Contestaţie la executare. Decizia nr. 1030/2013. Tribunalul OLT
Comentarii |
|
Decizia nr. 1030/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 04-11-2013 în dosarul nr. 1030/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 1030/2013
Ședința publică de la 04 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. V.
Judecător C. C.
Judecător S. O.
Grefier C. C. I.
Pe rol judecarea recursului civil privind pe recurenții contestatori V. P. și V. M., ambii cu domiciliul în comuna Studina, ., V. G., cu domiciliul în Caracal, ., ..1, ., împotriva sentinței civile nr.898/13.06.2013, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata S.C R. B. S.A, cu sediul în București, Calea Floreasca Clădirea SKY TOWER nr.246, sector 1 și intimata terț poprit C. Județeana de P. O., cu sediul în Slatina, ..1A, județul O., având ca obiect - contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat S. A. pentru recurenții contestatori V. P., V. M. și V. G., lipsind intimata . și intimata terț poprit C. Județeană de P. O..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită, după care.
Avocat S. A., apărătorul recurenților contestatori, depune la dosar împuternicirea avocațială nr._/04.11.2013 și originalul chitanței privind achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 97 lei.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra propunerii de probe.
Avocat S. A. având cuvântul pentru recurenții contestatori, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile atașate cererii de recurs și cele depuse la instanța de fond.
Instanța încuviințează pentru recurenți proba cu înscrisuri, ca fiind utilă și pertinentă soluționării cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului promovat.
Avocat S. A. având cuvântul pentru recurenții contestatori V. P., V. M. și V. G., solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii contestației la executare, motivat de faptul că instanța de fond a făcut o aplicare greșită a legii, creanța fiind certă și lichidă, dar nu este exigibilă.
Precizează că nu solicită cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Prin sentința civilă nr.898/13.06.2013, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr._, s-au respins cererile contestatorilor V. P. și V. M., domiciliați în comuna Studina, ., V. G. domiciliată în municipiul Caracal, ., ., în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în municipiul Bucuresti, Piața Charles de Galle nr.15, sector 1, și terțul poprit C. Județeană de P. O., având ca obiect „ contestație la executare ”.
S-a aluat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecãtoriei Caracal sub nr._ la data de 11.04.2013, contestatorii V. P. și V. M. au formulat contestație la executare în contradictoriu cu intimata R. B. SA solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună încetarea executării silite a contractului de credit nr. RFI_/26.07.2007 și a actului aditional din 30.11.2009 la acest contract și anularea somatiilor din data de 18.03.2013 emise de B. Ț. R. în dosarul de executare 206/2013, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
Cu privire la situatia de fapt, instanța a reținut că la data de 26.06.2007 a fost încheiat contractul de credit nr. RFI_ între R. B. SA și contestatorii V. P. in calitate de împrumutat și V. M. in calitate de codebitor, contract având ca obiect acordarea uni credit în favoarea împrumutatului în sumă de 17.374 euro pe o perioadă de 108 luni. Ulterior încheierii contractului de credit, întrucât împrumutatul înregistra restanțe, a fost încheiat Actul Aditional din data de 30.11.2009 la contractul de credit nr RFI_/26.07.2007 ca urmare a solicitării împrumutatului p0entru suma rezultantă de_,94 eur care a fost reesalonată conform graficului de rambursare anexat la actul aditional pe o perioadă de 115 luni. Îndeplinirea obligatiilor de plată asumate în baza contractului de credit nr. RFI_ din 26.06.2007 a fost garantată, conform art. 5.1 din contract, cu următoarele garantii: ipotecă de rang I constituită asupra apartamentului nr. 15 aflat în proprietatea lui V. G. prin contractul de ipotecă autentificat sub nr. 1905 din data de 26.06.2007 de BNP Tintă G..
Urmare a neîndeplinirii de către împrumutat a obligațiilor pe care si le-au asumat prin contractul de credit si actele adiționale sus mentionate privind rambursarea la scadentă a ratelor de credit si a dobânzilor aferente, creditul a fost declarat scadent anticipat, comunicându-li-se contestatorilor acest lucru(f.131-159) si, pe cale de consecință, s-a formulat cerere de executare silită împotriva împrumutatului, codebitorului si a garantului ipotecar pentru recuperarea creantei calculate la data de 08.02.2013 la suma de 12.313,45 eur la care se adaugă dobânzile calculate în continuare până la achitarea integrală a creditului.
Prin încheierea nr. 149 din data de 11.03.2013 pronuntată de Judecătoria Corabia în dosarul civil nr._ a fost încuviințată executarea silită împotriva titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. RFI_ și ca urmare au fost emise somatiile contestate către împrumutatul V. P., către codebitorul V. M. și către către garantul V. G.. A fost înființată poprirea în mâinile terțului poprit C. Judeteană de P. O. asupra veniturilor contestatorilor V. P. si V. M. (f.188). si a fost emis procesul verbal de cheltuieli contestat având nr. 206/2013 privind pe debitorii V. P., V. M. si V. G. (f.192)
În drept, potrivit art.399 C.proc.civ., "împotriva executării silite înseși, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art.2811 C.proc.civ., se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu . . .”
Prin alineatul 2 al aceluiași articol se dispune în sensul că "nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal".
Instanta a constatat că potrivit art. 7 din contractul de credit nr. RFI_, sunt considerate cazuri de culpă: a) neachitarea de către împrumutat/codebitor a sumelor datorate la termenele, în condițiile si cuantumurile stabilite în prezentul contract.
Art. 8 pct 8.1 din același contract prevede că la apariția oricărui caz de culpă precum și pentru încălcarea oricăror alte obligatii contractuale, Banca este îndreptătită să declare scadentă anticipată a creditului, notificând aceasta împrumutatului si creditorului în prealabil, în scris. De la data scadentei anticipate se pierde beneficiul rambursării creditului în rate, soldul creditului, dobânzile si comisioanele calculate și neachitate devenind suma restantă pentru care împrumutatul datorează dobânda majorată prevăzută la art. 3.4 din prezentul contract.
Art. 8 pct 8.3 din acelasi contract prevede că, în cazul în care împrumutatul nu achită toate sumele datorate la data scadentei anticipate. Banca poate initia fată de împrumutat/ codebitor /garantul ipotecar procedurile legale pentru recuperarea sumelor datorate pe cale amiabilă sau prin executare silită.
Instanța a constatat că au fost respectate aceste prevederi contractuale, creditul a fost declarat scadent anticipat, comunicându-li-se contestatorilor acest lucru(f.131-159) si, pe cale de consecință, s-a formulat cerere de executare silită împotriva împrumutatului, codebitorului si a garantului ipotecar pentru recuperarea creantei calculate la data de 08.02.2013 la suma de 12.313,45 eur la care se adaugă dobânzile calculate în continuare până la achitarea integrală a creditului.
De asemenea instanța a constatat că prin încheierea nr. 149 din data de 11.03.2013 pronuntată de Judecătoria Corabia în dosarul civil nr._ a fost încuviințată executarea silită împotriva titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. RFI_ și ca urmare au fost emise cu respectarea dispozitiilor legale somatiile contestate către împrumutatul V. P., către codebitorul V. M. și către către garantul V. G.. A fost înființată poprirea în mâinile terțului poprit C. Judeteană de P. O. asupra veniturilor contestatorilor V. P. si V. M. (f.188) si a fost emis procesul verbal de cheltuieli contestat având nr. 206/2013 privind pe debitorii V. P., V. M. si V. G. (f.192), aceste acte fiind emise de executorul judecătoresc cu respectarea dispozitiilor legale.
Instanța nu a retinut apărările contestatorilor care arată că intimata nu are o creantă certă, lichidă și exigibilă așa cum prevede art 379 C.p.c. Astfel, instanța constată că intimata o creantă certă, lichidă și exigibilă fiind îndeplinite conditiile prevăzute de art. 379 C.p.c. Creanta este exigibilă dacă termenul prevăzut în favoarea debitorului s-a împlinit ori, conf. Art. 263 C.p.c, debitorul este decăzut în cazul de fată din beneficiul termenului, fiind declarată scadența anticipată pentru neplata ratelor.
Cu privire la procesul verbal de cheltuieli nr. 206/2013, întocmit de executorul judecătoresc Ț. R. în dosarul de executare silită nr. 206/2013 instanta constată că onorariul stabilit de executorul judecătoresc respectă dispozitiile legale în materie, respectiv Ordinul 2550/2006, Ordinul 1561/2012, Ordinul 1550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale si maximale ale executorilor judecătoresti, Legea 151/2011, Legea 188/2008 privind executorii Judecătoresti. conform cărora: art 1 - Anexa la Ordinul ministrului Justitiei nr. 2.550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale si maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoresti se modifică după cum urmează: …b) pentru creantele de peste 50.000 lei dar până la 80.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5000 lei plus un procent de până la 3% din suma care depăseste 50.000 lei din valoarea creantei ce face obiectul executării silite.
Instanța nu a retinut apărările contestatorilor care invocă nelegalitatea cheltuielilor de executare motivat de faptul că printr-o decizie a Consiliul Concurentei i-a fost aplicată o amendă Uniunii Nationale a Executorilor Judecătoresti pentru cheltuielile de executare silită percepute(f.286). Astfel, din înscrisul depus de contestatori la dosar cu privire la această sancțiune, rezultă că a fost aplicată pentru cheltuieli care excedau cadrului legal, respectiv Legii 188/2000, fiind diferențiate de onorariile stabilite de ministrul justiției. În cazul de față contestatorii nu au dovedit că ar exista o astfel de încălcare a dispozitiilor legale cu privire la onorariul stabilit de executorul judecătoresc Ț. R..
Instanța a constatat că, potrivit disp. art. 969 C. civ. convențiile legal făcute au putere de lege între părti astfel încât contractul de credit produce efecte juridice depline între părti iar potrivit de art. 108 alin 4 C.p.c, nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuită de propriul său fapt iar prin contractul de credit semnat de contestator acesta se obligă să achite ratele la termenele scadente (art 6 din contractul de credit).
Cu privire la clauzele contractuale, în concluziile pe fond contestatorii au invocat că art. 8 din contractul de credit este o clauză abuzivă. Contestatorii sustin că una din părti nu poate modifica unilateral un contract sinalagmatic bilateral.
Instanța a retinut că, potrivit cauzei C 243/08 (Pannon GSM Zrt.), instanța națională are obligația de a examina din oficiu caracterul abuziv al unei clauze contractuale de îndată ce dispune de elementele de drept și de fapt necesare în acest sens. Atunci când consideră că o astfel de clauză este abuzivă, instanța nu o aplică. Această obligație revine instanței naționale inclusiv atunci când verifică propria competență teritorială. De asemenea, s-a arătat că revine instanței naționale obligația de a determina dacă o clauză contractuală precum cea indicată de contestatori întrunește criteriile necesare pentru a fi calificată drept abuzivă în sensul art. 3 alin. 1 din Directiva 93/13. Raportat la dreptul național, în speță este aplicabil art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 conform cu care o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.
Analizând prevederile contractuale de la art. 8 din contractul de credit încheiat între părti instanța constată că aceasta nu reprezintă o clauză abuzivă deoarece banca și-a executat obligatiile contractuale si a predat suma prevăzută în contract iar debitorul are obligatia de a-si achita la timp ratele. Instanța a constatat că intimata a dat dovadă de bună-credintă și, ulterior încheierii contractului de credit, întrucât împrumutatul înregistra restanțe, a fost încheiat Actul Aditional din data de 30.11.2009 la contractul de credit nr RFI_/26.07.2007 ca urmare a solicitării împrumutatului pentru suma rezultantă de_,94 eur, sumă care a fost reesalonată conform graficului de rambursare anexat la actul aditional pe o perioadă de 115 luni. Totodată instanța retine că V. P. mai figurează cu un credit restant în evidentele R. B. SA..
Pentru aceste considerente instanța a respins cererile contestatorilor.
Împotriva sentinței au declarat recurs recurenții contestatori V. P. și V. M., considerând-o nelegală și netemeinică ,solicitând admiterea recursului, modificarea întru totul a sentinței recurate în sensul admiterii contestației la executare .
Consideră că față de probele administrate în cauză și față de situația faptică reținută de instanța de fond, prin sentința civilă recurată s-a făcut o greșită aplicare a legii.
În conformitate cu dispoz. art. 379 alin. 1 din același cod,. „Nicio urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă”, iar potrivit art. 379 alin. 3 și 4 cod pr civilă, „creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice emanate de la debitor sau recunoscute de acesta”și „creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinată cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la dispoziții legale recunoscute de acesta, fie opozabile lui în baza unor dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă pentru această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală”, iar exigibilitatea creanței privește termenul la care trebuie plătită.
Or, din contractul de credit nr. RFI_/26.07.2007 și actul adițional din 30.11.2009 la acesta rezultă că, creanța nu este exigibilă. Prin acest contract a împrumutat suma de 17.374 euro pe care potrivit actului adițional la acest contract și a graficului de rambursare trebuia să o restituie până la data de 27.06.2019.
Din această sumă a achitat în total suma de 700 euro: 500 euro cu foaia de vărsământ din 4.02.2013 și 200 euro cu foaia de vărsământ din data de 29.03.2013 și ulterior introducerii contestației la executare a mai achitat o rată la data de 27.05.2013.
O altă critică vizează faptul că instanța nu a analizat dacă clauza prin care banca își rezervă dreptul ca, în cazul întârzierii plății ratelor scadente, să solicite esecutarea silită a întregului credit, este o clauză abuzivă.
La dosarul cauzei, S.C R. B. S.A a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului declarat de contestatori ca nefondat.
Consideră că nu constituie critică de nelegalitate a sentinței instanței de fond, susținerea recurenților potrivit căreia banca nu ar deține o creanță certă, lichidă și exigibilă acest motiv a fost supus dezbaterilor de către instanța de fond iar aceasta l-a analizat și s-a pronunțat asupra sa.
Instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt și a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, constatând în urma analizării documentelor depuse la dosar, faptul că banca deține împotriva debitorilor săi V. P., V. M. și V. G. o creanță certă, lichidă și exigibilă rezultată dintr-un titlu executoriu .
De asemenea, instanța de fond a înțeles faptul că din cauză că recurenții nu au mai plătit ratele scadente, au fost aplicate prevederile art. 8 pct.8.3 din contractul de credit încheiat cu aceștia, motiv pentru care s-a declarat scadenta anticipată a creditului, recurenții pierzând beneficiul de a mai achite creditul în rate lunare (prin notificarea nr. 2536/18.01.2013 s-a declarat scadentă anticipată a creditului).
Prin contractul de credit nr. RFI_/26.07.2007 art.6, recurenții s-au obligat să achite ratele la termenele scadente, obligație pe care nu au îndeplinit-o, motiv pentru care in stanța de fond a respins contestația la executare, creanța fiind certă, lichidă și exigibilă.
Astfel, chiar contestatorii recunoscut contractul de credit încheiat cu banca, contract în virtutea căruia aveau obligația de achitare a ratelor la termenele scadente.
Pe de altă parte, plățile efectuate la data de 04.02.2013 și 29.03.2013 au fost efectuate de recurenții contestatori după momentul declarării scadentei anticipate a creditului, iar de la momentul declarării scadentei anticipate împrumutatul a pierdut beneficiul rambursării creditului în rate, de la acel moment întreg soldul creditului fiind restant.
În atare situație, neachitarea ratelor lunare la scadență, în cuantumul stabilit prin graficul de rambursare, constituie potrivit art. 7 lit. a din contractul de credit nr. RFI_/26.07.2007 caz de neîndeplinire sau culpa a prevederilor contractuale.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 308 alin. 2 din Vechiul cod de procedură civilă, precum și celelalte dispoziții legale invocate .
Analizând hotărârea prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul reține următoarele:
Criticile recurenților cu privire la hotărârea instanței de fond vizează două aspecte: pe de o parte faptul căci creanța cu privirea la care s-a început executarea silită nu îndeplinește condiția de exigibilitate, iar o pe de altă parte faptul că instanța de fond nu a constatat că este abuzivă clauza potrivit căreia banca este îndreptățită să declare scadența anticipată a creditului, în cazul întârzierii plăților restante.
Ca urmare a neîndeplinirii de către recurenți a obligațiilor pe care și le-a asumat prin contractul de credit nr. RFI_ din 26.07.2007 și actele adiționale la acesta, privind rambursarea la scadență a ratelor de credit precum și a dobânzilor aferente, s-a făcut aplicarea prevederilor art. 8 pct. 8.1 din contract, potrivit cărora „la apariția oricărui caz de culpă precum și pentru încălcare oricăror obligații contractuale, Banca este îndreptățită să declare scadența anticipată a creditului, notificând aceasta împrumutatului și creditorului în prealabil, în scris. De la data scadenței anticipate se pierde beneficiul rambursării creditului în rate, soldul creditului, dobânzile și comisioanele calculate și neachitate devenind suma restantă ...”
Prin urmare, prin notificarea nr. 2536 din 18.01.2013, creditul a fost declarat scadent anticipat, recurenții contestatori pierzând beneficiul de a mai achita creditul în rate lunare.
Așadar, în mod judicios, instanța de fond a constatat că, în speță, creanța este lichidă, motiv pentru care acest motiv de recurs nu este întemeiat.
Referitor la motivul potrivit căruia instanța de fond nu a constatat că este abuzivă clauza inserată în contractul de credit, prin care banca își rezervă dreptul de a cere executarea silită a întregului împrumut acordat – adică și a ratelor nescadente - în cazul neîndeplinirii obligațiilor contractuale, tribunalul are în vedere că recurenții nu au solicitat să se constate caracterul abuziv al aceste clauze,iar instanța de fond nu era obligată să invoce, din oficiu, acest aspect.
Potrivit considerentelor expuse, tribunalul constată că motivele invocate prin cererea de recurs nu sunt întemeiate, astfel că, în temeiul art. 312 Cod proc.civ, recursul formulat urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții contestatori V. P. și V. M., ambii cu domiciliul în comuna Studina, ., V. G., cu domiciliul în Caracal, ., ..1, ., județul O., împotriva sentinței civile nr.898/13.06.2013, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata S.C R. B. S.A, cu sediul în București, Calea Floreasca Clădirea SKY TOWER nr.246, sector 1 și intimata terț poprit C. Județeana de P. O., cu sediul în Slatina, ..1A, județul O., având ca obiect - contestație la executare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Noiembrie 2013.
Președinte, M. V. | Judecător, C. C. | Judecător, S. O. |
Grefier, C. C. I. |
Red. MV
Tehnored.CM
Jf: A.P.
Ex.2/26.11.2013
← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1029/2013. Tribunalul OLT | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1047/2013. Tribunalul OLT → |
---|