Contestaţie la executare. Decizia nr. 114/2013. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 114/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 12-02-2013 în dosarul nr. 114/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 114/2013
Ședința publică de la 12 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. O.
Judecător I. M.
Judecător I. B.
Grefier M. T.
Pe rol judecarea recursului civil declarat de recurenta intimată ., cu sediul în S., ., județul O., împotriva sentinței civile nr. 7848/25.09.2012, pronunțată de Judecătoria S., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata contestatoare I. M., cu domiciliul procesual ales la avocat M. A., cu sediul în S., ., ., ., județul O. și intimata S. E., domiciliată în S., ., nr.35, ., ., județul O., având ca obiect - contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat P. S., reprezentând pe recurenta intimată . și avocat M. A., reprezentând pe intimata contestatoare I. M., lipsă fiind intimata S. E..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, avocat P. S., pentru recurenta intimată, depune la dosar răspuns la întâmpinare, care se înmânează apărătorului părții adverse și chitanța reprezentând onorariul pentru avocat.
Avocat M. A., arată că nu solicită termen pentru a observa înscrisul și depune la dosar concluzii scrise și chitanța reprezentând onorariul pentru avocat.
Instanța, din oficiu, verificând conform art. 1591 C.proc.civ., prin raportare la dispozițiile art. 2 pct. 3 C.proc.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat P. S., având cuvântul pentru recurenta intimată ., solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată, cu obligarea intimatei contestatoare la plata cheltuielilor de judecată.
Motivând arată că prima instanță a făcut o cercetare superficială a actelor de executare silită întocmite de executorul judecătoresc și însușindu-și în mod neîntemeiat doar susținerile intimatei contestatoare, a pronunțat o hotărâre fără a da dovadă de rol activ în soluționarea cauzei, potrivit art. 129 alin.5 cod procedură civilă.
În mod greșit s-a constatat că debitul pentru care s-a întocmit adresa de înființare a popririi, este incert, suma fiind evidențiată în procesul verbal de cheltuieli emis de executorul judecătoresc, proces verbal ce nu a fost contestat de către intimata contestatoare și nici nu a dovedit caracterul incert al acestei sume.
Sentința primei instanțe se află în contradicție cu dispozițiile art. 14 din Contractul de credit, prin care intimata contestatoare s-a obligat în solidar cu beneficiarul creditului și ceilalți giranți pentru rambursarea creditului contractat, în sumă de 5.500 lei și a dobânzii aferente.
Avocat M. A., având cuvântul pentru intimata contestatoare I. M., solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca fiind temeinică și legală, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivând, arată că potrivit înscrisurilor de la dosar, răspunsul la interogatoriu formulat de C. C. și întâmpinării depuse de aceasta, la dosar, rezultă cu prisosință că debitul supus executării nu era cert, nefiind respectate dispozițiile art. 379 cod procedură civilă.
Dobânda practicată de recurenta intimată este mult peste cea legală, respectiv 35% iar consecința este decăderea creditorului din dreptul de a pretinde dobânda legală.
Creditoarea nu a procedat conform legii și contractului deoarece trebuia mai întâi să execute debitoarea care era încadrată la ITM București și poseda și bunuri imobile.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 7848/25.09.2012, pronunțată de Judecătoria S., în dosar nr._, s-a admis contestația la executare formulată de contestatoarea I. M. în contradictoriu cu intimații C. C. S. și S. E. împotriva executării silite și actelor de executare emise în dosarul de executare cu nr.47/_ și s-a dispus anularea adresei de înființare poprire cu nr.47/4008/311/8.05.2012 .
Au fost obligate intimatele să plătească contestatoarei suma de 494 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că executarea silită este procedură prin mijlocirea căreia creditorul, titular al dreptului recunoscut printr-o hotărâre judecătoreasca sau printr-un alt titlu executoriu, constrânge – cu concursul organelor competente – pe debitorul sau, care nu își execută de bunăvoie obligațiile decurgând dintr-un asemenea titlu, de a le aduce la îndeplinire, în mod silit, procedura fiind reglementata în Cartea a V a din Cod procedură civilă.
Potrivit art. 399 alin 1 Cod procedură civilă împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, teza a II a arătând ca, daca nu s-a utilizat procedura prevăzuta de art. 281/1, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege, alin 2 al aceluiași articol prevăzând că nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anularii actului nelegal.
A. 3 al aceluiași articol îndreptățește partea interesată să formuleze apărări de fond împotriva titlului executoriu doar în cazul în care se face în temeiul unui titlu care nu este emis de o instanță judecătorească, iar legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.
Astfel fiind, singurele apărări de fond ce pot fi invocate sunt cele ce vizează cauze de stingere a obligației intervenite după rămânerea definitiva a hotărârii, plățile anterioare, dacă nu au fost invocate cu ocazia procesului, putând justifica eventual introducerea unei căi extraordinare de atac contra hotărârii nu însă o contestație la executare.
Aceste condiționări sunt admisibile în măsura în care urmăresc un scop legitim, nu afectează însăși substanța dreptului și există un raport de proporționalitate între scopul urmărit și mijloacele alese.
În speță, contestatoarea a formulat contestație la executare arătând că în baza contractului de credit nr. 14/6.07.2010, creditoarea C. C. S. a acordat debitoarei S. E. un împrumut de nevoi personale în cuantum de 5500 lei, pe termen de 24 de luni.
Debitoarea, potrivit art. 9 din contract, a consimțit să i se rețină din salariu tarifar lunar, rata și dobânda aferentă.
Conform art. 10 din același contract, neplata la termen a ratelor și dobânzilor datorate sau nerespectarea vreuneia din clauzele prevăzute în contract, dădeau dreptul unității creditoare, să treacă la recuperarea creditului și dobânzilor aferente, de la debitor pe cale judecătoreasca sau pe calea executării silite.
Potrivit prevederilor art.11 din contract, debitorul s-a obligat personal la îndeplinirea îndatoririlor, cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente și viitoare.
Având calitatea de garant în contractul de împrumut, răspunderea sa se angaja în condițiile în care debitoarea S. E. nu avea venituri din muncă și nici bunuri mobile și imobile, deci nu putea fi executată personal.
Potrivit declarației de avere a debitoarei nr.499/31.10.2011, aceasta este angajată, realizează venituri și deține bunuri imobile proprii (casă și teren).
Din documentația privind executarea, nu rezultă cum a fost determinată suma pentru care se solicită înființarea popririi, respectiv dacă s-a achitat ceva din debit, cât a mai rămas, care este cuantumul debitului efectiv și care este al dobânzilor, etc..
In adresa de înființare popire, se menționează că are de achitat suma totală de 9578,65 lei, care se compune din 8250 lei debit, potrivit cererii și diferența o reprezintă onorariu executare, plus cheltuieli.
Totodată, atât timp cât debitorul realizează și a realizat venituri din muncă, dispune de bunuri imobile proprii (casă si teren), s-a considerat că nelegal s-a procedat la executarea girantului, fără a fi urmărit în prealabil debitorul. Giranții răspund numai în situația în care nu poate fi urmărit debitorul în contractul de împrumut, nu are calitatea de codebitor ca sa pot fi urmărită concomitent cu debitorul, ci numai de girant.
De asemenea potrivit disp.art.379 din codul de procedură civilă nici o urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă .
Astfel, conform înscrisurilor existente la dosar, debitul la a cărui executare s-a trecut nu este cert, așa cum prevede art.379 din codul de procedură civilă și deci nu poate fi executat, întrucât în adresa de înființare popire, se menționează că are de achitat suma totală de 9578,65 lei, care se compune din 8250 lei debit, potrivit cererii și diferența o reprezintă onorariu executare, plus cheltuieli, cu atât mai mult cu cât dobânda percepută este de 35% mult peste dobânda legală și a fost determinată în mod anticipat până la sfârșitul anului 2012 fiind, de asemenea, încălcate dispozițiile OUG13/2011 potrivit cărora dobânda pentru persoanele fizice se stabilește în funcție de dobânda de referință a Băncii Naționale a României .
În consecință, nefiind întrunite nici una din condițiile impuse de art.379 din codul de procedură civilă, instanța a apreciat ca întemeiată contestația la executare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, intimată ., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, intimata recurentă arată că prima instanță a făcut o cercetare superficială a actelor de executare silită întocmite de executorul judecătoresc și însușindu-și în mod neîntemeiat doar susținerile intimatei contestatoare, a pronunțat o hotărâre fără a da dovadă de rol activ în soluționarea cauzei, potrivit art. 129 alin.5 cod procedură civilă.
În mod greșit s-a constatat că debitul pentru care s-a întocmit adresa de înființare a popririi, este incert, suma fiind evidențiată în procesul verbal de cheltuieli emis de executorul judecătoresc, proces verbal ce nu a fost contestat de către intimata contestatoare și nici nu a dovedit caracterul incert al acestei sume.
Sentința primei instanțe se află în contradicție cu dispozițiile art.14 din contractul de credit, prin care intimata contestatoare s-a obligat în solidar cu beneficiarul creditului și ceilalți giranți pentru rambursarea creditului contractat, în sumă de 5.500 lei și a dobânzii aferente.
Recursul este nefondat.
Din actele de la dosar se reține că recurenta a acordat debitoarei S. E. un împrumut de 5.500 lei pe termen de 24 luni, iar intimata figurează în contractul de credit nr.14 din 6 iulie 2010 în calitate de girant .
Întrucât debitoarea nu și-a achitat obligațiile stipulate în contractul de credit, recurenta a procedat la executarea silită a intimatei prin înființarea popririi pe drepturile salariale la terțul poprit ITM O..
Împotriva actelor de executare silită s-a formulat contestație la executare cu motivarea că recurenta nu a procedat la urmărirea debitoarei conform art.9 din contractul de credit, iar debitul pentru care s-a început urmărirea nu este cert.
În conformitate cu dispozițiile art. 1662 cod civil ,,fidejusorul nu este ținut a plăti creditorului decât când nu se poate îndestula de la debitorul principal asupra averii căruia trebuie mai întâi să se facă discuție’’.
Analizând contractul de credit se constată că la art.9,10,11, se menționează obligația debitorului de a acoperi creditul acordat prin reținere din salariul tarifar lunar sau prin executare asupra bunurilor mobile și imobile prezente și viitoare (art.1718 cod civil).
La dosarul cauzei s-a depus de către recurentă adresa de înființare poprire asupra drepturilor salariale ale debitoarei, dar nu s-a făcut dovada executării drepturilor salariale.
De asemenea, nu s-a făcut dovada de către recurentă dacă s-a început urmărirea silită și asupra celorlalte bunuri ale debitoarei, conform art.11 din contractul de credit.
În conformitate cu dispozițiile art. 379 cod procedură civilă, nicio urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă.
Creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul.
Din adresa de poprire, rezultă că se solicită executarea pentru suma de 9.578,65 lei reprezentând debit și cheltuieli de executare, fără să se precizeze cuantumul debitului restant la creditul acordat, iar dobânda de 35% stabilită conform procesului verbal din 30 ianuarie 2009 a fost calculată la întreg debitul și nu diferențiat, așa cum se menționează în acest proces verbal.
Creanța trebuie să fie lichidă, iar art. 379 al.4 cod procedură civilă ,,prevede că aceasta este lichidă când câtimea este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă pentru această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală’’.
În cauză nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prev.de art. 379 cod procedură civilă, motiv pentru care în baza art. 312 cod procedură civilă, urmează să se respingă recursul ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 274 cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat, recursul declarat de recurenta intimată ., cu sediul în S., ., județul O., împotriva sentinței civile nr. 7848/25.09.2012, pronunțată de Judecătoria S., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata contestatoare I. M., cu domiciliul procesual ales la avocat M. A., cu sediul în S., ., ., ., județul O. și intimata S. E., domiciliată în S., ., nr.35, ., ., județul O..
Obligă recurenta la 500 lei cheltuieli de judecată către intimata I. M..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12 Februarie 2013 la Tribunalul O..
Președinte, S. O. | Judecător, I. M. | Judecător, I. B. |
Grefier, M. T. |
Red.IM/SM
JF.B. N.
Ex.2
6.03.2013
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 141/2013.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 138/2013.... → |
|---|
