Fond funciar. Decizia nr. 850/2015. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 850/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 04-11-2015 în dosarul nr. 850/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 850/2015
Ședința publică de la 04 noiembrie 2015
Complet specializat în litigii de fond funciar, constituit din:
PREȘEDINTE C. T.
Judecător I. M.
Grefier M. T.
Pe rol, judecarea apelului civil declarat de apelanta reclamantă B. L. domiciliată în comuna T. M., ., împotriva sentinței civile nr. 430 din data de 12 mai 2015, pronunțată de Judecătoria Corabia, în dosar nr._ în contradictoriu cu intimatele pârâte C. Locală C. și C. Județeană O. ambele de aplicarea legilor fondului funciar, intimatul reclamant C. V., domiciliat în ., având ca obiect- litigiu de fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat S. A. pentru apelanta reclamantă B. L., lipsă intimatele pârâte C. Locală C. și C. Județeană O. ambele de aplicarea legilor fondului funciar, intimatul reclamant C. V..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că prin serviciul de registratură au fost depuse la dosar relațiile solicitate de la Primărie C..
Avocat S. A. arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța în conformitate cu dispozițiile art. 392 c.p.c. constată dezbaterile în fond deschise și acordă cuvântul asupra apelului promovat.
Avocat S. A., având cuvântul pentru apelanta reclamantă B. L., solicită admiterea apelului, anularea sentinței 430/12.05.2015 și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
În motivare, arată că cererea de chemare în judecată prin care reclamanta solicita să i se elibereze pe numele său și al fratelui său titlu de proprietate pentru suprafața ce face obiectul litigiului de față, a fost respinsă ca prematur introdusă, invocându-se în acest sens dispozițiile art. 11 alin. 1 și din Legea 7 alin. 1 din Legea 165/2013 potrivit cărora comisiile ar avea obligația ca până în ianuarie 2016 să facă punerile în posesie și să elibereze titlurile de proprietate.
Or, în cauză nu sunt aplicabile aceste dispoziții, având în vedere prevederile art. 4 din aceeași lege potrivit cu care aceste dispoziții ale Legii 165/2013 se aplică numai cererilor formulate și depuse în termen legal, dar nesoluționate până la data intrării în vigoare a acestei legi.
Se observă, în acest sens, că la dosar există cererea prin care reclamanții au solicitat să li se reconstituie dreptul de proprietate, C. Locală C. a stabilit suprafața pentru care urma să li se reconstituie acest drept iar ulterior C. Județeană O. a și validat această propunere, printr-o hotărâre. S-au eliberat adeverința și procesul verbal de punere în posesie, care există depuse la dosar. Relevant este și înscrisul depus de Primăria C., prin care se confirmă faptul că acele suprafețe indicate în procesul verbal coroborat cu adresa de la fila 53 în care au fost indicate solele și parcelele, sunt în posesia reclamanților din cauză, însă la acest moment aceștia nu au cunoștință dacă s-a efectuat sau nu un schimb de teren.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 430 din data de 12 mai 2015, pronunțată de Judecătoria Corabia, în dosar nr._ s-a admis excepția prematurității cererii de chemare in judecata, invocata de instanță din oficiu.
S-a respins cererea formulata de reclamanta B. L., în contradictoriu cu pârâții C. V., C. L. pentru S. Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor C. și C. J. pentru S. Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor O., cu sediul in municipiul Slatina, ., nr. 52, jud. O., avand ca obiect „ fond funciar”, ca prematur formulata.
P. a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 05.09.2014, sub nr._, reclamanta B. L. a chemat in judecata P. Județului O.- C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si Primăria C.- C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, solicitând obligarea paratelor la emiterea titlului de proprietate pentru suprafața de 4,4800 ha teren din care 0,2011 ha situat in intravilanul comunei C., jud. O. si 4,2789 ha teren arabil situat in extravilanul aceleiași comune in solele, parcelele si vecinătățile arătate în procesul verbal de punere in posesie nr. 7 din 27.06.2002.
In motivarea cererii, reclamanta a arătat că în urma apariției legii fondului funciar 18/1991 aceasta si fratele sau Circiumaru V. au formulat atât în forma inițială cât și în forma republicată cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața mai sus menționată în calitate de moștenitori ai defunctei Circiumaru C E., mama acestora.
A mai arătat reclamanta ca prin hotărârea nr. 21 din 22.07.1991 C. Județeană O. a validat propunerea Comisiei Locale C. de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,4800 ha iar in urma validării s-a emis adeverința nr._ din 09.09.1991.
S-a mai precizat că încă din anul 1991 aceasta si fratele sau Circiumaru V. au exercitat neintrerupt posesia si folosința suprafeței de 4,4800 ha si la data de 27.06.2002 C. L. C., a intocmit sub nr. 7 procesul verbal de punere in posesie, in care nu sunt menționate suprafețele pentru toate parcelele, pe care fratele reclamantei a refuzat sa il semneze.
Intrucât pană în prezent reclamantei nu i-a fost emis titlul de proprietate pentru suprafața de 4,4800 ha, aceasta s-a adresat instanței de judecată.
In drept au fost invocate dispozițiile legii 18/1991.
În susținerea cererii, reclamanta a depus înscrisuri.
La data de 24.10.2014, parata C. L. de aplicare a legii 18/1991 C., a formulat întâmpinare prin care a arătat ca in conformitate cu legii 18/1991 a întocmit fisa cu date pentru emiterea titlului de proprietate pentru autorul Circiumaru E., având ca moștenitori pe Circiumaru V. si B. L., insă fisa pentru emiterea titlului de proprietate nu este completă ca și procesul verbal de punere in posesie pentru motivul că numitul Circiumaru V., a refuzat în mod sistematic să colaboreze cu comisia locala in sensul identificării parcelelor și solelor iar la nivelul comunei C. nu sunt realizate planuri parcelare pentru toate solele din aria administrativ teritoriala a comunei C..
S-a mai arătat că fișa cu date pentru emiterea titlului de proprietate și procesul verbal de punere în posesie nu sunt semnate de beneficiari deoarece numitul Circiumaru V., nu recunoaște calitatea de moștenitor a numitei B. L..
In drept au fost invocate prevederile legii 18/1991.
Atașat întâmpinării s-au depus înscrisuri.( f. 23- f.26).
La termenul din data de 13 ianuarie 2015 reclamanta a depus la dosar cerere de chemare in judecata si a numitului Circiumaru V..
La termenul din data de 12.05.2015, instanța prin raportare la dispozițiile art. 11 din legea 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire in natura sau prin echivalent a imobilelor preluate abuziv, a invocat și a pus în discuția contradictorie a părților excepția prematurității cererii de chemare în judecată.
Analizând cu prioritate, conform art. 248 alin.1 C.pr.civ., asupra excepției de prematuritate a cererii de chemare în judecată invocată de către instanță din oficiu, instanța a admis-o pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr. 165/2013, „în termen de 30 de zile de la . prezentei legi, la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale se constituie prin ordin al prefectului, C. locală pentru inventarierea terenurilor”.
În art. 6 alin. 1 din același act normativ, se prevede că „în termen de 180 de zile de la data constituirii, C. prevăzută la art. 5 întocmește, conform normelor de aplicare ( …) situația terenurilor agricole, cu sau fără investiții, și forestiere, aflate în domeniul public sau privat al statului sau, după caz, al unității administrativ teritoriale, care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ-teritorială”.
Mai mult, potrivit art. 11 din legea 165/2013 Comisiile locale si județene de fond funciar sau chiar C. L. de Fond Funciar a Municipiului București au obligația de a soluționa toate cererile de restituire, de a efectua punerile in posesie si de a elibera titlurile de proprietate pana la data de 01 ianuarie 2016.
In aceste condiții instanța a constatat ca prin legea 165/2015 s-au luat masuri in sensul de a eficientiza procedura administrativa pentru reconstituirea dreptului de proprietate, fiind stabilit ca termen limita data de 01 ianuarie 2016, rațiunea reglementarii procedurii prealabile in materia fondului funciar, fiind data in general de considerente ce țin de protecția intereselor persoanelor, întrucât au ca si scop instituirea unui cadru juridic care sa facă posibila restabilirea dreptului subiectiv, pe cale administrativa, prin evitarea contenciosului judiciar.
Intrucât sesizarea instanței, cu cererea de chemare in judecata s-a făcut după . legii 165/2013, respectiv la data de 05.09.2014, instanța a apreciat că reclamanții trebuie sa respecte toate condițiile de fond si de forma ale cererii, inclusiv cele referitoare la procedura administrativa prealabila.
Intrucât formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate si încercarea acesteia de soluționare pe cale administrativa, este o condiție speciala referitoare la exercițiul dreptului la acțiune si cum paratele ca entități obligate la soluționarea cererii, trebuie sa soluționeze aceste cereri pana la data de 01 ianuarie 2016, instanța a apreciat că acțiunea formulată de reclamantă mai înainte de împlinirea acestui termen este prematura, întrucât dreptul de a pretinde pe calea contenciosului judiciar obligarea paratelor la emiterea titlului de proprietate nu este unul născut și actual în condițiile în care termenul limită până la care cererea poate fi soluționată prin procedura administrativă, încă nu s-a împlinit.
Cum in cazul de fata chiar parata C. L. de fond funciar C. a arătat prin întâmpinare( f. 21) ca procesul verbal de punere in posesie nu este semnat de beneficiari, întrucât suprafețele de teren nu au fost individualizate si cu număr de . chemare in judecata a fost formulata tocmai pentru ca titlul de proprietate nu a fost emis beneficiarilor, instanța a apreciat că cererea reclamanților de reconstituire a dreptului de proprietate nu a fost soluționată, așa cum impune legea 18/1991, astfel ca dispozițiile legii 165/2013 sunt aplicabile.
De altfel instanța a reținut ca până la întocmirea situației centralizatoare la nivel local, se suspendă emiterea hotărârilor de validare/invalidare de către comisiile județene de fond funciar sau, după caz, de către C. de Fond Funciar a Municipiului București, eliberarea titlurilor de proprietate, punerea în posesie de către comisiile locale de fond funciar, precum și orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar ( art. 7 alin. 1 din Legea nr. 165/2013).
Pe cale de consecință, dacă s-ar continua demersul judiciar, inițiat de reclamanta după . Legii nr. 165/2013, ar însemna ca instanța să suprime aplicarea disp. art. 7 alin. 1 din Legea nr. 165/2013.
In concluzie, având in vedere considerentele de fapt si de drept de mai sus, instanța a admis excepția prematurității cererii de chemare in judecata invocata din oficiu, și a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții B. L. si Circiumaru V., ca fiind prematur formulată.
Împotriva sentinței a declarat apel apelanta reclamantă B. L., considerând-o nelegală și netemeinică, solicitând admiterea apelului, anularea sentinței apelate și să se dispună trimiterea cauzei la instanța de fond în vederea judecării deoarece în cauză nu sunt aplicabile prevederile Legii 165/2013, având în vedere prevederile art. 4 din aceeași lege potrivit cu care aceste dispoziții ale Legii 165/2013 se aplică numai cererilor formulate și depuse în termen legal, dar nesoluționate până la data intrării în vigoare a acestei legi.
Se observă, în acest sens, că la dosar există cererea prin care reclamanții au solicitat să li se reconstituie dreptul de proprietate, C. Locală C. a stabilit suprafața pentru care urma să li se reconstituie acest drept iar ulterior C. Județeană O. a și validat această propunere, printr-o hotărâre. S-au eliberat adeverința și procesul verbal de punere în posesie, care există depuse la dosar. Relevant este și înscrisul depus de Primăria C., prin care se confirmă faptul că acele suprafețe indicate în procesul verbal coroborat cu adresa de la fila 53 în care au fost indicate solele și parcelele, sunt în posesia reclamanților din cauză, însă la acest moment aceștia nu au cunoștință dacă s-a efectuat sau nu un schimb de teren.
În urma soluționării cererii li s-a eliberat adeverința nr._ din 9.09.1991, la data de 27.06.2002 eliberându-li-se și scriptul procesului verbal de punere în posesie pentru suprafața respectiv ă (4,4800 ha) pe care o stăpâneau și o stăpânesc în că din primăvara anului 1991.
Analizând apelul formulat prin prisma motivelor invocate și în raport de dispozițiile legale incidente, tribunalul reține că acesta este fondat având în vedere următoarele considerente:
Din interpretarea istorico-teleologica a dispozițiilor Legii nr. 165din 16 mai 2013privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, rezultă că adoptarea acestui act normativ a fost determinata de necesitatea finalizării situației terenurilor agricole și forestiere care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pentru realizarea ulterioara a situației comparative a cererilor si disponibilului de teren si pentru identificarea tuturor imobilelor ce vor face parte din Fondul național al terenurilor agricole și al altor imobile
Or, in cauza dedusa judecații apelantei reclamante i-a fost eliberată de către C. comunală C. Adeverința nr.4544 din 09.09.1991, prin care i-a fost stabilit dreptul de proprietate prin hotărârea Comisiei Județene nr. 21/22.07.1991, pentru suprafața totală de 4, 48 ha, fapt ce a dat naștere în beneficiul apelantei reclamante a unui "bun", în sensul articolului 1 din Protocolul nr1 ( a se vedea cauza S. P. c. României din 02.06.2004).
Prima instanță a respins acțiunea ca fiind prematur introdusă având în vedere dispozițiile Legii nr. 165/2013, și data introducerii acțiunii, soluția fiind eronată față de aceste dispoziții legale.
Astfel, potrivit art. 4 din actul normativ menționat, „Dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza M. A. și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Or, în speța dedusă judecății reclamantei i-a fost eliberată de către C. comunală C. Adeverința nr.4544 din 09.09.1991, prin care i-a fost stabilit dreptul de proprietate prin hotărârea Comisiei Județene nr. 21/22.07.1991, pentru suprafața totală de 4, 48 ha, conform susținerilor apelantei terenul astfel reconstituit fiind în posesia persoanelor îndreptățite la reconstituire din anul 1991. .
O suspendare a litigiilor de fond funciar sau un refuz de soluționare a acestora în temeiul art. 7 alin. 1 din noua lege a proprietății și a noilor termene administrative instituite prin aceasta ar determina o tergiversare a realizării procesului de restituire, ceea ce contravine, în mod evident, caracterului eficient și simplificat al procedurii de restituire, imperativ statuat în cadrul hotărârii M. A. și Alții împotriva României.
P. aceste considerente, în conformitate cu dispozițiile art. 480 alin. 3 cod pr. civilă, tribunalul va admite apelul, va anula hotărârea apelată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, apelanta reclamantă solicitând în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul civil declarat de apelanta reclamantă B. L. domiciliată în comuna T. M., ., împotriva sentinței civile nr. 430 din data de 12 mai 2015, pronunțată de Judecătoria Corabia, în dosar nr._ în contradictoriu cu intimatele pârâte C. Locală C. și C. Județeană O. ambele de aplicarea legilor fondului funciar, intimatul reclamant C. V., domiciliat în ..
Anulează hotărârea și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 noiembrie 2015, la Tribunalul O..
Președinte, C. T. | Judecător, I. M. | |
Grefier, M. T. |
Red. CT
Tehn ored.CM
Jf: EM C.
Ex.4/21.11.2015
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 923/2015. Tribunalul OLT | Contestaţie la executare. Decizia nr. 875/2015. Tribunalul OLT → |
|---|
