Contestaţie la executare. Decizia nr. 374/2015. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 374/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 18-05-2015 în dosarul nr. 12214/311/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 374/2015
Ședința publică de la 18 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. S.
Judecător S. O.
Grefier I.-M. B.
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta contestatoare C. (F. A.) C. – C. cu domiciliul în ., ., jud. O., împotriva sentinței civile nr. 4776/15.05.2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații A. M. cu domiciliul în municipiul Slatina, . ., ., A. I. cu domiciliul în ., A. V. cu domiciliul în ., și B. V. C. cu sediul în municipiul Slatina, ., județul O., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică părțile a răspuns apelanta contestatoare C. (A.) C.-C., fiind lipsă celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
La solicitarea instanței, apelanta contestatoare C. (A.) C.-C., a semnaat cererea de apel.
Instanța în conformitate cu prevederile 131 alin. 1 raportate la dispozițiile art. 95 alin. 2 privitoare la competența Tribunalului și art. 466 alin. 1 Cod proc. Civ. privitoare la calea de atac a apelului, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, față de dispozițiile art. 650 alin. 3 C. instanța, din oficiu, invocă și pune în discuția părților excepția tardivității formulării apelului.
Apelanta contestatoare C. (A.) C.-C. solicită respingerea excepției tardivității și admiterea apelului declarat.
INSTANȚA,
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Slatina la data de 16.12.2013 sub nr_, contestatoarea C. C. – C., în contradictoriu cu intimatii A. M., A. I., A. V. și B. V. C., a formulat contestatie la executare împotriva actelor de executare si a cheltuielilor cu executarea silită din dosarul executare nr.244/_/311/2013, solicitând anularea lor ca fiind emise cu încălcarea legislației privind executarea silita, potrivit art.669 (2), art.711 si urm.din c.proc.civ.
A solicitat anularea următoarelor acte de executare: -încheiere nr.244/27.11.2013; -Stabilirea cheltuielilor de executare; -înștiințare de plata din 27.11.2013; -Somație de plata din 27.11.2013; -Dispunere de înființare poprire din 27.11.2013;
In fapt, contestatoarea a arătat că în data de 04.12.2013, a primit de la Biroul executorului judecătoresc V. C., o Somație de plata emisa in baza unui dosar de executare silita, pentru stima totala de 946,40 lei compusa din: 500 lei, reprezentând debit datorat creditorilor si 446,40 lei reprezentând cheltuieli cu executarea.
Având in vedere încălcările prevederilor legale privind efectuarea executării silite precum si faptul ca la data emiterii actelor de executare, ea iși indeplinise obligația de plata, a contestat aceste acte de executare precum si cheltuielile pe care le presupune executarea silită.
A învederat că prin decizia civila nr. 1023/12.11.2012, Tribunalul O. i-a respins recursul declarat impotriva sentinței civile nr.6418/28.06.2012( având ca obiect partajarea bunurilor comune) si a obligat-o la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 500 lei, sentința civila nr.6418/28.06.2012, pronunțata de Judecătoria Slatina, rămânând irevocabila. Prin aceasta, creditorii din acest dosar, A. M., A. I. si A. V. au fost obligați sa-i achite suma de 2.953,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecata si 10.389,6 lei cu titlu de sulta.
Având in vedere ca si ea si parații din acest dosar datorau, reciproc, sume de bani ca rezultat al aceluiași proces de partajare bunuri, susține că a incercat, prin executor judecătoresc Tapus R., la care avea depusa cererea de executare silita impotriva paraților, ca in baza art. 645 alin. (2) C.proc.civ. sa compenseze, parțial, suma datorata de ei către ea cu suma datorata de ea, către ei sau sa-si indeplineasca obligația de plata directa, dar aceștia nu s-au prezentat la invitația emisa in acest sens.
În consecință, a arătat că în data de 11.11.2013, s-a adresat executorului judecătoresc Tapuș R. pentru ca, in baza art.1006 c.proc.civ., sa emită somație privind Procedura ofertei de plata. Pentru ca la data fixata pentru aceasta întâlnire, data de 21.11.2013, creditorii (parați in prezentul dosar) nu s-au prezentat, in data de 22.11.2013, susține că a consemnat la CEC, suma de 500 lei a cate 166,67 lei pentru fiecare creditor al sumei datorate de ea. În acest sens, arată că anexează chitanța CEC nr._/1/22.11.2013 pentru A. V., nr._/1/22.11.2013 pentru A. I. si nr_/1/22.11.2013 pentru A. M..
Prin aceasta, a pretins că face dovada clara ca in 11.11.2013 si-a manifestat intenția de plata a debitului datorat către creditori (prin emiterea ofertelor de plata), iar in 22.11.2013, și-a îndeplinit obligația de plata așa cum fusese stabilita prin titlul executoriu-decizia civila nr.1023/12.11.2012.
Cu toate acestea, la o data ulterioara îndeplinirii obligației de plata, prin înștiințarea din 27.11.2013, executorul judecătoresc V. C. i-a adus la cunoștința ca s-a început executarea silita si o invita la sediul sau. In aceeași zi, 27.11.2013, prin Somație, Biroul executor judecătoresc V. C., i-a pus în vedere ca in termen de o zi de la primirea ei, sa achite suma sie 946,40 lei compusa din debit, de 500 lei si cheltuieli cu executarea silita de 446,40 lei.
F. a aștepta sa treacă acest termen, in aceeași zi cu expedierea somației către ea, arată că executorul a emis către angajator o cerere de înființare poprire, încălcând astfel prevederile art. 672 c.proc.civ..
In consecință, contestatoarea a susținut următoarele aspecte:
- creditorii au cerut executarea silita, cu rea credința, având in vedere ca anterior acestui act al lor, ea le solicitase o întâlnire pentru a compensa sumele datorate reciproc prin cele doua titluri executorii rezultate din același proces de partaj: decizia civila nr.1023/12.11.2012 si sentința civila nr.6418/28.06.2012;
- la data la care s-a incuviintat executarea silita, de către Judecătoria Slatina, prin încheiere nr. l1487/15.11.2013, contestatoarea emisese către creditorii din acest dosar, prin executor judecătoresc, oferta de plata reala, la data de 11.11.2013, invitație la care nu au dat curs;
- a data emiterii de către executorul judecătoresc V. C., a somației de plata si a adresei de înființare poprire din 27.11.2013, ea consideră că își îndeplinise deja obligația stabilita in sarcina ei, prin titlul executoriu;
- executorul judecătoresc V. C. nu si-a respectat propriul termen, stabilit prin Somația de plata emisa către el, de o zi de la primirea ei si, incalcand prevederile art.672 c.proc.civ. a emis, in aceeași zi cu Somația de plata, o cerere de înființare poprire către angajator;
Totodată, contestatoarea a susținut cuantumul cheltuielilor cu executarea silita, de 446,40 lei ca fiind nejustificat de mare pentru ca:
- față de prevederile art.669 (3) c.proc.civ. singurele cheltuieli care ar putea fi acceptate ar fi cele reprezentând onorariu executor si taxa timbru pentru obținerea încuviințării silite. Restul cheltuielilor nu au fost necesare: nu a existat onorariu avocat; nu a existat onorariu expert; nu a existat cheltuiala cu ocazia publicitarii si nici cheltuieli de transport care sa duca la majorarea nejustificata a cheltuielilor cu executarea silita în acest dosar.
- Referitor la acest capăt de cerere al contestației la executare, sub aspectul cheltuielilor de judecata, a subliniat faptul ca insesi actele de executare (Somații,
adrese înființare poprire) nu-i pot
fi imputabile ei pentru ca la data emiterii lor (27.11.2013), ea isi
îndeplinisem obligația de plata - 22.11.2013).
În același sens, contestatoarea a invocat prevederile art.669 (2) c.proc.civ..
In drept, invoca prevederile art. 669, 672, 711 si următoarele din c.proc.civ.
In dovedire, a depus inscrisuri (f. 5-24).
Intimatii nu au formulat intampinare.
La data de 06.02.2014, s-a înaintat dosarul de executare nr. 244/_/311/2013.
Prin sentința civilă nr. 4776/15.05.2014 Judecătoria Slatina a admis în parte contestația la executare formulată de contestatoare, a anulat în parte somația și adresa de înființare a popririi emise în data de 27.11.2013 în dosarul de executare nr. 244/_/311/2013, sub aspectul debitului în cuantum de 500 de lei, și a anulat în parte încheierea nr. 244/27.11.2013 emisă în dosarul de executare nr. 244/_/311/2013, în sensul că a redus cheltuielile de executare de la suma de 446,40 lei, la aceea de 274,40 lei.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că la data de 11.11.2013, s-a înregistrat la B. V. C., cererea de executare silită formulată de petenții A. M., A. I. și A. V. cu privire la decizia civilă nr. 1023/12.11.2012 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._, în vederea recuperării sumei de 500 lei și a cheltuielilor de executare.
La aceeași dată, 11.11.2013, contestatoarea C. C. C. s-a adresat B. Ț. R., în cadrul dosarului de executare nr. 904/2013, cu o cerere privind emiterea unei somații în cadrul procedurii ofertei de plată pe seama celor trei creditori intimați, în baza aceleiași decizii nr. 1023/12.11.2012 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._ (fila 11). La data de 11.11.2013, au fost emise somațiile către cei trei creditori, cu invitația ca, în temeiul art. 1006 NCPC, să se prezinte la sediul executorului judecătoresc la data de 21.11.2013, pentru a primi suma de câte 166,66 lei fiecare, în cadrul procedurii ofertei reale de plată.
La data de 15.11.2013, în dosarul nr. 244/_/311/2013, Judecătoria Slatina a încuviințat pentru cei trei creditori intimați executarea silită împotriva contestatoarei, în baza titlului executoriu reprezentat de decizia nr. 1023/12.11.2012 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._ .
Potrivit dovezilor de comunicare de la filele 55-57 din dosar, somațiile privind oferta reală de plată din dosarul de executare 904/2013 le-au parvenit creditorilor intimați la data de 20.11.2013. Aceștia nu au dat curs invitației contestatoarei, sens în care, la data de 21.11.2013, s-a încheiat procesul-verbal de constatare a refuzului ofertei reale de plată, fiindu-i puse în vedere contestatoarei dispozițiile art. 1008 NCPC. (fila 15).
Întrucât au fost îndeplinite condițiile art. 1008 alin. 1 NCPC, în baza procesului-verbal din 21.11.2013, potrivit căruia executorul judecătoresc a constatat refuzul ofertei reale de plată, contestatoarea a dat curs dispozițiilor art. 1008 alin. 2 NCPC și a procedat la consemnarea sumelor la CEC Bank SA, depunând la executorul judecătoresc recipisele de consemnare pentru A. V. – 166,67 lei, pentru A. I. – 166,67 lei si pentru A. M. – 166,67 lei, potrivit recipiselor și chitanțelor de la filele 18-22 din dosar.
Potrivit încheierii din 02.12.2013, din dosarul de executare nr. 904/2013, s-au constat efectuate plățile pentru fiecare creditor și s-a constat liberarea debitoarei de la plată, începând cu data de 02.12.2013
Cu toate acestea, la data de 27.11.2013, B. V. C. a emis către contestatoare somația privind debitul de 500 lei și cheltuielile de executare de 446,40 lei, prin care i se acorda un termen de o zi pentru a-și executa obligația. În pofida termenului de o zi acordat, executorul, în aceeași zi, 27.11.2013, a dispus înființarea popririi la terțul poprit OMV Petrom SA.
Față de cele ce preced, instanța de fond a reținut că în mod corect a fost parcursă de contestatoare procedura reglementată de art. 1006-1009 NCPC, fiind invitați creditorii în acord cu dispozițiile art. 1006 NCPC, s-a constat refuzul potrivit art. 1008 alin. 1 și s-a procedat la consemnare potrivit art. 1008 alin. 2 NCPC, iar potrivit art. 1009 alin. 3 NCPC, debitorul este considerat liberat la data consemnării plății, în afară de cazul în care se anulează oferta de plată și consemnațiunea.
De vreme ce nu a intervenit anularea acesteia, instanța de fond a reținut că la data consemnării plății, 21.11.2013, contestatoarea era liberată de datorie. Așadar, la data emiterii somației în dosarul nr. 244/_/311/2013, contestatoarea era deja liberată de datorie. Or, în dezacord cu dispozițiile art. 662 NCPC, s-a început executarea pentru o creanță care nu mai îndeplinea condiția exigibilității, de vreme ce ea fusese acoperită. Totodată, executorul nu numai că nu a verificat dacă mai subzistă obligația de plată a celui urmărit, iar creditorii nu i-au adus la cunoștință că au fost invitați în cadrul procedurii ofertei reale, dar executorul nici nu a respectat termenul de o zi acordat debitoarei contestatoare prin somație pentru a achita debitul, procedând, în aceeași zi la înființarea popririi, cu încălcarea dispozițiilor art. 672 NPCP. Reiese așadar că termenul de o zi acordat prin somație este doar formal, din moment ce nici nu a fost respectat și nici nu a fost unul rezonabil, de natură a permite, cel puțin ipotetic, achitarea lui de către contestatoare.
Or, potrivit art. 669 alin. 2 teza a III-a NCPC, în cazul în care debitorul, somat potrivit art. 667, a executat obligația de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ținut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum și onorariul executorului judecătoresc și, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporțional cu activitatea depusă de aceștia. În consecință, cu atât mai mult, dacă s-a achitat debitul anterior somării sale, debitorul nu va putea fi obligat decât la cheltuieli de executare.
Așadar, instanța de fond a anulat în parte somația și adresa de înființare a popririi emise în data de 27.11.2013 în dosarul de executare nr. 244/_/311/2013 sub aspectul debitului în cuantum de 500 de lei, deja consemnat de contestatoare înainte de a fi fost somată.
A mai reținut instanța de fond că prin încheierea din 27.11.2013, B. V. C., în baza art. 669 alin. 3 N.C.P.C. și a Legii 188/2000 și O.M.J. 2550/c/2006 a stabilit sumele (debit și cheltuieli de executare) ce urmau a fi plătite în dosarul de executare.
Pe calea contestației pendinte s-au criticat și cheltuielile de executare, pe care contestatoarea le-a considerat nejustificate.
Cu privire la încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, instanța de fond a constatat în primul rând faptul că mențiunile din cuprinsul acesteia pot face obiectul contestației la executare, deoarece acesta reprezintă un titlu executoriu (conform art. 638 alin 1 pct 1 N.C.P.C. C.).
În acest sens, dispozițiile normative din materia executării silite arată că:
Art. 712 N.C.P.C. alin. 2 - În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului pretins cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
Art. 669 alin. 4 - Sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Acestea pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta.
Analizând cuantumul onorariului de executor stabilit în cuprinsul cheltuielilor de executare, instanța de fond a constatat că acesta a fost legal stabilit, prin raportare la Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești republicată cu modificările aduse prin O.U.G. nr. 144/2007.
În ceea ce privește suma stabilită pentru cheltuieli de executare potrivit art. 669 C.proc.civ., în cuantum de 372 lei, fără a se prezenta defalcat, în ce constau acestea, instanța de fond a reținut că acesta sunt excesive față de actele de executare efectiv întreprinse în cauză.
În consecință, examinând dosarul de executare nr. 244/_/311/2013, prin prisma actelor de executare efectuate, în lipsa unei prezentări detaliate a acestora, instanța de fond a anulat în parte încheierea nr. 244/27.11.2013, în sensul că a redus cheltuielile de executare de la suma de 446,40 lei, la aceea de 274,40 lei, reprezentând, 74,40 lei onorariul executorului judecătoresc și 200 lei cheltuieli de executare, această din urmă sumă fiind apreciată de instanța de fond proporțională cu munca depusă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelanta contestatoare C. C. - C., pe care o consideră netemeinică si nelegală.
1. Arată că, instanța de fond a omis sa se pronunțe asupra cheltuielilor de judecata pe care le-a suportat cu ocazia introducerii contestației la executare, desi acestea au fost dovedite si solicitate ca atare, in cadrul ultimei ședințe de judecata, acestea constând in taxa timbru, in cuantum de 71 lei, taxa achitata cu chitanța aflata la fila 25 din dosarul de fond și onorariu avocat, in cuantum de 300 lei, chitanța aflata la fila 61 din dosarul de fond.
Având in vedere ca instanța de fond nu a făcut nicio referire la cheltuielile de judecata (nici de respingere si nici de admitere) consideră ca este indreptatita sa critice soluția data si sa solicite acordarea acestor cheltuieli.
2. Critică sentința si sub aspectul admiterii doar in parte a cererii referitoare la cheltuielile de executare silita, in sensul ca, desi au fost anulate toate actele de executare silita din dosarul nr.244/_/311/2013, emise de executor judecatoresc V. C., totuși instanța a obligat-o la plata unei sume mari, in cuantum 274,40 lei, fara a justifica sau motiva in vreun fel, aceasta soluție.
Potrivit prevederilor art. 672 NCPC: " In afara de cazul în care legea prevede altfel, actele de executare silita nu pot fi efectuate decât dupa expirarea termenului arătat in somație sau, in lipsa acesteia, in cel prevăzut in incheierea prin care s-a încuviintat executarea."
Instanța de fond a obligat-o la plata unei sume de 2274,40 lei reprezentând cheltuieli cu executarea silita desi, in cadrul aceleiași pronuntari, aceeași instanța a constatat ca actele de executare au fost emise cu încălcarea legislației precum si a termenelor stabilite de aceasta, motiv pentru care a si dispus anularea lor.
Instanța de fond nu a apreciat corect asupra cheltuielilor de executare, omitând faptul ca aceste acte de executare reprezintă, de fapt, activitatea executorului judecătoresc si ca dupa anularea lor, nu i se poate imputa o suma nedatorata.
Cum a făcut dovada ca executorul judecătoresc a întocmit acte înainte de expirarea termenului acordat prin somație, cum ea a depus dovada îndeplinirii obligatiei de plata a debitului, anterior întocmirii actelor de executare silita, prin admiterea contestației privind anularea actelor de executare silita, instanța trebuia sa dispună si anularea încheierii executorului din data de 27.11.2013.
Prin acest act, executorul stabilea, aleatoriu, ca toate cheltuielile privind executarea silita din dosarul nr.244/_/311/2013 însumează un cuantum de 446,50 lei, având in vedere ca toate actele de executare silita întocmite de executorul judecatoresc au fost efectuate dupa achitarea debitului, incalcandu-se astfel prevederile noului cod de procedura civila invocate (art.672 ).
Cuantumul cheltuielilor cu executarea silita, de 446,40 lei exprimat in încheierea executorului judecătoresc, este nejustificat de mare pentru ca:
a) Potrivit prevederilor art.669 (3) C.proc.civ.:"Sunt cheltuieli de executare:
1. taxele de timbru necesare declanșării executării silite;
2. onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii;
3. onorariul avocatului in faza de executare silita;
4.onorariul expertului, al traducătorului si al interpretului;
5.cheltuielile efectuate cu ocazia publicitatii procedurii de executare silita si cu efectuarea altor acte de executare silita;
6.cheltuieliledetransport;
7. alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite.”
Solicită a se observa, că nici in încheierea sa si nici in instiintarea emisa către contestatoare, executorul judecătoresc nu a anexat un proces verbal in care sa fie explicate sumele conținute si ce reprezintă ele.
Așadar suma reprezentând cheltuielile de executare silita, nu sunt explicate si nici justificate.
Potrivit dispozițiilor art.669 (2) c.proc.civ.:"Cu toate acestea, in cazul in care debitorul, somat potrivit art. 667, a executat obligația de îndata sau in termenul acordat de lege, el nu va fi ținut sa suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum si onorariul executorului judecătoresc si, daca este cazul, al avocatului creditorului, proporțional cu activitatea depusa de aceștia."
Rezulta din contextul acestui articol de lege ca singurele cheltuieli la care ar trebui sa fie obligată ar fi alcătuite din: cota parte din onorariul executorului judecătoresc, întrucat executarea silita s-a încheiat înainte sa înceapa, ea achitând anterior debitul și contravaloarea actelor si taxei privind obținerea încuviințării executării silite;
Toate acestea nu justifica totalul sumei la care a fost obligata de către instanța de fond, prin sentința atacata, suma pe care, de altfel, instanța nici nu o justifica. Cu atat mai mult cu cat toate actele de executare silita au fost anulate de către instanța de judecata, ceea ce duce la concluzia ca nu-i poate incumba obligația de plata a unor acte anulate.
Solicită admiterea apelului, casarea parțiala a sentinței civile nr.4776/15.05.2014 cu reținere iar pe fond sa se dispună obligarea paraților la plata cheltuielilor de judecata, anularea încheierii executorului judecătoresc privind cheltuielile de executare, calculate pentru acte de executare care au fost anulate, iar, in subsidiar, micșorarea acestor cheltuieli de executare in raport cu activitatea efectiv depusa, cu cheltuieli de judecata.
In drept, acțiunea s-a întemeiat pe prevederile art. 466 si urm . din NCPC.
In conformitate cu prevederile art.583 NCPC a solicitat judecarea in lipsa.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
La termenul din data de 18.05.2015 instanța a invocat, din oficiu, excepția tardivității formulării apelului.
Față de prevederile art. 248 alin. 1 C.proc.civ., tribunalul va analiza cu prioritate această excepție, reținând următoarele:
Potrivit art. 650 alin. 3 C.proc.civ., în forma de la data pronunțării sentinței, „Hotărârile pronunțate de instanța de executare sunt executorii și pot fi atacate numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, dacă prin lege nu se dispune altfel”.
Din cuprinsul dovezii de comunicare a hotărârii rezultă că aceasta s-a realizat la data de 23.07.2014 în condițiile art. 161 și art. 163 alin. 6 C.proc.civ. .
Cererea de apel a fost depusă personal și înregistrată la instanța a cărei hotărâre se în acord cu art. 471 alin. 1 C.proc.civ. la data de 07.08.2014.
Raportând data comunicării hotărârii la data depunerii cererii de apel se constată că termenul prevăzut de art. 650 alin. 3 C.proc.civ., calculat în acord cu art. 181 și 182 C.proc.civ., a fost depășit, intervenind sancțiunea decăderii în conformitate cu art. 185 C.proc.civ..
Tribunalul reține În cauză nu s-a formulat cerere de repunere în termen în conformitate cu art. 186 alin. 2 C.proc.civ. și nici nu s-au invocat și probat împrejurări care să determine întreruperea sau suspendarea termenului în condițiile art. 184 alin. 3 și 4 sau art. 469 C.proc.civ..
Față de aceste considerente, în temeiul art. 480 raportat la art. 185 C.proc.civ., tribunalul va admite excepția invocată din oficiu și va respinge apelul ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția tardivității apelului.
Respinge apelul formulat de apelanta contestatoare C. (F. A.) C. – C. cu domiciliul în ., ., jud. O. împotriva sentinței civile nr. 4776/15.05.2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații A. M. cu domiciliul în municipiul Slatina, . ., ., A. I. cu domiciliul în ., A. V. cu domiciliul în . și B. V. C. cu sediul în municipiul Slatina, ., județul O., ca fiind tardiv.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Mai 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
D. S. S. O.
Grefier
I.-M. B.
Red./tehnored.S.O.
Ex.7/29.06.2015
Judecător fond M.D. C.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 312/2015. Tribunalul OLT | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... → |
|---|
