Restituire metale preţioase. Sentința nr. 5836/2013. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5836/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 21-05-2013 în dosarul nr. 2717/104/2014
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SLATINA-JUDEȚUL O.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5836
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE:21.05.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: N. B.
GREFIER: J. CONSTANTA
Ministerul Public - P. de pe lângă Judecătoria Slatina, a fost reprezentat de d-na procuror Ș. I..
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect restituire metale prețioase formulată de reclamantul A. A. domiciliat în Piatra - O., . în contradictoriu cu paratul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sector 5
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul a lipsit paratul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care: se constată că reclamantul a depus la dosar concluzii scrise.
Instanța procedează la identificarea reclamantului cu CI ., nr._, CNP_.
Instanța invocă din oficiu excepția tardivității formulării cererii și o pune în discuție.
Reclamantul fată de excepția mai sus menționată arată că lasă la aprecierea instanței.
Reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, lasă la aprecierea instanței.
Instanța rămâne în pronunțare pe excepția tardivității formulării cererii.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată la data de 14.08.2012 sub nr._ reclamantul A. A. a chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună restituirea a 2 monede de aur (ducați mari austrieci) sau c/val. lor.
In motivarea cererii se arată că în anul 1969 i s-au confiscat două monede din aur în greutate de 27,54 gr., monede care au fost confiscate de I.M.J. O. și predate Băncii Naționale la data de 04.03.1970.
In drept au fost invocate dispoz. art. 504,505 C.pr.pen
Pentru dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar înscrisuri cuprinzând ordonanța de scoatere de sub urmărire penală nr. 605/B/1970, inventarul din 10.12.1969, lista de predare a monedelor.
La data de 22.01.2013 Ministerul Finanțelor Publice prin D.G.F.P. O. a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat următoarele:
Acțiunea în despăgubiri întemeiată pe prevederile art. 504-505 Cod procedură penală este de competența exclusivă a Tribunalului în primă m-fantă (art 506 alin 4 Cpp).
Inadmisibilitatea acțiunii promovata de reclamant in ideea ca, dreptul la repararea prejudiciului ia naștere printr-o hotărâre definitiva prin care se stabilește felul si întinderea prejudiciului.
Rațiunea dispozițiilor cuprinse in art. 504 si urm. Cod procedură penala consta in primul rând in dezdăunarea celor nevinovați.
Finalitatea proprie a reglementarii privind repararea pagubei produse prin eroare judiciara este de a restabili ordinea de drept cu privire la consecințele unui act de justiție declarat nedrept.
Daca prin căile ordinare sau extraordinare de atac se restabilește ordinea de drept in ceea ce privește aspectul penal al erorii judiciare, prin dispozițiile privitoare la repararea pagubelor suferite de cei condamnați sau arestați pe nedrept se restabilește ordinea de drept sub aspectul regulii fundamentale potrivit căreia orice dauna cauzata pe nedrept unei persoane trebuie sa fie reparata.
Admisibilitatea acțiunii civile in antrenarea răspunderii statului pentru prejudiciile cauzate prin condamnarea pe nedrept, reglementata de art.504 alin.1 Cod procedura penala, este condiționată de existenta unei hotărâri definitive data in urma rejudecării cauzei penale, prin care s-a stabilit ca persoana condamnata nu a săvârșit fapta imputata ori acea fapta nu există.
În speța de față apreciază că nu sunt întrunite cerințele art. 504 Cod procedură penală deoarece autorul reclamantului a avut calitatea de învinuit (și nu inculpat) și a beneficiat de o ordonanță de scoatere de sub urmărire penală nr. 605/B/1970 motivat de faptul că a predat de bunăvoie autorităților cele două monezi de aur. Astfel, din actele depuse la dosar se poate observa că pe parcursul urmăririi penale, nu s-a luat împotriva reclamantului nici o măsură privativă de libertate sau prin care să i se restrângă libertatea în mod nelegal și nici nu a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea vreunei infracțiuni.
F. de cele arătate, intimata a solicitat admiterea excepției invocate si respingerea acțiunii formulata ca fiind inadmisibila.
De asemenea intimata a invocat prescripția dreptului material la acțiune, motivat de faptul potrivit art. 506 alin. 2 din Codul de procedura penala, termenul prevăzut pentru introducerea acțiunii este de 18 luni de la data rămânerii definitive după caz, a hotărârilor instanței de judecata sau a ordonanței procurorului, prevăzute in articolul 504 Cod proc.pen.
Termenul de 18 luni este un termen de prescripție al dreptului la acțiune, fiind considerat drept un termen rezonabil, in care reclamantul putea introduce acțiune in vederea obținerii reparațiilor solicitate. Obligația statului de reparare a pagubei in cazul condamnării sau luării unei masuri preventive pe nedrept - indiferent de temeiul achitării si de infracțiunea pentru care a intervenit achitarea - decurge din raporturile de drept public si își au drept cauza eroarea judiciara.
În cazul acțiunii in răspundere pentru paguba cauzata prin fapta ilicita si in cazurile asimilate, prescripția începe sa curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia ( ori putea ) sa cunoască paguba si pe cel care răspunde de ea, sau de la expirarea termenului prevăzut de lege.
Chiar dacă ar aprecia că în perioada 1970-1990 cursul prescripției a fost întrerupt, existând cauze justificate pentru nepromovarea prezentei acțiuni, după această perioadă, autorul reclamantului și ulterior succesorii acestuia aveau posibilitatea să formuleze o astfel de acțiune mai ales că în anul 2000 a fost adoptată O.U.G. nr. 190/2000, act normativ emis tocmai pentru a se da posibilitatea foștilor proprietari să-și valorifice drepturile.
Astfel, față de considerentele arătate, intimata a solicitat respingeți acțiunea ca fiind prescrisă.
Asupra fondului cauzei învederează instanțe faptul că O.U.G. nr. 190/2000 și normele metodologice de aplicare i-a conferit reclamantului posibilitatea de a beneficia de dispozițiile acesteia. În situația în care, raportat la actele normative invocate, veți recalifica prezenta acțiune, introducerea în cauză Banca Națională a României deoarece atât restituirea în natură cât și acordarea contravalorii acestora s-a realizat de către această instituție, Ministerul Finanțelor Publice neavând calitate procesuală pasivă în astfel de litigii.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115-118 Cod proc.
Solicită judecarea cauzei și în condițiile art. 242 alin. ultim Cod proc civilă.
La termenul de azi instanța a invocat din oficiu excepția tardivității formulării cererii.
Analizând actele si lucrările dosarului, in raport de excepția invocata din oficiu, excepție de procedura, absoluta si peremptorie, instanța retine următoarele:
Potrivit art. 137 alin 1 c.p.c., instanța se pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedura si a celor de fond care fac de prisos analizarea in tot sau in parte a pricinii.
Așa fiind în raport de dispozițiile O.U.G nr.190/2000 privind regimul metalelor prețioase, aliajelor acestora și pietrelor prețioase în România, cu modificările ulterioare se constată că în speță cererea formulată de reclamantul A. A. de restituire metale prețioase este tardiv formulată în raport de dispozițiile reglementate în cuprinsul, art. 26 din actul normativ mai sus menționat potrivit cărora, persoanele fizice și juridice ale căror obiecte din metale prețioase și pietre prețioase de natura celor prevăzute la art. 4 au fost preluate abuziv de către stat pot solicita restituirea acestora judecătoriei în raza căreia domiciliază sau își au sediul, până la data de 31 decembrie 2009.
Pentru aceste considerente și în raport de termenul mai sus prezentat față de data formulării cererii de către reclamant, în speță, 14.08.2012 ,instanța apreciază că excepția tardivității formulării cererii invocată de către instanță din oficiu este întemeiată și în consecință,pe fondul cauzei, va dispune respingerea cererii formulată de către reclamantul A. A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice având ca obiect restituire metale prețioase ca fiind tardiv formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R A Ș T E
Admite excepția tardivității formulării cererii invocată de către instanță din oficiu și în consecință dispune respingerea cererii formulată de către reclamantul A. A., domiciliat în Piatra O., satul Criva, jud. O. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice având ca obiect restituire metale prețioase ca fiind tardiv formulată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.05.2013
PREȘEDINTE GREFIER
B. N. J. C.
Red.N.B.
Teh.P.C.
Ex. 4/26.06.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 445/2013. Tribunalul OLT | Fond funciar. Decizia nr. 718/2013. Tribunalul OLT → |
|---|
