Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 762/2015. Tribunalul OLT

Decizia nr. 762/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 20-10-2015 în dosarul nr. 762/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL O.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 762/2015

Ședința publică de la 20 Octombrie 2015

Completul specializat Minori și familie compus din:

PREȘEDINTE I. B.

Judecător I. M.

Grefier M. T.

Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelanta reclamantă C. M., cu domiciliul procesual ales în Comuna Fărcașele, ., la familia C., împotriva sentinței civile nr. 153/21.01.2015, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât L. C., domiciliat în ., ., Județul O. și cu intimatele autorități tutelare PRIMĂRIA C. FĂRCAȘELE și PRIMĂRIA C. DRĂGHICENI, având ca obiect ordonanță președințială .

La apelul nominal făcut în ședința publică nu s-au prezentat părțile.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că pentru acest termen de judecată lipsesc părțile, deși au fost legal citate.

Instanța procedând la verificarea competenței în temeiul art. 131 N.c.p.c., constată în conformitate cu prevederile art. 95 și 466 Cod procedură civilă că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.

Constatând că în cauză operează instituția perimării instanța reține cauza pentru soluționare.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de față;

Prin sentința civilă nr. 153/21.01.2015, Judecătoria Slatina a respins cererea având ca obiect ordonanță președințială, formulată de reclamanta C. M., în contradictoriu cu pârâtul L. C., ca inadmisibilă.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a constată că în cauză nu sunt îndeplinite doua dintre condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale, respectiv caracterul provizoriu al măsurii si cerința de a nu prejudeca fondul, acțiunea reclamantei tinzând la luarea unor masuri cu caracter definitiv si la rezolvarea în fond a litigiului dintre părți. Mai mult reclamanta nu a făcut dovada că pe rolul instanței există o acțiune având ca obiect stabilirea locuinței minorei L. Alisia D., născută la data de 24 august 2011.

Astfel, instanța a constatat că prin stabilirea locuinței minorei L. Alisia D., născută la data de 24 august 2011, ar fi încălcate condițiile caracterului provizoriu al măsurii și cerința de a nu prejudeca fondul.

Pentru aceste considerente, întrucât reclamanta nu a probat existența a două din condițiile enumerate anterior, în baza art. 996 C.p.c instanța a respins acțiunea având ca obiect stabilirea locuinței minorei L. Alisia D., născută la data de 24 august 2011, ca inadmisibilă

Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelanta reclamantă C. M. considerând-o netemeinică și nelegală întrucât instanța de fond a dat o interpretare eronată dispozițiilor legale.

A solicitat schimbarea sentinței cu consecința admiterii acțiunii, motivând că s-a încălcat principiul celerității întrucât a solicitat ca cererea să fie soluționată conform art. 996 alin.3 Cod procedură civilă, adică executarea că se facă fără somație sau trecerea unui termen iar în temeiul art. 998 alin.1 cod procedură civilă, judecarea să se facă în aceeași zi, fapt ce nu s-a petrecut. Mai mult instanța a dispus efectuarea unor anchete sociale, împrejurare ce a dus la amânarea pronunțării cu o săptămână.

La data 10 martie 2015, cauza a fost suspendată în conformitate cu dispozițiile art. 411 (1) alin. 2 Cod procedură civilă, pentru lipsa părților.

Potrivit art. 416 Cod procedură civilă: ”Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni..”

Se constată că de la data suspendării și până la data sesizării întocmite de grefa Tribunalului O. – 01 aprilie 2015 cauza a fost lăsată în nelucrare timp de șase luni fără a se justifica în vreun fel lipsa de stăruință a părților în ceea ce privește judecarea cauzei.

Conform art. 420 alin. 1 și 3 Cod procedură civilă: ”Perimarea se constată din oficiu sau la cererea părții interesate. Perimarea poate fi invocată și pe cale de excepție în camera de consiliu sau în ședință publică”.

Față de aspectele reținute instanța constată excepția perimării conform art. 416-420 alin. 2 Cod procedură civilă, excepție pe care o găsește întemeiată în lipsa oricăror justificări obiective ale părților, ce nu au stăruit în judecarea cauzei.

Având în vedere considerentele de fapt și de drept expuse mai sus urmează ca excepția perimării să fie admisă și pe cale de consecință să constate că apelul este perimat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Constată perimat apelul civil declarat de apelanta reclamantă C. M., cu domiciliul procesual ales în Comuna Fărcașele, ., la familia C., împotriva sentinței civile nr. 153/21.01.2015, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât L. C., domiciliat în ., ., Județul O. și cu intimatele autorități tutelare PRIMĂRIA C. FĂRCAȘELE și PRIMĂRIA C. DRĂGHICENI

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 20 Octombrie 2015.

Președinte,

I. B.

Judecător,

I. M.

Grefier,

M. T.

Red. I. B.

Dact. M.T. 23 Octombrie 2015

4 3x.

J. fond. C.C. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 762/2015. Tribunalul OLT