Uzucapiune. Decizia nr. 759/2015. Tribunalul OLT
Comentarii |
|
Decizia nr. 759/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 19-10-2015 în dosarul nr. 759/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 759/2015
Ședința publică de la 19 Octombrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE O. M. P.
Judecător D. S.
Grefier R. I. T.
Pe rol soluționarea apelului civil declarat de apelantul reclamant C. M. M., domiciliat în sector 5 București, .-24, ., . civile nr. 58/13.01.2015 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimat pârât U. Fărcașele prin primar, cu sediul în ., având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică părțile nu se prezintă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 104 alin. 13 din R.O.I., dispune strigarea cauzei la sfârșitul ședinței.
La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare a cauzei, părțile nu se prezintă.
Observând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța reține cauza spre deliberare și pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 58/13.01.2015 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Unitatea Administrativ Teritorială . oficiu.
S-a respins cererea formulată de reclamantul C. M. M., domiciliat în București, .-24, ., ., în contradictoriu cu Unitatea Administrativ Teritorială . calității procesuale pasive a pârâtei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată sub nr._, reclamantul C. M. M., în contradictoriu cu pârâta U.A.T. . instanței:
-să constate că a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra suprafeței de 421 m.p teren intravilan situat in Comuna F., ., cu vecinătățile: R-P. T., A-V. EIena, Mzi-drum comunal, MN-drum județean, exercitând o posesie publică, utila, netulburată, neîntreruptă si sub nume de proprietar, o perioadă mai mare de 30 de ani.
Motivând în fapt acțiunea, reclamantul a arătat că la data de 24.04.204 a decedat autorul F. N., reclamantul fiind nepotul acestuia și că autorul F. N. si reclamantul au exercitat o posesie continuă, neîntreruptă, publică si sub nume de proprietar asupra suprafeței de 421 m.p împlinindu-se prin joncțiunea posesiilor termenul de prescripție achizitivă.
A mai arătat că terenul are aceeași îngrădire nefiind modificate semnele de hotar, fiind folosit exclusiv de el și că este înregistrat la Primărie cu această suprafață de teren si a achitat taxele si impozitele aferente.
Precizează că această suprafață de teren nu a format obiectul legilor fondului funciar, menționând că a cumpărat prin contractul autentificat sub nr. 1274/10.04.1997 imobilul situat în Cmuna Facasele, ., compus din casa de locuit si suprafața de 2500 m.p., iar în realitate terenul este de 2921 mp, cu 421 m.p mai mult decât cea menționată în contract.
Face precizarea că între el și vecini nu au existat procese care să aibă ca obiect revendicări sau stabilire de hotar iar în prezent nu poate sa intabuleze dreptul de proprietate data fiind aceasta diferență.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe dispoz art.1846, 1847 si 1850 cod civil.
În susținerea acțiunii a depus la dosar: contractul de vanzare-cumparare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 1274/10.04.1997 de Biroul Notarilor Publici Caracal, certificatul de moștenitor nr.9/17.01.1997 emis de Biroul Notarilor Publici Caracal, certificatul de deces al autorului F. N., certificat emis la data de 21.07.2014 de OCPI O., chitanța care atestă achitarea taxei judiciare de timbru, adeverința nr. 6729/01.10.2014 emisă de Primăria Fărcașele, certificat de atestare fiscală nr.6725/01.10.2014, încheierea nr.57/02.10.2014 – N. Public L. I..
La data de 04.11.2014, pârâta . la dosar întâmpinare învederând instanței că este de acord cu motivele invocate de reclamant în acțiune.
Prin adresa nr.8309/15.12.2014, pârâta solicită judecarea în lipsă.
Analizând cu prioritate, în temeiul art.248 alin.1 C. proc. civ., excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei față de fondul cererii de chemare în judecată, instanța de fond a constatat-o întemeiată pentru următoarele motive:
Potrivit contractului de vanzare-cumparare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 1274/10.04.1997 de Biroul Notarilor Publici Caracal” (fila 6), reclamantul a cumpărat de la F. N. imobilul situat în ., jud.O., compus din casă, anexe și teren în suprafață de 2500 m2, cu vecinătățile: R-P. T., A-V. EIena, Mzi-drum comunal, MN-drum județean.
Prin promovarea acțiunii de față, reclamantul urmărește recunoașterea în favoarea sa, pe cale judecătorească, a dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren de 421 m.p., teren intravilan situat in Comuna F., ., cu vecinătățile: R-P. T., A-V. EIena, Mzi-drum comunal, MN-drum județean.
Potrivit dispozițiilor art. 194 lit.c și d C.proc.civ., reclamantul are obligația de a preciza prin cererea de chemare în judecată obiectul cererii sale și motivarea în fapt și în drept a acesteia. Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că reclamantului îi incumbă obligația de-a clarifica cadrul procesual atât în raport de obiectul cererii, cât și de persoanele ce urmează a fi chemate în judecată, stabilind astfel atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală a pârâtului.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum și între persoana chemată în judecată (pârâtul) și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă) acest aspect rezultând din interpretarea art.36 C.p.c.
Uzucapiunea reprezintă un mod originar de dobândire a dreptului de proprietate, dar și o sancțiune civilă îndreptată împotriva adevăratului proprietar, care, dezinterându-se vreme îndelungată de bunul său imobil, creează aparența dreptului de proprietate în favoarea altei persoane care, la rândul său, stăpânește imobilul, comportându-se ca un veritabil titular al dreptului real.
Ca atare, prezenta acțiune nu poate fi îndreptată decât împotriva adevăratului proprietar.
De asemenea, potrivit art. 1875 C. civ. de la 1865, „ Prescripția curge în contra oricărei persoane care n-ar putea invoca o excepție anume stabilită prin lege”. Așadar, în principiu, uzucapiunea poate fi invocată de posesor sau de persoanele prevăzute în art.1843 C. civ., împotriva adevăratului proprietar.
Astfel, din piesele probatorii ale dosarului nu rezultă că pârâta U.A.T.. dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, nefiind atestată în nici un mod apartenența acestui imobil la domeniul privat al unității administrativ teritoriale – . public nu poate fi uzucapat, fiind imprescriptibil achizitiv, așa cum prevede art.1844 C. civ și art.11 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 213/1998.
Dimpotrivă, în speță, terenul în suprafață de 421 m2 figurează în evidențele fiscale, ținute la nivelul . în proprietatea reclamantului (fila 16 – certificat de atestare fiscală nr.6725/1.10.2014).
Potrivit susținerilor reclamantului, terenul a fost dobândit prin “ contractul de vanzare-cumparare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 1274/10.04.1997 de Biroul Notarilor Publici Caracal” din data de 10.07.1988 ( fila 49 ), de la F. N. și nu de la pârâtul din prezenta cauză. Simpla susținere a reclamantului că nu poate intabula dreptul de proprietate asupra imobilului (datorită unei diferențe de 421 m.p. față de suprafața din contract de 2500 m.p.) nu justifică chemarea în judecată a pârâtei .> Pentru ca un bun să facă parte din domeniul privat al unei localități (proprietate privată), acesta trebuie să fie dobândit într-unul dintre modurile prevăzute de lege. Ca atare, trebuie avute în vedere prevederile art.644 C.civ. de la 1865, potrivit căruia proprietatea bunurilor se dobândește prin succesiune, prin legate, prin convenție și prin tradițiune.
De asemenea, trebuie avute în vedere și prevederile Legii nr. 213/ 1998, care arată modurile în care în care anumite bunuri pot intra în domeniul public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale. De asemenea, același act normativ reglementează și trecerea unui bun din domeniul public în cel privat și invers.
Având în vedere aceste aspecte, instanța a reținut că reclamantul nu a probat în nici un mod admis de lege faptul că pârâta este proprietarul terenului pentru care solicită constatarea intervenirii prescripției achizitive, neprobând că bunul a intrat în proprietatea privată a comunei Fărcașele.
În concluzie, instanța a apreciaat că reclamantul are obligația de a identifica adevăratul proprietar al terenului ce face obiectul cauzei, producând probe utile din care să rezulte cine este acest proprietar, neputându-se avea în vedere simple prezumții, care nu se coroborează cu nici o altă probă administrată în cauză.
Pentru aceste considerente, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei U.A.T. . instanță din oficiu, și, în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamant pentru lipsa calității procesuale pasive a pârâtei.
Împotriva sentinței a declarat apel apelantul reclamant C. M. M., considerând-o nelegală și netemeinică, arătând că hotărârea este nelegală, instanța de fond nemotivând admiterea excepției calității procesuale pasive a U. Fărcașele, prin Primar, aceasta fiind fundamentată numai pe aspecte pur teoretice.
Menționează apelantul că suprafața pe care a cumpărat-o are aceeași îngrădire și nu au fost strămutate semnele de hotar, la data întocmirii titlului de proprietate care a stat la baza încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1274/10.04.1997 încheiat între reclamant și vânzătorul F. N. nu au fost întocmite măsurători cadastrale.
Bunicul său (vânzătorul) F. N. a exercitat o posesie continuă, neîntreruptă publică și sub nume de proprietar asupra suprafeței de 421 mp.
Instanța de fond era obligată să pună în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive să-i citeze cu această mențiune pentru a putea face apărări, încălcându-se dreptul la apărare.
Solicită admiterea apelului, anularea sentinței atacate și, pe fond, să se trimită cauza spre rejudecare.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 466 și urm. cod pr civilă.
La data de 24 aprilie 2015, U. – . său legal T. M., în calitate de primar, a depus la dosar întâmpinare, arătând că, în fapt, au fost chemați în judecată de către reclamant pentru a se dispune de instanța de judecat o hotărâre prin care să se constate în cauză că a intervenit uzucapiunea pentru suprafața de 421 mp teren intravilan, suprafață ce este deținută de către reclamant de peste 30 de ani, nefiind tulburat de nimeni, neexistând carte funciară pentru acest teren, nerevendicată până în prezent de nicio persoană fizică sau juridică. Mai mult, această suprafață nu face parte din domeniul public și nici din cel privat al statului sau al U. a comunei Fărcașele, motiv pentru care solicită admiterea apelului.
Pe cale de excepție, avându-se în vedere că a fost invocată din oficiu încă de la primul termen de judecată de către instanță, excepția privind lipsa calității procesuale pasive a pârâtei, prin prezenta cerere lasă la aprecierea instanței privind soluționarea acesteia.
În baza art. 223 cod pr civilă, solicită judecarea cauzei în lipsă.
Analizând sentința apelată, în raport de motivele de apel invocate și a dispoz.art. 476 și urm. cod pr civilă, tribunalul constată că apelul este fondat având în vedere următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr. 58 din 13.01.2015 pronunțată de Judecătoria Caracal s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei U. . consecință, s-a respins acțiunea formulată de către reclamant în contradictoriu cu această pârâtă pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a invocat, din oficiu, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, în ședința publică din data de 13.01.2015, când, la apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile, pârâta solicitând judecarea cauzei în lipsă ( fila 25 – dosar fond).
Potrivit dispoz.art. 14 din codul de procedură civilă, care consacră principiul contradictorialității în procesul civil potrivit căruia orice aspect privitor la litigiu trebuie să fie pus în discuția părților „instanța nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților …”, iar alin. 5 arată că „instanța este obligată, în orice proces, să supună discuției părților toate cererile, excepțiile și împrejurările de fapt sau de drept invocate”.
Principiul contradictorialității constituie o garanție al unui proces echitabil prin prisma exigențelor cerute de art. 6 din CEDO, procedurii de judecată propriu-zise.
În cauză, instanța de fond a încălcat principiul contradictorialității pronunțând astfel o hotărâre netemeinică și nelegală.
Astfel, la primul termen de judecat instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei U. Fărcașele și a soluționat această excepție la același termen de judecată, fără a pune în discuția părților excepția, așa cum era obligată expres prin dispozițiile art. 14 alin. 1 cod pr civilă.
În concluzie, față de considerent ele de fapt și de drept arătate, tribunalul constată că sentința civilă apelat este netemeinică și nelegală și, în temeiul dispoz.art. 480 al.1 cod pr civilă, va admite apelul, va anula sentința civilă anulată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În rejudecare, instanța de fond va aplica, în soluționarea excepțiilor procesuale invocate de părți sau din oficiu, dispozițiile legale arătate și în funcție de modul de soluționare a acestora, va continua sau nu cercetarea judecătorească în scopul pronunțării pe fondul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul civil declarat de apelantul reclamant C. M. M., domiciliat în sector 5 București, .-24, ., . civile nr. 58/13.01.2015 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimat pârât U. Fărcașele prin primar, cu sediul în ., având ca obiect uzucapiune.
Anulează sentința civilă apelată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Octombrie 2015.
Președinte, O. M. P. | Judecător, D. S. | |
Grefier, R. I. T. |
Red. DS
Tehnored.CM
Jf: FC V.
Ex.4/12.11.2015
← Partaj judiciar. Decizia nr. 202/2015. Tribunalul OLT | Pretenţii. Decizia nr. 758/2015. Tribunalul OLT → |
---|