Contestaţie la executare. Decizia nr. 55/2014. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 55/2014 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 12-02-2014 în dosarul nr. 55/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 55/2014
Ședința publică de la 12 martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. C. Tițoiu
Judecător I. D.
Judecător M. I. S.
Grefier M. R.
Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de recurenta intimată Administrația Județeană a Finanțelor P. O., cu sediul în Slatina, ., județul O., împotriva sentinței civile pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata contestatoare C. V., domiciliată în Slatina, .. 35, ., ., județul O., intimata C. Județeană de P. O., cu sediul în Slatina, județul O., având ca obiect- contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat I. C. pentru intimata contestatoare C. V., lipsă recurenta intimată Administrația Județeană a Finanțelor P. O. și intimata C. Județeană de P. O..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Instanța procedând la verificarea competenței în temeiul art. 159 ind.1 alin. 4 c.p.c., constată în conformitate cu prevederile art. 2 alin. 3 c.p.c. că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Avocat I. C. depune la dosar împuternicire avocațială de reprezentare a intimatei contestatoare, cu nr._/2014, precizând că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de soluționare, și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat I. C., având cuvântul pentru intimata contestatoare C. V., solicită respingerea recursului ca nefondat întrucât pe baza întregului material probator instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, ce se impune a fi menținută.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 27.02.2013 sub nr._, contestatoarea C. V. în contradictoriu cu intimata Direcția Generală a Finanțelor P. O.- Administrația Finanțelor P. Slatina, a formulat contestație la titlul executoriu nr._/07.02.2013 în baza căruia s-a emis somația nr. 28/_ /_, prin care a solicitat anularea acestora și încetarea executării, obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, contestatoarea a arătat că în dosarul de executare nr. 28/_ /_, în baza titlului de executare mai sus arătat a fost somată să plătească suma totală de 1555 lei reprezentând contribuții la asigurări sociale de stat datorate de persoana care realizează venituri din activități independente, activități agricole și asocieri fără personalitate juridică.
A menționat că documentul care a stat la baza titlului executoriu respectiv decizia nr. 7372/01.07.2012, în baza căreia era obligată să plătească sumele de bani precizate în 4 tranșe, respectiv 699 lei până la 21.12.2012, 342 lei până la 25.09.2012, 191 lei și 326 lei până la 07.01.2013, nu i-a fost comunicată astfel că nu avea cunoștință de plata acestora sume de bani, nu știe ce reprezintă sumele de bani, mai precis perioada pentru care au fost stabilite aceste obligații de plată.
A solicitat înaintarea tuturor înscrisurilor care au stat la baza titlului, respectiv a deciziei menționate, urmând să precizeze contestația după observarea acestora. A precizat că a achitat toate sumele la care a fost obligată, iar diferențele sus menționate nu știe de unde provin.
În drept, cererea s-a întemeiat pe dispozițiile art. 172 (3) – 173 din OG 92/2003.
În susținere a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri.
Contestația a fost legal timbrată.
În scop probator, contestatoarea a anexat în copie următoarele înscrisuri: titlu executoriu nr._/07.02.2013, somație nr.28/_ /_.
Intimata Direcția Generală a Finanțelor P. O.-Administrația Finanțelor P. Slatina, legal citată, a depus întâmpinare la data de 09.05.2013, prin care a solicitat respingerea contestației la executare și menținerea actelor de executare ca fiind legale și temeinice. În motivare a arătat că titlul de creanță în materialitatea sa, care a stat la baza acestor acte de executare contestate, nu a fost predat de C. Națională de Sănătate, iar debitele au fost preluate informatic conform pct. 10.1 din Anexa nr. 1 la Protocolul–cadru de predare-primire a documentelor și informațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de persoane fizice.
Mai mult, conform art.V din OUG 125/2011 „competența de administrare a contribuțiilor sociale datorate de persoane fizice prevăzute la alin. 1 pentru veniturile aferente perioadelor fiscale anterioare datei de 1 ianuarie 2012, precum și perioadei 1 ianuarie – 30 iunie 2012 cu titlu de contribuții sociale aferente anului 2012 și totodată, pentru soluționarea contestațiilor împotriva actelor administrative prin care s-a făcut stabilirea, revine caselor de asigurări sociale, potrivit legislației specifice aplicabile fiecărei perioade.” Pentru aceste motive intimata Administrația Finanțelor P. Slatina a solicitat introducerea în cauză în calitate de intimată a Casei Județene de Sănătate O..
A mai precizat intimata că potrivit art. 141 alin.2 din OG nr. 92/2003, titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege. Întrucât contestatorul nu a înțeles să achite debitul cu care figura în evidențele fiscal, respective suma de 1.555 lei, organele de executare silită au declanșat procedura de executare silită pentru recuperarea acestora conform art. 141 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003, prin emiterea somației nr. 28/_ /_ și a titlului executoriu nr._ din 07.02.2013. Atât somația contestată cât și titlul executoriu au fost comunicate contestatoarei în data de 17.02.2013 cu confirmare de primire.
În ceea ce privește titlurile de creanță emise, față de dispozițiile art. 172 alin. 3 din Codul de procedură fiscal, consideră intimata că instanța civilă nu poate analiza, în cadrul contestației la executare, apărările contestatoarei cu privire la temeinicia și legalitatea obligațiilor de plată stabilite în sarcina sa printr – un titlu de creanță pentru care există o cale procesuală specifică pentru desființarea lui. În opinia sa, nu sunt întrunite cerințele admisibilității contestației la executare, deoarece împotriva titlului de creanță devenit titlu executoriu, în temeiul căruia s-a pornit executarea silită, există o altă procedură prevăzută de lege.
Actele de executare, respectiv somația de plată și titlul executoriu, au fost emise cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 141 – 145 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, fiind comunicate contestatorului de către organele de executare.
În drept a invocat dispoz. art. 205 C.p.c. și a solicitat judecarea cauzei și în lipsă conform art.223 alin.3 C.p.c. A anexat în copie înscrisurile care au stat la baza emiterii actelor de executare contestate (filele 15-21).
Pe parcursul procedurii, la termenul de judecată din 30.05.2013, reprezentantul intimatei a solicitat introducerea în cauză a Casei Județene de P. O. întrucât titlul de creanță a fost emis de către aceasta iar nu de către C. de Asigurări de Sănătate O., mențiunile din întâmpinare fiind rezultatul unei erori materiale.
La data de 20.06.2013 a depus întâmpinare intimata C. Județeană de P. O., prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, deoarece actele de executare au fost emise de DGFP O. – AFP Slatina. În drept a invocat dispoz. Legii nr. 19/2000, Legii nr. 263/2010, OUG nr. 58/2010, C.p.f. și a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform disp. NCPC. A anexat în copie înscrisuri (filele 30-40).
La solicitarea instanței, intimata DGFP O. a înaintat în copie protocolul-cadru, documentele preluate de la C. Județeană de P. O. și actele de executare silită emise de instituție.
Prin sentința civilă nr.9787 din data de 10 octombrie 2013, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei C. Județeană de P. O. invocată prin întâmpinare.
S-a admis contestația la executare formulată de către contestatoarea C. V., în contradictoriu cu intimata Direcția Generală a Finanțelor P. O. – Administrația Finanțelor P. Slatina, împotriva actelor de executare silită pornite împotriva sa de către intimata Direcția Generală a Finanțelor P. O. – Administrația Finanțelor P. Slatina, anulând aceste forme de executare, respectiv somația nr. 28/_ /_ și titlul executoriu nr._ emise în dosarul de executare nr._.
A fost obligată intimata Direcția Generală a Finanțelor P. O. – Administrația Finanțelor P. Slatina la plata către contestator a sumei de 194 lei cu titlu de cheltuieli de judecată(taxa judiciară de timbru - chitanță fila 12 dosar).
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.172 alin. 1 din Codul de procedură fiscală – Persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii.
Obiectul contestației în prezenta cauză este reprezentat de actele de executare emise de către intimata Administrația Finanțelor P. Slatina în dosarul de executare nr._, respectiv somația nr. 28/_ /_ și titlul executoriu nr._.
Având în vedere obiectul cauzei, înscrisurile contestate, precum și faptul că acestea au fost emise de către intimata Administrația Finanțelor P. Slatina, instanța constată că intimata C. Județeană de P. O. nu poate fi obligată în cadrul raportului juridic dedus judecății astfel că va admite excepția invocată de către aceasta din urmă prin întâmpinare și va constata lipsa calității procesuale pasive a Casei Județene de P. O..
Analizând legalitatea actelor de executare silită, instanța a reținut că executarea silită însăși pornită față de contestatoarea C. A. V. și actele de executare nu răspund cerințelor de legalitate întrucât executarea a fost pornită în temeiul unui titlu de creanță – decizie de plată accesorii care nu a devenit executoriu la momentul emiterii actelor de executare, nefiind ajuns la scadență.
Decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr. 7372 din 01.07.2012 a fost comunicată prin publicitate potrivit art. 44 alin. 2 lit. d din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală prin emiterea unui anunț colectiv, așa cum precizează intimata în înscrisurile depuse la dosarul cauzei(adresa nr._ din 27.08.2013 din 27.08.2013).
Ca atare, instanța a constatat că decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr.7372 din 01.07.2012 nu a devenit scadentă pentru a deveni titlu executoriu, întrucât cu privire la acest act administrativ fiscal nu a expirat termenul de plată decizia nefiind comunicată valabil către contestatoarea C. V., comunicarea acestui act prin publicitate – anunț colectiv făcându-se cu încălcarea procedurilor instituite prin dispozițiile art. 44 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală și ale Ordinului Ministrului Finanțelor P. nr. 94/2006. În raport de textele legale cuprinse în actele normative anterior menționate, opozabilitatea titlului executoriu este condiționată de comunicarea valabilă a titlului de creanță către contribuabil, acesta luând astfel cunoștință de existența obligației de plată în sarcina sa, precum și de data scadentă a acesteia. per a contrario, în lipsa comunicării valabile a titlului de creanță, organul fiscal nu poate pretinde aducerea la îndeplinire a obligației de plată și cu atât mai mult, nu poate proceda la executarea silită a acesteia. Or, pe parcursul procedurii intimata Administrația Finanțelor P. Slatina nu a făcut dovada faptului că înainte de a comunica prin publicitate titlul de creanță către contestatoare a încercat să comunice titlul în modalitățile prevăzute de art. 44 alin. 2 lit. a – c din Codul de procedură fiscală(în forma aflată în vigoare la data de 01.07.2012 – data emiterii deciziei) învederând instanței doar faptul că titlul de creanță nr. 7372 din 01.07.2012 a fost comunicat prin anunțul colectiv nr._ din 29.11.2012.
În susținerea aceluiași raționament, instanța a reține și Decizia nr. 536 din 28 aprilie 2011 a Curții Constituționale prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală și a stabilit că aceste prevederi sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că organul fiscal emitent poate să procedeze la comunicarea actului administrativ fiscal prin publicitate, cu înlăturarea nejustificată a ordinii de realizare a modalităților de comunicare prevăzute la art. 44 alin. 2 lit.a-d din aceeași ordonanță.
În considerentele deciziei, Curtea a observat că enumerarea pe care o conțin prevederile art. 44 alin. 2 lit. a – d din Codul de procedură fiscală nu este întâmplătoare, ci modalitățile de comunicare a actelor administrative fiscale sunt menționate într-o ordine de prioritate în ceea ce privește aplicarea lor. Astfel, prima dintre acestea, care asigură certitudinea absolută a luării la cunoștință a contribuabilului de conținutul actului administrativ fiscal, este cea de la lit.a), constând în prezentarea contribuabilului la sediul organului fiscal emitent și primirea actului administrativ fiscal de către acesta sub semnătură. De asemenea, un grad înalt de certitudine îl conferă și modalitatea prevăzută la lit.b), și anume remiterea către contribuabil, sub semnătură, a actului administrativ fiscal de către persoanele împuternicite ale organului fiscal. Urmează, potrivit lit.c), comunicarea prin poștă, la domiciliul fiscal al contribuabilului, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum și prin alte mijloace, cum sunt fax, e-mail, dacă se asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal și confirmarea primirii acestuia. În fine, la lit.d) se menționează comunicarea prin publicitate, a cărei descriere se găsește în textul de lege criticat în cauza de față. În mod evident, intenția legiuitorului a fost de a institui o anumită ordine pentru modalitățile de comunicare a actelor administrative fiscale, prefigurând, prin succesiunea menționată la lit.a)-d), obligația organului fiscal de a proceda la comunicare doar cu respectarea ordinii de utilizare a acestora prevăzută în art.44 alin.(2).
Potrivit dispozițiilor art. 141 alin. 4 din Codul de procedură fiscală – Titlul executoriu emis potrivit alin. (1) de organul de executare competent va conține, pe lângă elementele prevăzute la art. 43 alin. (2), următoarele: codul de identificare fiscală, domiciliul fiscal al acestuia, precum și orice alte date de identificare; cuantumul și natura sumelor datorateși neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului.
În raport de aceste dispoziții legale, instanța constată că titlul executoriu contestat nu îndeplinește condițiile de legalitate nici în ceea ce privește Documentul prin care s – a evidențiat suma de plată – Doc. nr. 7372 din data 01.07.2013. Pentru a ajunge la această concluzie instanța are în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către intimata C. Județeană de P. O.(întâmpinare – filele 26 – 29, adresa nr._ din 24.06.2012 – fila 35, declarație de asigurare – fila 36) din care rezultă fără echivoc faptul că înscrisul în baza căruia au fost stabilite sumele de plată în sarcina contestatoarei este declarația nr. 258 din 26.08.2010 prin care contestatoarea s – a asigurat potrivit dispozițiilor OUG nr. 58/2010 la un venit net realizat de 9180 lei iar nu documentul nr. 7372 din 01.07.2013. În acest sens, intimata C. Județeană de P. O. precizează în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei că reclamanta nu a achitat contribuția în termenul prevăzut la pct. 11 din declarație(258/2010) asa încât datorează la bugetul asigurărilor sociale de stat suma reprezentând CAS așa cum a fost ea stabilită prin actele de executare emise de ANFP Slatina. Mai departe, în adresa nr._ din 24.06.2012, intimata C. Județeană de P. O. face referire la declarația nr. 258 din 26.08.2010 ca fiind înscrisul în baza căruia se stabilește contribuția de asigurări sociale datorată de către contestatoare. În raport de aceste considerente instanța constată că în mod greșit a fost menționat în titlul executoriu contestat documentul nr. 7372 din 01.07.2012 ca fiind documentul prin care s – a evidențiat suma de plată, în realitate titlul de creanță fiind reprezentat de declarația nr. 258 din 26.08.2010 depusă de către contestatoare la C. Județeană de P. O..
Față de considerentele anterior expuse, constatând că titlul executoriu și somația au fost emise în condiții de nelegalitate întrucât pe de – o parte, titlurile de creanță – decizii accesorii nu au ajuns la scadență prin neîndeplinirea procedurii de comunicare către contestatoare în ordinea stabilită de art. 44 alin. 2 din Codul de procedură fiscală iar pe de altă parte, titlul executoriu nu conține în totalitate elementele prevăzute în art. 141 alin. 4 și art. 43 alin. 2 din Codul de procedură fiscală în sensul că nu este prevăzut titlul de creanță în baza căruia sunt stabilite obligațiile de plată(declarația nr. 258 din 26.08.2010), instanța va admite cererea de chemare în judecată astfel cum a fost formulată și va anula actele de executare emise în dosarul de executare nr._, respectiv somația nr. 28/_ /_ și titlul executoriu nr._.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata Administrația Județeană a Finanțelor P. O., solicitând admiterea recursului și în temeiul prevederilor art. 480 din Codul de Procedura Civila, schimbarea sentinței recurate in sensul de a respinge, ca neîntemeiata, contestația la executare formulata de către C. V. cu consecința menținerii integrale a actelor de executare efectuate in cadrul dosarului nr._.
În motivarea cererii a arătat că prin întâmpinarea aflată la dosarul instanței de fond, titlul de creanța in materialitatea sa, care a stat la baza actelor de executare contestate nu au fost predate de C. de P. O. - iar debitele au fost preluate informatic conform pct. 10.1 Anexa nr.1 la Protocolul - cadru de predare - primire a documentelor si informațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de persoane fizice.
Conform art.V din OUG 125/2011 -"competenta de administrare a contribuțiilor sociale datorate de persoane fizice prevăzute la alin.1 pentru veniturile aferente perioadelor fiscale anterioare datei de 1 ian 2012 ,precum si perioadei 1 ianuarie -30 iunie 2012 cu titlu de contribuții sociale aferente anului 2012 si totodată, pentru soluționarea contestațiilor împotriva actelor administrative prin care s-a făcut stabilirea revine caselor de asigurări sociale, potrivit legislației specifice aplicabile fiecărei perioade ".
Potrivit art. 141 alin. 2 din OG 92/2003, titlul de creanța, devine titlu executoriu la data la care creanța este scadenta prin expirarea termenului de plata prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori in alt mod prevăzut de lege. Astfel, in cauza de fata, Administrația Finanțelor P. Slatina deține calitatea de organ de executare silita căruia ii sunt aplicabile dispozițiile O.G. nr.92/20O"-" privind Codul de procedura fiscala rep., care reprezintă legea speciala in materia executării silite si se aplica prioritar fata de orice alte dispoziții referitoare la executare.
In mod eronat instanța de fond a reținut faptul ca Decizia referitoare la obligațiile de plata accesorii nr.7372/01.07.2012 nu a devenit scadenta pentru a deveni titlu executoriu considerând în mod eronat ca nu a expirat termenul de plata si ca aceasta nu ar fi fost comunicata in mod valabil.
Din actele depuse la dosarul cauzei au considerat ca a făcut pe deplin dovada indeplinirii condițiilor prevăzute de art.44, alin.2 din Codul de Procedura Fiscala ca si organ de executare.
De asemenea, s-a mai învederat faptul ca titlul executoriu conține in totalitate elementele prevăzute de art.141, alin.4 si art.43, alin.2 din Codul de Procedura Fiscala in sensul ca este prevăzut titlul de creanța in baza căruia sunt stabilite obligațiile de plata.
In drept, și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art.480, alin.2 din Codul de procedura civila.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și în lumina dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
”Potrivit dispozițiilor art.116 alin. 5 C.p.fiscală creanțele sunt scadente de la data comunicării: a) daca data comunicării este cuprinsa in intervalul 1 - 15 din luna, termenul de plata este pana la data de 5 a lunii urmatoare;
În conformitate cu dispozițiile art.141 alin 1 -3 C. procedură fiscală executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor codului de procedură fiscală de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își care domiciliul fiscal debitorul sau a unui alt înscris care potrivit legii constituie titlul executoriu.
În ceea ce privește comunicarea titlului de creanță tribunalul constată că sunt incidente dispozițiile art.44 din OUG 92/2003, în vigoare la data emiterii deciziei, în conformitate cu care actul administrativ fiscal se comunică după cum urmează:
a) prin prezentarea contribuabilului la sediul organului fiscal emitent și primirea actului administrativ fiscal de către acesta sub semnătură, data comunicării fiind data ridicării sub semnătură a actului;
b) prin remiterea, sub semnătură, a actului administrativ fiscal de către persoanele împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, data comunicării fiind data remiterii sub semnătură a actului;
c) prin poștă, la domiciliul fiscal al contribuabilului, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum și prin alte mijloace, cum sunt fax, e-mail, dacă se asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal și confirmarea primirii acestuia;
d) prin publicitate.
(4) Dispozițiile Codului de procedură civilă privind comunicarea actelor de procedură sunt aplicabile în mod corespunzător.
Din analiza dispozițiilor legale anterior menționate Tribunalul constată că prin acestea, sunt instituite anumite modalități de comunicare, iar ordinea acestora este obligatorie pentru organul fiscal, ordinea de preferință reieșind din dispozițiile alineatului 4 al art.44 din care rezultă că dispozițiile codului de procedură civilă privind comunicarea actelor se aplică și în privința actelor administrative fiscale.
Potrivit 86 C.p.c comunicarea actelor de procedură se face prin agenți procedurali, iar în situația în care această comunicare nu este posibilă comunicarea se face prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia (alin 3).
Or, din aceste dispoziții legale se constată că prin dispozițiile art.44 C.p.fiscală s-a stabilit ordinea de preferință a comunicării actelor administrative, comunicarea prin publicitate fiind ultima modalitate de comunicare.
În speță tribunalul constată că actul administrativ fiscal îl reprezintă decizia de accesorii nr.7372 din 01.07.2012 care a fost comunicată prin publicitate potrivit art. 44 alin. 2 lit. d din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală prin emiterea unui anunț colectiv, așa cum precizează intimata în înscrisurile depuse la dosarul cauzei(adresa nr._ din 27.08.2013 din 27.08.2013), fără ca recurenta să facă dovada că a urmat ordinea stabilită prin dispozițiile art.44 alin.2 C.procedură fiscală, aspect de altfel recunoscut de aceasta și prin cererea de recurs.
Astfel cum recurenta nu a făcut dovada că a efectuat această comunicare prin scrisoare recomandată cu dovada de primire care ar fi trebuit eliberată, Tribunalul constată că recurenta nu putea proceda la comunicarea prin publicitate, necomunicarea acestuia fiind recunoscută implicit.
Necomunicând titlul de creanță cu respectarea dispozițiilor art.44 C.procedură fiscală tribunalul constată că debitul stabilit prin aceste nu este exigibil, titlul de creanță nedevenind titlul executoriu decât de la data comunicării, conform art.116 alin 5 C.p. Fiscală.
Într-o atare situație apare ca nefondată critica recurentei privind exigibilitatea titlului de creanță și legalitatea comunicării acestuia.
În ceea ce privește critica recurentei privind întocmirea actelor de executare cu respectarea dispozițiilor art.141 C.procedură fiscală tribunalul reține următoarele:
Potrivit art.141 alin 4 codul de procedura fisscală “Titlul executoriu emis potrivit alin. (1) de organul de executare competent va conține, pe lângă elementele prevăzute la art. 43 alin. (2), următoarele: codul de identificare fiscală, domiciliul fiscal al acestuia, precum și orice alte date de identificare; cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului.
În speță observând titlul executoriu, se constată că recurenta intimată a precizat în acesta numai numărul documentului în care a fost evidențiată creanța, fără a preciza creanța din care provin accesoriile stabilite prin acest document, astfel că se reține că în mod corect a reținut instanța de fond nelegalitatea întocmirii acestuia sub aspectul elementelor pe care trebuie să le cuprindă conform dispozițiilor legale mai sus menționate.
Pentru cele mai sus expuse se constată că instanța de fond a dat o interpretare corespunzătoare probatoriilor administrate și a dispozițiilor legale incidente în speță astfel cum au fost evocate în considerente și în conformitate dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta intimată Administrația Județeană a Finanțelor P. O., cu sediul în Slatina, ., județul O., împotriva sentinței civile nr. 9787 din data de 10 octombrie 2013, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata contestatoare C. V., domiciliată în Slatina, .. 35, ., ., județul O., intimata C. Județeană de P. O., cu sediul în Slatina, județul O..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 februarie 2014 la Tribunalul O..
Președinte, A. C. Tițoiu | Judecător, I. D. | Judecător, M. I. savu |
Grefier, M. R. |
Red. ACT
Tehnored.BA
J.f. N.C. C.
Ex. 2/28.03.2014
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 21/2014. Tribunalul OLT | Fond funciar. Decizia nr. 41/2014. Tribunalul OLT → |
|---|
