta prin neîntocmirea ori întocmirea necorespunzătoare și netrimiterea unor acte de procedură prevăzute de legile aplicabile în cauză și obligațiile profesionale, cel mai semnificativ fiind netrimiterea somației de plată la OCPI odată cu trimiterea la debitor a acesteia.
Judecătorul cauzei trebuia să observe aceste ilegalități ale executorului și să țină seama de susținerile sale și de acestea la darea sentinței recurată și să aplice prevederile art. 106 alin. 2 C.p.c.
Consecințele netrimiterii somației de plată și la OCPI în timpul executării silite din 27.08.2012: neînscrierea litigiului în cartea funciară; crearea condițiilor de abținere de către debitor a certificatului necesar de vânzarea imobilului, adică cel așteptat de către executor, 35 zile; obținerea efectivă a certificatului, la urgență, într-o zi; vânzarea imobilului aflat în executare silită; înscrierea imobilului la OCPI cu alți proprietari; crearea în acest mod, de către debitor, ajutat de executor a insolvabilității acestuia; crearea pentru recurent a prejudiciului revendicat, prin nefinalizarea executării silită datorită neîndeplinirii, încălcării obligațiilor profesionale și legale aplicabile în cauză, neîndeplinirii obligațiilor din contractul de mandat ce a luat naștere prin înmânarea celor două titluri executorii, cu ocazia depunerii respectiv aprobării cererii de executare silită la 13.08.2012; imposibilitatea recuperării de la altcineva și în alt mod a daunelor compensatorii decât de la executorul vinovat, pe cale judecătorească;imposibilitatea acțiunii revocatorii pauliene, terțul cumpărător fiind de bună credință, el neavând nici măcar un indiciu de reaua sa credință.
Nu are fondurile necesare pentru întreținerea stării sale de sănătate, datorită cheltuielilor nejustificate cu aceste procese, vinovat fiind inclusiv executorul, viața fiindu-i pusă în pericol, acum și în perspectivă datorită acestor acțiunii criminale premeditate în interese pecuniare de răzbunare și politice.
A mai învederat că în mod eronat a fost interpretate dispozițiile art. 387 și art. 497, fiind de asemenea în mod incorect menționate documente în dosar cu date calendaristice din timpul procesului după rămânerea în pronunțare, ori după ședințele publice cu menționarea în încheierile de ședință a unor date neconforme susținerilor sale publice, neasigurarea totdeauna a exemplarului necesar pentru comunicare, cu acordarea timpului pentru studierea și luarea unei poziții.
Solicită ca instanța de recurs să verifice modul cum a fost aplicată legea de către instanța de fond, cum nu a făcut nimic pentru încadrarea corectă a faptelor semnalate în dosar ori susținerilor sale din cadrul ședințelor publice de judecată și situația de fapt și să se țină seama de prevederile art. 295 ind.3 alin. 1 și 2, art. 296 ind. 1, art. 297 alin. 1 ind. 3 și alin. 3.
A fost anexat extrasul din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, aprobat prin Ordinul directorului general al ANCPI nr. 633/2006, cu modificările și completările ulterioare, art. 55 și 57, care exced de la prevederile art.109 din același regulament.
În drept au fost invocate prevederile art. 998, 999 și 1003 Cod civil, art. 299- 316, art. 294 alin. 2, art. 373 ind. 15 (2), art. 497 alin. 1 și 2 C.p.c, art. 54, 59, 45 și 61 din Legea 188/2000 republicată în 2011 cu modificările și completările ulterioare; prev. art. 7 lit. a,b,c,d, f și i din Legea 188/2000, Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, aprobat prin Ordinul nr. 633/2006 al directorului general al ANCPI, art. 55, 57 și 109 care confirmă că executorul avea posibilitatea legală de a trimite somația din 27.08.2012 și la OCPI, asigurând celeritatea, realizarea obligațiilor profesionale și legale, executarea silită, recuperarea prejudiciului, prevenirea posibilității vânzării imobilului supus executării silite.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și în lumina dispozițiilor art. 304 pct.5, 8 și 9 în care se încadrează motivele de recurs invocate și art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Motivul de ordine publică reglementat prin dispozițiile art. 304 pct. 5 C.pc. sancționează cu nulitatea hotărârea judecătorească atunci când instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității prevăzute de art. 105 alin. 2.
Conform art. 105 alin. 2 C.p.c. actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcționar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor.
Dispozițiile legale enunțate constituie dreptul comun în materia nulității actelor de procedură, motivul mai sus invocat incluzând toate neregularitățile procedurale care atrag sancțiunea nulității, cu excepția celor menționate la pct. 1-4, precum și nesocotirea unor principii fundamentale a căror nerespectare se încadrează în alte motive de recurs.
Analizând criticile recurentului prin prisma acestui motiv de recurs, instanța constată că susținerile privitoare la conduita executorului judecătoresc și a mandatarului avocat al acestuia, au fost de natură în opinia acestuia să-i provoace o presiune de natură psihologică sub imperiul căreia nu a putut contracara apărarea pârâților, dar și influența de care se bucură pârâții în comunitate de natură să influențeze și judecătorul cauzei nu se circumscriu acestui motiv de recurs.
Observând actele dosarului tribunalul constată că instanța de fond în compunerea legală constituită la termenul din data de 23.04.2013 și a dispozițiilor art. 129 C.p.c. a respectat drepturile părților de a pune concluzii asupra problemelor de drept invocate pe parcursul judecății respectiv a reclamantului recurent de a formula precizări în ceea ce privește cadrul procesual, temeiul în drept al acțiunii, motivele de fapt și de drept, precum și dovezile pe care se întemeiază fiecare capăt de cerere, acordând termen în acest sens.
D. analiza încheierilor de ședință care fac dovada până la înscrierea în fals asupra celor menționate în acestea, se poate concluziona că instanța pe parcursul litigiului a respectat dreptul la apărare al reclamantului recurent, principiul contradictorialității și a soluționat cauza cu respectarea principiului disponibilității, în limitele stabilite de recurentul reclamant prin precizarea din data de 14.05.2013.
Se mai constată că în situația în care reclamantul recurent avea dovezi ale faptului că executorul judecătoresc și mandatarul său avocat se bucură de influență în comunitate și instanța de judecată, putea uza de procedura strămutării cauzei la o altă instanță, sens în care nu a procedat așa cum se poate observa din actele dosarului, astfel că aceste aspecte nu pot constitui motive de recurs de natură să atragă nulitatea sentinței.
Pe de altă parte în situația în care, a considerat că nu are capacitatea psihică de a-și susține propria cauză avea posibilitatea să-și angajeze un mandatar avocat sau neavocat, neimplicat emoțional în speța dedusă judecății și astfel în opinia sa să beneficieze de o mai bună administrare a speței dedusă judecății prin propunerea de probe și invocarea dispozițiilor legale incidente în speță.
În consecință instanța constată că nu subzistă motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C.p.c.
Recurentul a mai invocat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C.p.c., lipsa motivării sau motive contradictorii,față de care reține următoarele:
În speță analizând sentința recurată se constată că instanța de fond cu respectarea principiului disponibilității a analizat toate excepțiile invocate și cererile recurentului oferind argumente logice care s-au bazat pe analiza materialului probator pe care recurentul reclamant a înțeles să-l administreze, rațiuni pentru care instanța de control judiciar urmează să respingă și acest motiv de recurs ca nefondat.
Un alt motiv este acela prevăzut de art. 304 pct. 8 C.p.c., interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății, fără însă a expune motivele care au condus la concluzia că instanța a interpretat greșit vreun act juridic, motiv pentru care ca respinge și acest motiv ca nefondat.
Lecturând cererea de recurs tribunalul constată că singurele critici care pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.p.c. sunt acelea care vizează modul în care instanța de fond a interpretat dispozițiile legale privind răspunderea civilă delictuală a B.E.J. G. R., în îndeplinirea atribuțiile, de la data sesizării cu cerere de executare silită formulată de recurentul reclamant, față de care reține următoarele:
La data de 13.08.2012 recurentul reclamant a formulat cerere de executare silită a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 442/27.03.2012, prin care numitul M. D. a fost obligat să plătească reclamantului recurent suma de 37.153 lei reprezentând contravaloare reparație autoturism și suma de 6152 lei, cheltuieli de judecată, cererea fiind înregistrată sub nr. 47 (fila 41 din dosarul de fond).
La aceeași dată B. G. R. a încheiat procesul verbal de cheltuieli, iar la data de 22.08.2012 a fost înregistrată cererea de încuviințare a executării silite ce a fost admisă prin încheierea din data de 24.08.2012, încheiere comunicată executorului la data de 27.08.2012.
D. actele de executare se mai reține că la aceeași dată executorul judecătoresc a emis o somație debitorului M. D. (aflată la fila 53 din dosar, temeiul emiterii acesteia fiind dispozițiile art. 387 C.p.c. potrivit cu care „…. Executarea poate începe numai după ce se va comunica debitorului o somație care va cuprinde mențiunile prevăzute la pct. 1-6.
D. alineatul 2 al aceluiași articol se constată că numai în situația în care debitorul nu execută debitul, atunci se procedează la executarea silită în formele/ sau una dintre formele reglementate în codul de procedură civilă.
Potrivit art. 497 C.p.c. după întocmirea procesului verbal de situație executorul va soma pe debitor că dacă nu va plăti se va trece la vânzarea imobilelor, somația cuprinzând pe lângă mențiunile de la art. 387 C.pc. și cele privind identificarea imobilului cuprins în procesul verbal, precum și mențiunea că s-a luat măsura înscrierii acestei somații în cartea funciară, potrivit alineatului 2 executorul trebuind să ia măsuri ca somația prevăzută la alin. 1 să fie înscrisă în cartea funciară.
D. actele dosarului de executare se poate observa că executorul judecătoresc a emis la data de 28.08.2012, adresă către Primăria Municipiului Caracal pentru a se comunica date în legătură cu bunurile mobile și imobile ale debitorului, răspuns care a fost înregistrat la B. G. R. sub nr. 47/03.09.2012 (fila 57 din dosarul fond), ocazie cu care s-a învederat că debitorul deține un imobil compus din teren în suprafață de 1434 mp, casă, situate în Municipiul Caracal, . O..
La data de 07.09.2012 s-a formulat cerere din partea executorului judecătoresc către B. de C. Funciară pentru eliberarea unui certificat de identitate pentru imobil, conformându-se protocolului încheiat între Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești și dispozițiilor Codului de procedură civilă procedura înscrierii somației în Cartea Funciară este precedată de verificările prealabile efectuate la cartea funciară la solicitarea executorului judecătoresc, așa cum a procedat în speță executorul judecătoresc și art.109 din Ordinul nr. 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, cu modificările și completările ulterioare reiese că ,, în executarea silită imobiliară somațiile sau notificările vor menționa numărul cadastrul al imobilului,, ceea confirmă faptul că procedură civilă procedura înscrierii somației în Cartea Funciară este precedată de verificările prealabile efectuate la cartea funciară la solicitarea executorului judecătoresc.
La data de 16.10.2012 B. G. R. a întocmit procesul verbal de situație la care face referire legiuitorul în dispozițiile art. 496 C.p.c., după care a emis somația imobiliară reglementată prin dispozițiile art. 497 alin. 1 C.p.c., somație care a fost comunicată și OCPI în vederea înscrierii în Cartea Funciară, cererea de înscriere fiind respinsă ca urmare a faptului că debitorul nu mai era proprietarul imobilului asupra căruia a început executarea silită, înstrăinându-l prin contract de vânzare-cumpărare încheiat la data de 25.09.2012, între data emiterii certificatului de informare de OCPI și comunicarea acestuia către B. G. R. (12.10.2012).
D. cele mai sus expuse, Tribunalul constată că în mod corect a reținut instanța de fond că B. G. R. nu se face vinovat de săvârșirea vreunei fapte ilicite, îndeplinind actele de procedură privind executarea silită în termenele și cu respectarea dispozițiilor legale ale codului de procedură civilă, ordinul și protocolul mai sus menționat, disfuncționalitatea apărând cel mult la comunicarea certificatului de OCPI.
D. analiza coroborată a dispozițiilor art. 387 și 497 C.p.c. instanța constată că somația reglementată prin dispozițiile art. 387 C.p.c. și care a fost emisă la data de 27.08.2012 este diferită de somația imobiliară reglementată prin dispozițiile art. 497 alin. 1 C.p.c. și pentru care există obligativitatea înscrierii în cartea funciară, atât din mențiunile pe care le cuprind cât și prin momentul la care trebuie întocmite fiecare dintre acestea.
În consecință și sub acest aspect instanța de fond a reținut în mod corect lipsa identității între cele două acte de procedură, nefiind întemeiată susținerea recurentului reclamant în sensul că somația din data de 27.08.2012 trebuia înscrisă în cartea funciară, iar B. G. R. nu a îndeplinit această obligație în mod culpabil.
Având în vedere toate aceste argumente așa cum au fost pe larg expuse tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o soluție legal și temeinică în urma unei analize judicioase a materialului probator administrat, a interpretării și aplicării corecte a dispozițiilor legale astfel cum au fost mai sus evocate, urmând ca în temeiul art. 312 C.p.c. să respingă recursul ca nefondat.
În baza art. 274 Cod procedură civilă recurentul va fi obligat la plata sumei de 500 lei către intimatul B. G. R. - cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul reclamant N. Nicușor, domiciliat în Corabia, .. 29, județul O., împotriva sentinței civile nr. 918 din data de 18 iunie 2013, pronunțată de Judecătoria Corabia, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți G. R. și B. Executorului Judecătoresc G. R., ambii cu sediul în Corabia, . nr. 79, județul O..
Obligă recurentul la plata sumei de 500 lei către intimatul B. G. R. - cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 octombrie 2013 la Tribunalul O..
Președinte, M. I. S. | Judecător, A. C. Tițoiu | Judecător, I. D. |
Grefier, M. R. |
Red. jud. ACT
Tehnored.BA
J.f. R.F.D.
Ex. 2
| ← Actiune in regres. Sentința nr. 2031/2013. Tribunalul OLT | Pretenţii. Decizia nr. 426/2013. Tribunalul OLT → |
|---|
