Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 95/2015. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 95/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 05-02-2015 în dosarul nr. 95/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
COMPLET SPECIALIZAT ÎN MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIE Nr. 95/2015
Ședința publică de la 05 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. V.
Judecător S. O.
Grefier A. D.
Pe rol soluționarea apelului civil declarat de apelantul pârât-reclamant reconvențional C. L., domiciliat în Scornicești .. 1, ., ., împotriva încheierii de admitere în principiu din data e 01.02.2013 și a sentinței civile nr._/25.10.2013, pronunțate de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă-pârâtă reconvențional I. (fosta C.) C., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat M. R., cu sediul în Slatina, .. 36, Județul O., având ca obiect – partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 29.01.2015 și consemnate în încheierea de ședință din acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Tribunalul mai având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor de la dosar, a amânat pronunțarea la data de 05.02.2015, dată la care deliberând în secret a pronunțat următoarea soluție.
INSTANȚA,
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr._/25.10.2013, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, s-a admis în parte cererea având ca obiect ,,partaj bunuri comune’’, formulată de reclamantul C. L., în contradictoriu cu parata I. C..
S-a omologat in parte raportul de expertiză specialitatea constructii civile, intocmit de expert tehnic judiciar P. N., in unica varianta propusa de expert.
Valoarea bunurilor reținute la masa partajabila: 113.398 RON.
LOTUL NR. 1 s-a atribuit reclamantului C. L. si se compune din:
- îmbunătățirile aduse imobilului casa de locuit cu 3 camere, aflat in proprietatea exclusiva a reclamantului in calitate de unic moștenitor al defunctului C. I., decedat la data de 18.08.1997, situat in Scornicești, jud. O., amplasat pe suprafața de 800 mp situata in T 27, P 16 si pe suprafața de 200 mp situata in T 27, P 18, suprafețe menționate in titlul de proprietate nr._/98/07.04.1995;
- anexa cu 3 camere, edificata in continuarea casei de locuit;
- garaj;
- baie lipita de garaj;
- gard din lemn in curte;
- gard din lemn la . aduse spațiului comercial;
- extindere spațiu comercial.
Valoarea lotului, corespunzătoare cotei de 50%, este de 56.699 RON iar valoarea bunurilor atribuite este de 67.098 RON.
Plătește lotului nr. 2 sulta in cuantum de 10.399 RON.
LOTUL NR. 2 s-a atribuit paratei I. C. si se compune din: imobilul apartament situat in Scornicești, .. 1, ..
Valoarea lotului, corespunzătoare cotei de 50%, este de 56.699 RON iar valoarea bunurilor atribuite este de 46.300 RON.
Primește de la lotul nr. 1 sulta in cuantum de 10.399 RON.
Retine in favoarea paratei un drept de creanța in cuantum de 2.725 RON reprezentând ½ din diferența de preț de 5450 RON, nefolosita de reclamant pentru lichidarea creditului contractat in baza contractului de credit bancar pentru persoane fizice nr. 301/21.03.2006, încheiat cu BCR SA.
S-au compensat cheltuielile de judecata efectuate de reclamant in cuantum total de 1.500 RON (din care suma de 1000 RON reprezintă onorariul aferent expertizei specialitatea construcții civile întocmit de expert N. D. iar suma de 500 RON reprezintă ½ din onorariul in cuantum total de 1.000 RON aferent expertizei specialitatea construcții civile întocmit de expert P. N.), cu cheltuielile de judecata efectuate de parata in cuantum total de 2.000 RON (din care suma de 500 RON reprezintă ½ din onorariul in cuantum total de 1.000 RON aferent expertizei specialitatea construcții civile întocmit de expert P. N. iar suma de 1.500 RON reprezintă onorariul avocațial), potrivit cotelor reținute in favoarea fiecărei părți.
Total cheltuieli de judecata efectuate împreuna de părți: 3.500 RON.
Cheltuieli de judecata ce trebuie suportate de reclamant, corespunzător cotei de 50 %: 1.750 RON. Cheltuieli de judecata suportate de reclamant: 1.500 RON.
Cheltuieli de judecata ce trebuie suportate de parata, corespunzător cotei 50 %: 1.750 RON. Cheltuieli de judecata suportate de parata: 2.000RON.
Ca efect al compensării dispune obligarea reclamantului la plata in favoarea paratei a sumei de 250 RON cu titlu de cheltuieli de judecata.
S-a dispus obligarea reclamantului la restituirea către stat a sumei de 2.291,09 RON reprezentând taxa judiciara de timbru aferenta cererii reconvenționale, de la plata căreia reclamantul a fost scutit prin încheierea pronunțata in ședința din Camera de Consiliu din data de 05.10.2012, ca urmare a admiterii cererii având ca obiect ,,ajutor public judiciar’’, formulata de reclamant.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 06.02.2012, sub nr._, reclamanta I. C. a solicitat partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei cu paratul C. L., cu cheltuieli de judecata, si reținerea unor cote egale de contribuție la dobândirea bunurilor comune, respectiv: apartament situat in Scornicesti, .. 1, ., ., jud. O.; autovehicul marca DACIA L. cu nr. de identificare UU1LSDAAH35731348, vandut de parat la data de 25.05.2010, pretul obtinut fiind folosit de parat in interes propriu; imbunatatiri aduse imobilului casa de locuit cu 3 camere, situata in Scornicesti, jud. O., amplasata pe suprafata de 800 mp situata in T 27, P 16 si pe suprafata de 200 mp situata in T 27, P 18, suprafete mentionate in titlul de proprietate nr._/98/07.04.1995, constand in: renovat interior si exterior; montat plasa de rapit pentru consolidarea peretilor; schimbat tocaria; montat geamuri termopane la geamlac (balcon); usa termopan la balcon; geam termopan la una din camere; dusumea de scandura in una din camere; sobe de teracota in doua camere; edificarea, in continuarea imobilului mai sus mentionat, a unei anexe cu 3 camere, construita din calupi de ciment, acoperita de tabla, plus o camera construita din calupi de BCA, acoperita cu placi de azbociment in care a fost construita o soba de teracota ce incalzeste doua din cele 3 camere, au fost montate 3 usi noi de lemn iar in una din camerele anexei s-a batut dusumea din lemn; in camera folosita ca bucatarie a fost construita o soba din caramida iar pe jos a fost turnat ciment; garaj construit din boltari de ciment acoperit cu placi de azbociment; baie lipita de garaj, construita din boltari de ciment, acoperita cu placi de azbociment, dotata cu gresie si faianta; gard din plasa de sarma ce desparte gospodaria de cea a vecinilor (in spatele casei: si gard de sarma care desparte zona in care cresc pasarile de restul curtii; gard la . de lemn fixati pe o fundatie din ciment; contravaloarea spatiului comercial amplasat in T 26, P 60, transformat din vechea casa batraneasca existenta, edificat exclusiv cu banii trimisi de reclamanta din Italia.
Reclamanta nu a precizat temeiul de drept al cererii.
In sustinerea cererii au fost atasate la dosar, in xerocopie: sentinta civila nr. 4770/28.09.2010 pronuntata de Judecatoria Slatina in dosarul nr._, contract de vanzare-cumparare nr. 1289/11.11.1991, contract de vanzare-cumparare pentru un autovehicul folosit incheiat la data de 25.05.2010, titlurile de proprietate nr._/62/06.02.2001 si nr._/98/07.04.1995, memoriu tehnic in vederea extinderii si amenajarii spatiului comercial.
La termenul de judecata din data de 11.05.2012 instanta de fond a pus in vedere reclamantei sa achite taxa judiciara de timbru in cuantum de 3189,48 RON si timbrul judiciar in cuantum de 5 RON, aferente cererii principale, obligatie pe care reclamanta nu si-a indeplinit-o, motiv pentru care in sedinta publica din data de 29.06.2012 instanța de fond a invocat din oficiu exceptia netimbrarii cererii principale, a acordat partilor cuvantul asupra exceptiei, a admis-o si a anulat cererea principala formulata de reclamanta I. C. ca netimbrata.
La termenul de judecata din data de 11.05.2012 paratul C. L. a formulat întâmpinare prin care a confirmat existenta si reținerea la masa partajabila a unora din bunurile solicitate de reclamanta prin cererea principala, respectiv: apartament situat in Scornicesti, .. 1, .; autovehicul marca DACIA L. cu nr. de identificare UU1LSDAAH35731348, achizitionat de parti in timpul casatoriei cu ajutorul unei credit bancar, vandut de parat la data de 25.05.2010, pretul obtinut fiind folosit de parat in vederea stingerii creditului bancar; imbunatatiri aduse imobilului casa de locuit cu 3 camere, situata in Scornicesti, jud. O., amplasata pe suprafata de 800 mp situata in T 27, P 16 si pe suprafata de 200 mp situata in T 27, P 18, suprafete mentionate in titlul de proprietate nr._/98/07.04.1995, aflata in proprietate exclusiva a paratului in calitate de unic mostenitor al defunctului C. I., decedat la data de 18.08.1997, imbunatatiri constand in: renovat doar interior (plasa de rapit, tencuit, varuit); schimbat tocaria din lemn cu tocarie din aluminiu si montat geam termopan la o usa de acces si la 5 ferestre; montat geamuri termopane la geamlac (balcon); dusumea de scandura; o singura soba din teracota, cealalta soba solicitata de reclamanta la masa partajabila fiind mutata din celalalt imobil aflat in proprietatea paratului; edificarea, in continuarea imobilului mai sus mentionat, a unei anexe cu 3 camere, cu precizarea ca calupii de ciment au fost construiti exclusiv de parat, placile de azbociment sunt refolosite din gospodaria bunicilor acestuia iar dusumeaua din lemn si soba din teracota nu exista; garaj, cu precizarea ca calupii au fost edificati exclusiv de parat iar placile de azbociment sunt refolosite din gospodaria bunicilor acestuia; baie lipita de garaj, cu precizarea ca calupii au fost edificati exclusiv de parat iar placile de azbociment sunt refolosite din gospodaria bunicilor acestuia; gard de uluca edificat pe latimea terenului curti-constructii existent pe raza imobilului casa de locuit, celelalte garduri de granituire nefiind construite de cei doi soti; gard la . terenului curti-constructii existent pe raza imobilului casa de locuit, insa fara portile mari si fara poarta mica de acces.
Paratul a solicitat respingerea capătului de cerere prin care reclamanta a solicitat aducerea la masa partajabila a contravalorii spatiului comercial, acesta fiind edificat in beneficiul fiului C. C. M., totodata invederand ca, prin contractul de comodat nr. 1234/26.02.2008, spatiul comercial a fost dat in folosinta societatii ., respectiva societate achitand lucrarile necesare modificarii spatiului.
Totodata, paratul a formulat cerere reconvențională, solicitând majorarea lotului său cu suma de 76.369 RON, reprezentand contravaloarea lucrarilor efectuate la data respectiva.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 115-120 C..
In sustinerea cererii au fost atasate la dosar, in xerocopie, contract de comodat nr. 1234/26.02.2008, certificate de mostenitor autentificate sub nr. 30/08.07.2008 si sub nr. 176/01.03.1989, carnet de munca, contract de credit bancar nr. 301/21.03.2006, factura fiscala nr. AGYCM2504854PJ/27.03.2006.
Prin incheierea pronuntata in sedinta din Camera de Consiliu din data de 05.10.2012 instanta de fond a admis cererea având ca obiect ,,ajutor public judiciar’’ formulata de pârâtul C. L., dispunand scutirea acestuia de la plata taxei judiciare de timbru in cuantum de 2291,01 RON, aferenta cererii reconventionale.
La data de 25.06.2012 paratul a formulat precizare scrisa, invederand ca a vandut autovehiculul marca DACIA L. numitei M. N. N. cu pretul de 15.000 RON, pretul obtinut fiind folosit pentru acoperirea creditului bancar contractat in vederea achizitionarii respectivului autovehicul, restul banilor fiind folosit impreuna cu reclamanta pentru cheltuielile familiei.
In sedinta publica din data de 29.06.2012 instanta de fond a admis exceptia netimbrarii cererii principale, invocată din oficiu, a anulat cererea principala formulata de reclamanta I. C. ca netimbrata, astfel incat calitatile procesuale ale partilor s-au inversat, C. L. dobandind calitatea de reclamant, iar I. C. dobandind calitatea de parat.
Instanta de fond a incuviintat reclamantului C. L. proba cu inscrisurile aflate la dosarul cauzei si testimoniala cu martora S. F. si cu inca un martor la a carui administrare reclamantul a renuntat in sedinta publica din data de 14.12.2012, instanta de fond luand act de renuntare, iar paratei I. C. proba cu inscrisurile aflate la dosarul cauzei, cu interogatoriul reclamantului si testimoniala cu martorul P. I. D. si cu inca un martor la a carui administrare parata a renuntat in sedinta publica din data de 14.12.2012, instanta luand act de renuntare.
La termenul de judecata din data de 01.02.2013 instanta a acordat partilor cuvantul asupra incheierii de admitere in principiu, a dispus efectuarea expertizei specialitatea constructii civile, a desemnat, prin tragere la sorti, pe expert N. D. in vederea efectuarii expertizei si a fixat onorariul provizoriu si partea care trebuie sa il achite si a ramas in pronuntare asupra incheierii de admitere in principiu.
Raportul de expertiza intocmit de expert N. D. a fost depus la dosar la data de 01.04.2013.
La termenul de judecata din data de 24.05.2013 avocații ambelor parti au solicitat efectuarea expertizei constructii civile de catre un alt expert, fiind nemultumite de valorile indicate de expertul N. D..
Instanta de fond a luat act de invoiala partilor si a dispus efectuarea unei noi expertize de catre expertul P. N., desemnat prin tragere la sorti, raportul de expertiza fiind depus la dosar la data de 27.09.2013.
La termenul de judecata din data de 11.10.2013 reclamantul a formulat obiectiuni la raportul de expertiza iar la data de 24.10.2013 a formulat obiectiuni si parata, obiectiunile fiind respinse ca neintemeiate de instanta de fond in sedinta publica din data de 25.10.2013 dupa punerea in discutia partilor.
La formarea si atribuirea in loturi a bunurilor, instanța de fond a avut in vedere si dispoz. art. 741 cod civil care prevăd că în fiecare lot vor fi repartizate pe cât posibil aceleași cantități de mobile, imobile, creante si datorii, avându-se in vedere și posesia actuala a bunurilor retinute la masa de partaj.
Potrivit dispoz. art. 6739 C. la formarea și atribuirea loturilor instanța va tine seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărtit, natura bunurilor, domiciliul și ocupatia părților precum si de posibilitatea partilor de a achita eventuala sulta.
Prin concluziile verbale formulate in sedinta publica din data de 25.10.2013 avocatul reclamantului a solicitat omologarea primului raport de expertiza, intocmit de expert N. D. iar avocatul paratei a solicitat omologarea celui de-al doilea raport de expertiza, intocmit de expert P. N..
Instanta de fond a omologat in parte cel de-al doilea raport de expertiza, intocmit de expert P. N., in primul rand in aplicarea principiului disponibilitatii, la termenul de judecata din data de 24.05.2013 avocatii ambelor parti au solicitat efectuarea expertizei constructii civile de catre un alt expert, fiind nemultumite de valorile indicate de expertul N. D..
In al doilea rand, instanța de fond nu a putut avea in vedere ambele rapoarte, in sensul de a avea in vedere valorile indicate in primul raport si valorile indicate in cel de-al doilea raport, urmând a face, eventual, o medie aritmetica intre cele doua valori ori de lua in considerare, pentru anumite imobile, valorile indicate in primul raport de expertiza iar pentru celelalte imobile valorile indicate in cel de-al doilea raport de expertiza.
Instanta trebuie sa aleaga unul din cele doua rapoarte de care va tine seama in integralitatea lui, neputand alege o parte dintr-un raport si o alta parte din alt raport.
In consecinta, instanta de fond a omologat in parte iar nu integral, raportul de expertiză specialitatea constructii civile, intocmit de expert tehnic judiciar P. N., in unica varianta propusa de expert, deoarece expertul a calculat in mod eronat valoarea loturilor partilor si valoarea sultei ce trebuie atribuita.
Astfel, avand in vedere valoarea masei partajabile, respectiv_ RON, valoarea loturilor, corespunzatoare cotei de 50%, este de 56.699 RON, nicidecum de_ RON, cum, in mod eronat, a precizat expertul iar valoarea sultei pe care reclamantul trebuie sa o plateasca paratei este in cuantum de_ RON, nicidecum de_ RON, cum, in mod eronat, a mentionat expertul in cuprinsul raportului de expertiza.
In ceea ce priveste dreptul de creanta retinut in favoarea paratei prin incheierea de admitere in principiu, instanta de fond a retinut ca autovehicul marca DACIA L. cu nr. de identificare UU1LSDAAH35731348 a fost achizitionat pe numele reclamantului in timpul casatoriei, respectiv la data de 23.03.2006, conform facturii AGYCM2504854PJ/23.03.2006 (fila 71).
S-a mai retinut ca pretul necesar achizitionarii autovehiculului provine din contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 301/21.03.2006 incheiat cu BCR SA (fila 62), respectivul contract de credit fiind incheiat cu doua zile inainte de achizitionarea autovehiculului.
Prin contractul de vanzare-cumparare pentru un vehicul folosit incheiat la data de 25.05.2010 (fila 10), reclamantul a instrainat autovehiculul numitei M. N. N., in precizarea scrisa depusa la dosar la data de 25.06.2012 reclamantul invederand ca, in urma vanzarii autovehiculului, a obtinut pretul de 15.000 RON, pretul obtinut fiind folosit pentru stingerea imprumului contractat in baza contractului de credit bancar pentru persoane fizice nr. 301/21.03.2006.
Prin adresa nr._ R/19.06.2012 (fila 61), BCR SA a comunicat ca creditul mai sus mentionat a fost achitat integral de reclamant la data de 26.05.2010, reclamantul avansand suma de 9.550 RON necesara lichidarii creditului.
Asadar, din pretul de 15.000 RON obtinut in urma vanzarii autovehiculului, reclamantul a avansat suma de 9550 RON necesara lichidarii creditului bancar, ramanand o diferenta de 5450 RON.
Desi partile au divortat la data de 28.09.2010, astfel cum rezulta din sentinta civila nr. 4770/28.09.2010 pronuntata de Judecatoria Slatina in dosarul nr._, instanta constata ca, anterior pronuntarii sentintei de divort, partile erau despartite in fapt.
In ceea ce priveste data despartirii in fapt a sotilor, martora S. F., incuviintata chiar reclamantului, invedereaza ca, desi partile au divortat in anul 2010, erau despartite in fapt de mai multi ani, fara insa a putea preciza exact numarul anilor.
Prin adresa nr._ R/19.06.2012 (fila 61), BCR SA a comunicat ca creditul a fost achitat integral de reclamant la data de 26.05.2010, reclamantul avansand suma de 9.550 RON necesara lichidarii creditului.
S-a retinut ca creditul a fost achitat integral la data de 26.05.2010, asadar cu cateva luni inainte de data pronuntarii sentintei de divort.
In conditiile in care martora S. F., incuviintata chiar reclamantului, a invederat ca partile erau despartite in fapt de mai multi ani, rezulta ca, la data achitarii integrale a creditului de catre reclamant, partile erau despartite in fapt.
Avand in vedere ca creditul a fost achitat integral de reclamant in timp ce partile erau despartite in fapt, se poate prezuma ca diferenta de 5450 RON a fost folosita de reclamant nu pentru satisfacerea nevoilor casniciei, ci in interes personal, motiv pentru care instanta de fond a recunoscut in favoarea paratei si in sarcina reclamantului un drept de creanta in cuantum de 2725 RON reprezentand ½ din diferenta de pret de 5450 RON, nefolosita de reclamant pentru lichidarea creditului contractat in baza contractului de credit bancar pentru persoane fizice nr. 301/21.03.2006 incheiat cu BCR SA.
Raportat la dispozitiile art. 276 C., instanta de fond a compensat cheltuielile de judecata efectuate de reclamant in cuantum total de 1.500 RON (din care suma de 1000 RON reprezinta onorariul aferent expertizei specialitatea constructii civile intocmit de expert N. D. iar suma de 500 RON reprezinta ½ din onorariul in cuantum total de 1.000 RON aferent expertizei specialitatea constructii civile intocmit de expert P. N.), cu cheltuielile de judecata efectuate de parata in cuantum total de 2.000 RON (din care suma de 500 RON reprezinta ½ din onorariul in cuantum total de 1.000 RON aferent expertizei specialitatea constructii civile intocmit de expert P. N. iar suma de 1.500 RON reprezinta onorariul avocatial), potrivit cotelor retinute in favoarea fiecarui parti.
Total cheltuieli de judecata efectuate impreuna de parti: 3.500 RON.
Cheltuieli de judecata ce trebuie suportate de reclamant, corespunzator cotei de 50 %: 1.750 RON. Cheltuieli de judecata suportate de reclamant: 1.500 RON.
Cheltuieli de judecata ce trebuie suportate de parata, corespunzator cotei 50 %: 1.750 RON. Cheltuieli de judecata suportate de parata: 2.000RON.
Ca efect al compensarii, s-a dispus obligarea reclamantului la plata in favoarea paratei a sumei de 250 RON cu titlu de cheltuieli de judecata.
Potrivit art. 50 indice 2 din OUG nr. 51/2008 ,,in situatia in care, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, beneficiarul ajutorului public dobandeste bunuri sau drepturi de creanta a caror valoare, respectiv cuantum, depaseste de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat sa restituie ajutorul public. Procedura de restituire este cea prevazuta la capitolul III din prezenta ordonanta de urgenta’’.
Instanta de fond a constatat ca prin incheierea pronuntata de Judecatoria Slatina in sedinta din Camera de Consiliu din data de 05.10.2012, a fost admisa cererea avand ca obiect ,,ajutor public judiciar’’ formulata de reclamant, dispunandu-se scutirea acestuia de la plata taxei judiciare de timbru in cuantum de 2291,09 RON aferenta cererii reconventionale.
In conditiile in care valoarea bunurilor atribuite in lotul reclamantului este de 56.699 RON, instanta de fond a constatat ca valoarea bunurilor atribuite in lotul reclamantului depaseste de mai mult de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, motiv pentru care, in temeiul art. 50 indice 2 din OUG nr. 51/2008, s-a dispus obligarea reclamantului la restituirea catre stat a sumei de 2.291,09 RON reprezentand taxa judiciara de timbru aferenta cererii reconventionale, de la plata careia reclamantul a fost scutit prin incheierea pronuntata in sedinta din Camera de Consiliu din data de 05.10.2012, ca urmare a admiterii cererii avand ca obiect ,,ajutor public judiciar’’, formulata de reclamant.
Împotriva acestei sentințe și a încheierii de admitere în principiu din data de 01.02.2013, în termen legal, a formulat apel pârâtul-reclamant reconvențional C. L., criticându-le pentru nelegalitate și solicitând anularea hotărârii, scoaterea de la masa de partaj a îmbunătățirilor aduse spațiului comercial și a extinderii spațiului, efectuarea unei noi expertize specialitatea construcții în vederea evaluării imobilelor.
Arată că instanța de fond a reținut la masa de partaj un bun pe care nu l-a solicitat, în condițiile în care spațiul comercial nu a fost solicitat la masa de partaj prin cererea reconvențională, iar cererea principală a fost anulată ca netimbrată, astfel că apreciază că este vorba de plus petita, întrucât instanța de fond s-a pronunțat cu privire la un bun ce nu a fost solicitat de apelant la partaj.
Susține că evaluarea bunurilor s-a făcut în mod nelegal și imparțialde către expertul P. N..
Astfel, arată că valoarea apartamentului reținută în raportul de expertiză este mult prea mică în raport cu prețurile practicate pe piața liberă, iar valoarea imobilului casă de locuit din Mogoșești este supraevaluată.
De asemenea, precizează că raportul de expertiză conține erori de calcul, care au dus la majorarea masei partajabile cu 12.209 lei, iar modalitatea de compensare a cheltuielilor de judecată nu respectă dispoz. art. 276 C.proc.civ., întrucât la valoarea cheltuielilor suportate de părți, de 3.500 lei, trebuia adăugată și suma de 2.291 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru aferentă cererii reconvenționale și pentru care i s-a acordat ajutor public judiciar.
Prin întâmpinarea formulată la data de 11.02.2014, intimata reclamantă-pârâtă reconvențional I. C. (fostă C.) a solicitat respingerea apelului ca nefondat, menținerea soluției instanței de fond ca fiind temeinică și legală și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Arată că prin întâmpinarea depusă de reclamant la dosar au fost recunoscute toate bunurile solicitate de pârât a fi partajate, iar prin cererea reconvențională reclamantul a solicitat ca lotul său să fie majorat cu contravaloarea lucrărilor efectuate la data respectivă în echivalentul sumei de 76.369,80 lei pentru edificarea spațiului comercial, iar prin interogatoriul luat reclamantului acesta recunoaște că banii pentru edificarea spațiului comercial au fost trimiși de către soția sa.
Referitor la evaluarea bunurilor apreciază că la evaluarea apartamentului s-a ținut seama că acesta a fost construit în anul 1983, este situat în zona a III-a de amplasament a orașului, nu are sursă de căldură, iar finisajele sunt de calitate inferioară.
În ce privește imobilul din Mogoșești, expertul a avut în vedere faptul că lucrările au fost efectuate în anul 1997 având un grad de uzură de 26% și un coeficient de piață de 25% ținând seama de îmbunătățirile constatate personal la fața locului, respectiv tocărie din aluminiu, montat geamuri și uși termopane, dușumea din scândură, construit sobă din teracotă.
Referitor la modalitatea în care au fost compensate cheltuielile de judecată, aceasta apreciază că în mod corect instanța a hotărât compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin decizia civilă nr. 72/18.03.2014, pronunțată de Tribunalul O. – Secția I Civilă în dosarul nr._, s-a respins ca nefondat apelul formulat de apelantul reclamant C. L., împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 01.02.2013 și a sentinței civile nr._/25.10.2013, pronunțate de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă I. (fosta C.) C..
A fost obligat apelantul la 1.500 lei cheltuieli de judecată către intimată.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs apelantul C. L., arătând că hotărârea apelantă este nelegală.
1. În mod greșit, instanța de apel a respins motivul de apel privind scoaterea de la masa de partaj a contravalorii îmbunătățirilor aduse la spațiul comercial, apreciind că a solicitat acest bun la masa de partaj.
Instanța în mod greșit și contrar probelor existente la dosarul cauzei a reținut la masa de partaj un bun pe care el nu l-a solicitat. In condițiile în care spațiul comercial nu a fost solicitat la masa de partaj prin cererea reconvențională și cererea principală a fost anulată pentru lipsa timbrării, reținerea acestui bun la masa de partaj s-a făcut în mod neîntemeiat.
Este limpede că o cerere de chemare în judecată nu poate fi analizată decât după ce partea care a formulat acea cerere a achitat taxa judiciară de timbru.
Dată fiind împrejurarea că cererea principală a fost anulată instanța urma a se pronunța doar pe cererea reconvențională. Deși nu a solicitat aducerea la masa de partaj a spațiului comercial instanța a reținut totuși un bun cu care practic nu a fost sesizată spre a îl reține.
Instanța de fond s-a pronunțat cu privire la un bun ce nu a fost solicitat la masa de partaj.
La punctul I din cererea reconvențională formulată a solicitat respingerea capătului de cerere prin care reclamanta pretinde contravaloarea spațiului comercial amplasat în T 26, P 60.
2. De asemenea tribunalul a apreciat că evaluările au fost efectuate în mod corect. Consideră că în mod greșit instanța de apel a respins motivul de apel privind evaluările efectuate în cauză întrucât este limpede că acele greșeli de calcul îl dezavantajează doar pe el..
Evaluarea bunurilor s-a făcut în mod nelegal și imparțial de către expertul P. N..
A).Valoarea apartamentului reținută în raportul de expertiză este mult prea mică în raport cu prețurile practicate pe piața liberă.
Conform anunțurilor privind vânzarea de imobile de natura celui ce face obiectul prezentului dosar, existente pe piața liberă, media prețurilor este în jurul sumei de_ euro.
Există o disproporție vădita între prima evaluare unde s-a apreciat că valoarea apartamentului este de 63.000 lei și evaluarea efectuată în raportul de expertiză întocmit în cauză de către expert P. N..
La evaluarea apartamentului nu s-a avut în vedere faptul că acesta este amplasat în orașul Scornicești, oraș situat la mai puțin de 20km de municipiul Slatina, faptul că prețurile practicate pe piața liberă pentru o singură cameră în Scornicești este de 6500 euro, echivalentul a_,65 lei.
B).Expertul nu a avut în vedere atunci când a stabilit valoarea imobilului, următoarele elemente:
- compartimentarea apartamentului, poziția acestuia în cadrul imobilului(etajul I), poziția imobilului în cadrul localității(parcare, căi de acces, utilități, etc).
- cuantumul acestor facilități pe care le are imobilului se ridică la 20%, fapt pentru care considerăm că valoarea imobilului este de 46300x20%=555601ei, valoare ce depășește cu mult valoarea menționată în raport.
C). In opinia sa, consideră că expertul nu a făcut o individualizare corectă în ceea ce privește stabilirea valorii de piață, motivat de faptul că, în Scornicești aplică un coeficient de depreciere de 40% iar într-o localitate la câțiva km față de cea analizată aplică un coeficient de depreciere de doar 25%având în vedere faptul că puterea economică într-un oraș este mai mare decât puterea economică într-o comună.
D). În antiteză cu evaluarea imobilului apartament, imobilul casă de locuit din Mogoșești, este supraevaluat, ținând cont de faptul că lucrările au fost efectuate în regie proprie, astfel că valorile descrise în tabelul aferent formularului F3 nu-și găsesc aplicabilitatea și ca exemplu, în acest tabel se specifică că la edificarea casei au fost folosite utilaje(macara, etc), utilaje care nu au fost folosite nicidecum de către constructor la edificarea imobilului.
E) Raportul de expertiză conține grave erori de calcul care au dus la majorarea masei partajabile cu 12.209 lei astfel ,fila 6 raport de expertiză, valoarea anexei este de 21.222 nu de 23.486 cum în mod greșit a fost reținut în raportul de expertiză.
Fila 10 raport valoare extindere spațiu comercial 7.402 nu 8177 cum în mod eronat a reținut expertul.
Fila 9 raport deși valoarea îmbunătățirilor aduse casei de locuit cu trei camere este de 3.788 după aplicarea coeficientului de depreciere și a gradului de uzură se reține ca și valoare suma de 12.958 lei fară a mai aplica nici uzura și nici deprecierea.
Valoarea lotului meu a fost crescută în mod artificial cu 11.434 lei, aceasta datorându-se erorilor de calcul ale experte.
3. Deși a invocat faptul că instanța de fond a compensat în mod greșit cheltuielile de judecată, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acestui motiv de apel.
Astfel modalitatea în care au fost compensate cheltuielile de judecată nu respectă dispozițiile art. 276 c.p.civ., întrucât la valoarea cheltuielilor achitată de către părți la instanța de fond 3.500 lei( 2.000 lei reclamanta și 1.500 pârâtul reclamant) trebuia adăugată și suma de 2.291 lei taxă judiciară de timbru aferentă cereri reconventionale sumă de care eu am beneficiat cu titlu de ajutor public judiciar.
În situația unui partaj, soluția de ieșire din starea de codevălmășie profită ambelor părți situație în care se impunea compensarea tuturor cheltuielilor de judecată inclusiv a sumelor de care eu am beneficiat cu titlu de ajutor public judiciar.
Este legal ca sumele de care s-a beneficiat cu titlu de ajutor public judiciar să fie restituite către stat, însă acestea trebuie restituite de către ambele părți întrucât ne aflăm într-un proces de partaj care profită ambelor părți.
Fată de considerentele menționate anterior, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru scoaterea de la masa de partaj a îmbunătățirilor aduse spațiului comercial și a extinderii spațiului, efectuarea unei noi expertize specialitatea construcții în vederea evaluării imobilelor.
Intimata reclamantă a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Prin decizia nr. 1070/25.06.2014 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosar nr._, s-a admis recursul declarat de apelantul C. L., împotriva deciziei civile nr.72/18.03.2014, pronunțată de Tribunalul O. – Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă I. (fostă C.) C., s-a casat decizia civilă nr.72/18.03.2014 și s-a trimis cauza la tribunal, pentru rejudecarea apelului.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 129 cod. pr. civ., (4) „Cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă în susținerea pretențiilor și apărărilor lor, judecătorul este în drept să le ceară acestora să prezinte explicații, oral sau în scris, precum și să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare. (5) Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanța va dispune ca părțile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuția părților necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părțile se împotrivesc.”.
În continuare, art. 312 cod. pr. civ. menționează că, (5) „Cu toate acestea, în cazul în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost regulat citată atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului, instanța de recurs, după casare, trimite cauza spre rejudecare instanței care a pronunțat hotărârea casată sau altei instanțe de același grad. (6) În caz de casare a hotărârii atacate, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 3, instanța va trimite dosarul spre judecare instanței judecătorești competente sau organului cu activitate jurisdicțională competent, potrivit legii, iar pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 4 va respinge cererea ca inadmisibilă.”
În speță, s-a constatat că prima instanță a dispus efectuarea a două expertize tehnice în specialitatea construcții civile și industriale.
În condițiile în care primul raport de expertiză întocmit de expert N. D. a fost contestat de ambele părți, instanța a dispus efectuarea încă a unei lucrări de specialitate întocmită, de această dată, de expert P. N..
Si de această dată au fost formulate obiecțiuni de ambele părți, instanța respingându-le ca neîntemeiate.
Prima instanță a motivat alegerea, spre omologare, a celui de-al doilea raport, motivând că ambele părți au fost nemultumite de valorile indicate de primul expert (în condițiile în care ambele părți formulaseră obiecțiuni și privitor la cel de-al doilea raport).
S-a mai argumentat că, pe de altă parte, cele două lucrări nu pot fi combinate – în sensul de a se lua în considerare numai anumite evaluări din primul și altele din cel de-al doilea.
Prin urmare, a preluat evaluările cuprinse în cea de a doua lucrare, fără a verifica susținerile pârâtului reconvențional privitoare la subevaluarea apartamentului și supraevaluarea casei de locuit de la Mogoșești.
Această hotărâre a fost menținută de instanța de apel care a preluat întocmai argumentele expuse de expert, fără a analiza și a răspunde susținerilor apelantui potrivit cărora: valoarea apartamentului - reținută în raportul de expertiză, este mult prea mică în raport de prețurile de pe piața liberă (conform anunțurilor privind vânzarea de imobile de natura celui ce face obiectul prezentului dosar, existente pe piața liberă) precum și celei privitoare la disproporția vădită între evaluările efectuate de cei doi experți desemnați de prima instanță; supraevaluarea casei de locuit din Mogoșești, prin folosirea unor indici ce nu se pot aplica unor construcții edificate în regie proprie.
Mai mult, instanța de apel a reținut că lucrarea de specialitate cuprinde erori de calcul însă, a refuzat să facă verificări motivând că „acest aspect nu a fost ridicat la instanța de fond” și că aceste erori profită ambelor părți.
S-a mai constatat că apelantul a mai formulat încă un motiv de apel prin care invocă greșita aplicare în cauză a dispozițiilor art. 276 Cod. pr. civ., aspect neantamat de instanța de apel.
Raportând considerentele de mai sus la motivele invocate de recurent conform dispozițiilor art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă și având în vedere prevederile art. 312 Cod procedură civilă, Curtea a constatat că instanța a cărei hotărâre este atacată nu a cercetat îndeajuns fondul litigiului, cererile și probatoriile administrate în cauză, astfel că motivarea instanței de apel este insuficientă, nerăspunzând tuturor problemelor ridicate de părți, nefiind identificate și interpretate toate normele juridice invocate în apărare, pronunțând astfel o hotărâre a cărei motivare nu susține dispozitivul și care face imposibilă cercetarea modificării sentinței atacate sub toate aspectele invocate.
Pentru aceste motive în temeiul art. 312 alin. 3 raportat la art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă Curtea a admis recursul, a casat decizia atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În temeiul dispozițiilor art. 315 alin. 3 Cod pr. civ., după casare, instanța va judeca din nou, ținând seama de toate motivele invocate anterior.
Cauza s-a reînregistrat pe rolul Tribunalului O. la data de 22.07.2014, sub nr._ .
La rejudecare, la cererea apelantului, tribunalul a încuviințat și administrat proba cu expertiză de specialitate construcții civile.
La data de 16.01.2015 intimata I. (fosta C.) C. a depus la dosar precizare prin care solicită instanței să constate că din eroare a omis să stabilească la obiectivele expertizei specialitatea construcții civile, ce va fi efectuată în cauză de expert D. N., și expertizarea spațiului comercial amenajat în incinta clădirii vechi, din care seva scădea contravaloarea temeliei și a pereților exterior, acestea fiind bunuri proprii ale pârâtului precum și expertizarea extinderii spațiului comercial.
Precizează faptul că aceste bunuri imobile au fost reținute de către instanța de fond ca fiind bunuri comune obținute de către cei doi foști soți în timpul căsătoriei, fiind expertizate în ambele expertize, atât în cea efectuată de expert N. D. cât și în cea efectuată de expert P. N..
Se mai arată că, prin decizia nr. 1070/25.06.2014, Curtea de Apel C. a constatat că instanța a cărei hotărâre a fost atacată nu a cercetat îndeajuns fondul litigiului, cererile și probatoriile administrate în cauză, astfel că a apreciat că motivarea instanței de apel este insuficientă, nerăspunzând tuturor problemelor ridicate de părți, nefiind identificate și interpretate toate normele juridice invocate în apărare, pronunțând astfel o hotărâre a cărei motivare nu susține dispozitivul și care face imposibilă cercetarea modificării sentinței atacate sub toate aspectele invocate.
Curtea de Apel C. prin decizia invocată nu a dispus scoaterea de la masa de partaj a îmbunătățirilor efectuare la spațiul comercial, mai mult, Tribunalul O., la termenul din data de 13.11.2014, nu a pus în discuția părților scoaterea de la masa de partaj a acestor îmbunătățirii și nu s-a pronunțat asupra acestui aspect.
Solicită intimata pârâtă emiterea unei adrese către expert D. N., pentru completarea obiectivelor expertizei.
La data de 16.01.2015 expertul D. N. a depus raportul de expertiză tehnică dispus de Tribunalul O. în dosarul nr._ .
Intimata reclamantă I. (fosta C.) C. la data de 26.01.2015 a depus la dosar obiecțiuni la raportul de expertiză tehnică judiciară specialitatea construcții civile întocmit de expertul D. N., susținând că acesta a făcut o apreciere eronată a valorii imobilelor expertizate și solicită admiterea obiecțiunilor formulate și să se dispună refacerea în totalitate a raportului de expertiză.
Atât solicitarea de completare a raportului de expertiză, cât și obiecțiunile intimatei, au fost respinse de tribunal, care a avut în vedere, pentru a dispune aceasta, motivele de apel invocate de apelant și dispozițiile art. 295 alin. 1 C.proc.civ., potrivit cu care „instanța de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță”.
Analizând sentința și încheierea de admitere în principiu prin prisma motivelor de apel, în considerarea dispozițiilor legale incidente în cauză și prin raportare la probele de la dosar, tribunalul constată că apelul este fondat, în limitele și pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Prioritar, tribunalul va cerceta motivul de apel privind încălcarea principiului disponibilității, astfel cum se desprinde din prima critică formulată de apelant, când se susține că instanța de fond s-a pronunțat cu privire la un bun ce nu a fost solicitat prin cererea reconvențională.
Sub acest aspect, se impune precizarea că și prin motivele de recurs formulate împotriva deciziei civile nr. 72/2014, prin care s-a soluționat pentru prima dată cauza în apel, apelantul a reiterat această nemulțumire a sa, însă, astfel cum se desprinde din considerentele deciziei civile nr. 1070/25.06.2014, instanța de recurs nu a analizat această critică, motiv pentru care tribunalul consideră că nu se poate reține incidența în cauză a dispoz. art. 315 alin. 1 C.proc.civ. cu privire la primul motiv de apel.
Pornind de la observarea actelor de procedură de la dosar, tribunalul constată că prin cererea introductivă formulată la data de 06.02.2012, reclamanta a solicitat instanței să dispună împărțirea bunurilor comune, dobândite de părți în timpul căsătoriei, menționând că acestea sunt următoarele: apartament situat in Scornicesti, .. 1, .; autovehicul marca DACIA L. cu nr. de identificare UU1LSDAAH35731348, vandut de parat la data de 25.05.2010, pretul obtinut fiind folosit de parat in interes propriu; imbunatatiri aduse imobilului casa de locuit cu 3 camere, situata in Scornicesti, jud. O., amplasata pe suprafata de 800 mp situata in T 27, P 16 si pe suprafata de 200 mp situata in T 27, P 18, suprafete mentionate in titlul de proprietate nr._/98/07.04.1995, constand in: renovat interior si exterior; montat plasa de rapit pentru consolidarea peretilor; schimbat tocaria; montat geamuri termopane la geamlac (balcon); usa termopan la balcon; geam termopan la una din camere; dusumea de scandura in una din camere; sobe de teracota in doua camere; edificarea, in continuarea imobilului mai sus mentionat, a unei anexe cu 3 camere, construita din calupi de ciment, acoperita de tabla, plus o camera construita din calupi de BCA, acoperita cu placi de azbociment in care a fost construita o soba de teracota ce incalzeste doua din cele 3 camere, au fost montate 3 usi noi de lemn iar in una din camerele anexei s-a batut dusumea din lemn; in camera folosita ca bucatarie a fost construita o soba din caramida iar pe jos a fost turnat ciment; garaj construit din boltari de ciment acoperit cu placi de azbociment; baie lipita de garaj, construita din boltari de ciment, acoperita cu placi de azbociment, dotata cu gresie si faianta; gard din plasa de sarma ce desparte gospodaria de cea a vecinilor (in spatele casei: si gard de sarma care desparte zona in care cresc pasarile de restul curtii; gard la . de lemn fixati pe o fundatie din ciment; contravaloarea spatiului comercial amplasat in T 26, P 60, transformat din vechea casa batraneasca existenta, edificat exclusiv cu banii trimisi de reclamanta din Italia.
La data de 11.05.2012, pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a recunoscut parțial pretențiile reclamantei referitoare la bunurile pe care soții le-au dobândit în timpul căsătoriei, solicitând respingerea cererii privind reținerea contravalorii spațiului comercial, amplasat în T2, P60, transformat din vechea casă bătrânească.
Reconvențional, prin cererea formulată prin intermediul aceluiași script, pârâtul-reclamant reconvențional a solicitat să se majoreze lotul său cu contravaloarea lucrărilor efectuate la data respectivă, în echivalentul sumei de 76.369,80 lei, bunul său propriu încorporat în acestea.
Acestea sunt singurele cereri formulate de părți în fața instanței de fond, care a apreciat să sunt suficient de clare pentru a se pronunța asupra lor.
Prin încheierea din data de 11.05.2012 instanța de fond a stabilit cuantumul taxei de timbru datorată de reclamantă, căreia i s-a adus la cunoștință obligația de a plăti suma de 3.189,48 lei, cu acest titlu.
Întrucât această obligație nu a fost îndeplinită de debitorul ei, prin încheierea din data de 29.06.2012, instanța de fond a admis excepția netimbrării cererii principale.
Este adevărat că potrivit dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, în vigoare la acea dată, se sancționează cu anularea cererii neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum legal, până la termenul stabilit de instanță, astfel că soluția asupra excepției netimbrării este pe deplin justificată.
Nu același lucru se poate reține și cu privire la modul în care instanța de fond a procedat în continuare.
Astfel, prin aceeași încheiere, instanța de fond a anulat cererea principală, schimbând calitățile părților, în sensul că pârâtul-reclamant reconvențional devine reclamant, iar reclamanta-pârâtă reconvențional devine pârâtă.
Această manieră de a proceda este eronată din două puncte de vedere.
În primul rând, potrivit art. 255 C.proc.civ., hotărârile prin care se rezolvă fondul cauzei în primă instanță se numesc „sentințe”, iar hotărârile prin care se soluționează apelul, recursul, precum și recursul în interesul legii ori în anulare se numesc "decizii". Toate celelalte hotărâri date de instanță în cursul judecății se numesc "încheieri".
Expresia „se rezolvă fondul cauzei în primă instanță” trebuie înțeleasă în sensul că prin hotărârea pronunțată, prima instanță s-a dezînvestit de judecarea litigiului, iar nu în sensul că a avut o judecată asupra fondului. Sunt situații în care prima instanță se dezînvestește în temeiul unei excepții procesuale – de ex.: declină competența, anulează cererea de chemare în judecată – și, deși nu rezolvă fondul, pronunță o sentință.
În aceste condiții, în speța de față, instanța de fond nu putea anula cererea principală prin încheierea din data de 29.06.2012, ci această soluție trebuia pronunțată prin sentința finală.
Tocmai pentru că instanța de fond a anulat greșit cererea principală, a săvârșit cea de-a doua eroare, atunci când „a schimbat” calitatea procesuală a părților.
În acest sens, tribunalul reține că una din condițiile de exercițiu ale oricărei acțiuni civile – calitatea procesuală – presupune existența unei identități între reclamant și cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății, precum și între pârât și cel obligat în același raport juridic.
În cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui care se poate prevala de acest interes, iar calitatea procesuală pasivă aparține celui față de care se poate realiza interesul respectiv.
Nu există instituția schimbării calității procesuale a părților, aceasta rezultă din cererile formulate, reclamantul rămâne reclamant, chiar dacă instanța de fond admite excepția netimbrării, referitor la cererea introductivă, iar pârâtul rămâne pârât. În măsura în care acesta din urmă dorește să obțină și un alt avantaj, în afară de respingerea cererii reclamantului, trebuie să depună cerere reconvențională, prin care să invoce pretențiile sale proprii împotriva reclamantului.
Fiind o adevărată acțiune, cererea reconvențională se bucură de independență procesuală, însă trebuie să cuprindă elementele prevăzute de art. 112 C.proc.civ.
Ori, analizând cererea reconvențională formulată de apelantul pârât-reclamant reconvențional, tribunalul reține că prin aceasta se solicită majorarea lotului său cu contravaloarea lucrărilor efectuate la data respectivă, în echivalentul sumei de 76.369,80 lei, bunul său propriu încorporat în acestea.
Trecând peste ambiguitatea unui asemenea petit, tribunalul constată că această pretenție pare a fi singura asupra căreia instanța de fond avea a se pronunța, potrivit art. 129 alin. 6 C.proc.civ., conform căruia „În toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.”.
Și aceasta deoarece soluția dată oricărui tip de cereri trebuie să răspundă imperativului respectării principiului disponibilității, ce guvernează procesul civil.
Conținutul acestui principiu se raportează atât la dreptul persoanei de a porni sau nu acțiunea civilă, cât și la dreptul de a determina limitele cererii de chemare în judecată sau ale apărării.
Astfel, limitele obiective ale acțiunii, respectiv pretenția concretă dedusă judecății și cauza juridică, precum și limitele subiective ale acesteia, privitoare la părțile între care există raportul juridic litigios, sunt fixate de reclamant.
Conform art. 129 alin. 6 C.proc.civ., instanța de judecată este ținută de limitele învestirii sale, determinate prin cererea de chemare în judecată, judecătorul neputând hotărî decât asupra obiectului cererii deduse judecății.
Rolul judecătorului trebuie înțeles în contextul asigurării unui echilibru cu celelalte două principii, al disponibilității și contradictorialității.
Or, prin raportare la petitul cererii reconvenționale, neclar, confuz și imprecis, și la probatoriul administrat în cauză, se constată că prima instanță, pentru a fi în măsură să soluționeze în mod temeinic acțiunea, avea obligația determinării corecte, în prealabil, a cadrului procesual al pricinii (obiect, cauză juridică, părți), iar în acest sens se impunea a se pune în vedere pârâtului-reclamant reconvențional să își precizeze cu claritate pretențiile deduse judecății, cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 119 alin. 2 C.proc.civ., cu atât mai mult cu cât în apel s-a învederat de către apelant că instanța de fond a reținut la masa de partaj un bun care nu ar fi fost solicitat.
Procedând altfel, instanța de fond a nesocotit prevederile art. 129 alin. 4 și alin. 5 C.proc.civ., referitoare la rolul activ al judecătorului, la fel cum și apelantul pârât-reclamant reconvențional a nesocotit prevederile art. 129 alin. 1 C.proc.civ.
Prin urmare, în temeiul art. 297 C.proc.civ., tribunalul va admite apelul declarat de apelantul pârât-reclamant reconvențional, va anula sentința și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul pârât-reclamant reconvențional C. L., domiciliat în Scornicești .. 1, ., ., împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 01.02.2013 și a sentinței civile nr._/25.10.2013, pronunțate de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă-pârâtă reconvențional I. (fosta C.) C., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat M. R., cu sediul în Slatina, .. 36, Județul O., anulează încheierea de admitere în principiu și sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 05.02.2015.
Președinte, V. V. | Judecător, S. O. | |
Grefier, A. D. |
Red./tehnored.S.O.
Ex.4/27.03.2015
Judecător fond V. S.
| ← Ordin de protecţie. Decizia nr. 152/2015. Tribunalul OLT | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
