Pretenţii. Decizia nr. 58/2016. Tribunalul OLT

Decizia nr. 58/2016 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 21-01-2016 în dosarul nr. 58/2016

Cod ECLI ECLI:RO:TBOLT:2016:020._

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL O.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 58/2016

Ședința publică de la 21 Ianuarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE S. O.

Judecător V. V.

Grefier A. D.

Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelantul reclamant S. C. Județean de Urgență C., prin reprezentant manager dr. Fanuta B., cu sediul în C., ., Județul D. împotriva sentinței civile nr. 822 din 30.09.2015 pronunțată de Judecătoria Corabia în dosarul civil nr._ în contradictoriu cu intimatul pârât A. M., domiciliat în . Potlogeni, ., nr. 4, Județul O., având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Instanța în conformitate cu prevederile 131 alin. 1 raportate la dispozițiile art. 95 alin. 2 privitoare la competența Tribunalului și art. 466 alin. 1 Cod proc. Civ. privitoare la calea de atac a apelului, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.

Întrucât prin cererea de apel apelantul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și reține cauza spre soluționare

INSTANȚA,

Asupra apelului de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 822/30.09.2015, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Corabia a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul S. C. Județean de Urgență C., în contradictoriu cu intimatul pârât A. M..

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că în perioada 09.07._12 paratul a fost internat in sectia Neurochirurgie a Spitalului C. J. de U. C. beneficiind de asistenta medicală de specialitate de urgență.

Potrivit prevederilor art. 313 Legea nr. 95/2006, persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistentă medicală acordată.

În considerarea temeiului juridic invocat de către reclamant, instanța de fond a constatat că, potrivit art. 103 din Legea nr. 71/2011 privind punerea în aplicare a NCC, faptele juridice extracontractuale sunt supuse legii în vigoare la data producerii sau săvârșirii lor. Cum acțiunea reclamantului se întemeiază pe un fapt constând în internarea pârâtului în spital în perioada 09.07.2012 – 24.07.2012, dată la care NCC intrase în vigoare, cu privire la situația de fapt invocată în susținerea cererii, în speță sunt aplicabile disp. art. 1357-art.1357 din NCC.

Potrivit acestor dispoziții legale, condițiile angajării răspunderii civile delictuale a unei persoane sunt: existența unei fapte ilicite, prin care s-au adus prejudicii materiale sau morale unei alte persoane, existenta unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul cauzat și vinovăția autorului faptei ilicite.

S-a reținut că fapta ilicită reprezintă o acțiune sau inacțiune a unei persoane prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, se aduc prejudicii dreptului subiectiv al unei alte persoane, prejudiciul produs în dauna persoanei vătămate reprezintă efectul negativ suferit de aceasta care trebuie să se afle în legătură de cauzalitate cu fapta ilicită în sensul că acest efect negativ trebuie să fie rezultatul direct și nemijlocit al acțiunii autorului faptei ilicite, iar vinovăția reprezintă latura subiectivă a răspunderii civile delictuale și constă în atitudinea de voință și conștiință a autorului faptei ilicite față de aceasta și rezultatul socialmente periculoase.

Nu se poate reține existenta unei fapte ilicite în sarcina pârâtului, în sensul de acțiune sau inacțiune prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, s-a vătămat dreptul subiectiv al altei persoane, deoarece însuși reclamantul precizează că pârâtul este victima încălcării a normelor legale de către un pretins autor.

Analizând normele legale invocate de reclamant în susținerea cererii sale, instanța de fond a constatat ca actele normative care reglementează sistemul de asigurări de sănătate nu instituie în sarcina pârâtului - victimă a agresiunii, obligația de a comunica numele persoanei care a provocat ., prin încălcarea căreia să fi provocat un prejudiciu în patrimoniul reclamantului sau al Fondului Național Unic. Prin urmare, nu se poate reține că omisiunea de a furniza astfel de relații reprezintă o faptă ilicită.

S-a mai reținut că, în conformitate cu disp. art. 92 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, acordarea asistentei medicale publice de urgență este o datorie a statului și un drept al cetățeanului (textul nedistingând între cetățeanul asigurat și cel neasigurat).

Sistemul național de servicii medicale de urgență și prim ajutor calificat reprezintă ansamblul de structuri, forțe, mecanisme și relații, organizate după aceleași principii și reguli, care utilizează proceduri integrate de management specializat și/sau calificat [art. 86 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006].

Finanțarea acordării asistenței medicale publice de urgență se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății Publice și bugetul Ministerului Administrației și Internelor, din bugetul Fondului Național Unic de asigurări sociale de sănătate, din bugetul autorităților publice locale, precum și din alte surse prevăzute prin lege, inclusiv donații și sponsorizări [art. 93 alin. (1) din Legea nr. 95/2006].

Unul dintre obiectivele sistemului de asigurări sociale de sănătate este protejarea asiguraților față de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident [art. 208 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 95/2006].

Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează ca un sistem unitar, iar obiectivele sale se realizează pe baza unor principii, printre care: acordarea unui pachet de servicii medicale de bază, în mod echitabil și nediscriminatoriu, oricărui asigurat.

Asigurații au dreptul de a beneficia de servicii medicale de urgență conform art. 218 lit. h) din Legea nr. 95/2006.

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 95/2006, serviciile medicale de urgență sunt suportate din Fondul național unic, format, potrivit art. 256, din contribuțiile persoanelor fizice și juridice, subvenții de la bugetul de stat, donații, dobânzi, sponsorizări, venituri obținute din exploatarea patrimoniului CNAS și caselor de asigurări, precum și alte venituri in condițiile legii, sume proprii ale Ministerului Sănătății Publice.

Conform art. 34 din Constituție, dreptul la ocrotirea sănătății este garantat, statul fiind obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel apelantul reclamant S. C. Județean de Urgență C., criticând-o ca netemeinică și nelegală și solicitând admiterea apelului și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, invocând în drept dispoz. art 466 și urm. C.proc.civ..

În esență, apelantul susține că au fost interpretate eronat dispozițiile art. 313 din Legea 95/2006, potrivit cărora în situația în care, din culpa beneficiarului îngrijirilor medicale nu a fost stabilită persoana a cărei faptă să fi produs o vătămare, cel obligat la repararea prejudiciului este chiar beneficiarul.

Mai arată că, în condițiile în care furnizorii de servicii medicale nu dețin date despre persoanele vinovate, beneficiarul serviciilor are obligația de a efectua demersurile judiciare pentru identificarea persoanei vinovate, iar în lipsa acestor demersuri, intimatului îi incumbă obligația de a plăti contravaloarea serviciilor medicale prestate fiicei lor.

Consideră că principiul îmbogățirii fără justă cauză, ca izvor de obligații de sine stătător, poate fi aplicat și în speță, atât timp cât patrimoniul său a suferit o diminuare, fără ca pentru aceasta să existe un temei juridic.

Analizând actele și lucrările dosarului Tribunalul reține că apelul este nefondat pentru următoarele considerente :

Intimatul a beneficiat de servicii medicale de urgență, fiind victima unei agresiuni/accident de circulație, astfel la data de 09.07.2012 a fost internat la S. C. Județean de Urgență C., în perioada 09.07._12, iar contravaloarea zilelor de spitalizare a fost de 10.194,85 lei, sumă ce nu a fost achitată până în prezent.

Cheltuielile de spitalizare, in suma de 10.194,85 lei au fost detaliate prin decontul de cheltuieli depus la fila 6 dosar fond.

Potrivit art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 " persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii si au obligația sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale."

Textul de lege este imperativ în privința obligației furnizorului de servicii medicale de a recupera cheltuielile de spitalizare ocazionate de asistența medicală, însă de la persoanele care prin fapta lor aduc daune sănătății altei persoane și nicidecum de la persoanele agresate.

Potrivit art. 220 din Legea nr. 95/2006 " persoanele care nu fac dovada calității de asigurat beneficiază de servicii medicale numai in cazul urgentelor medico-chirurgicale".

Potrivit art. 92 alin. 1 din Legea nr. 95/2006: " acordarea asistentei medicale publice de urgenta, la toate nivelurile ei, este o datorie a statului si un drept al cetățeanului ".

Potrivit art. 93 din Legea nr. 95/2006 " Finanțarea acordării asistentei medicale publice de urgență se face de la bugetul de stat...din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, din bugetul autorităților publice locale, precum si din alte surse prevăzute prin lege, inclusiv donații si sponsorizări".

Nu există nici o dispoziție legală care să oblige persoana vătămata de a formula plângere penală împotriva făptuitorului. Astfel, nu se poate retine nici faptul că persoana vătămată, prin omisiune nu și-a îndeplinit o obligație prevăzuta de lege, astfel încât omisiunea sa-i fie imputabila si sa constituie temei al răspunderii civile.

Legiuitorul, prin instituirea prevederilor art. 313 a avut in vedere consacrarea cadrului legal de atragere a răspunderii civile a persoanei care a săvârșit . si nicidecum de îngrădire a drepturilor persoanei vătămate. Este absurd a considera că persoana vătămată dintr-un fapt propriu beneficiază de asistenta medicala de urgenta gratuită, pe când persoana vătămată prin fapta unui terț să fie obligată la plata acestui serviciu. Raționamentul este susținut și de argumentul potrivit căruia, în situația în care persoana vătămată ar fi avut calitatea de persoană asigurată, prin aplicarea prevederilor art. 313 s-ar realiza o plata nedatorată.

Nu poate fi primit nici argumentul apelantului conform căruia în speță este aplicabil principiul îmbogățirii fără justă cauză, în raport de caracterul de normă generală al acestuia, atât timp cât în cauză sunt aplicabile dispozițiile speciale ale art. 1357 și 1372 N.C.Civ. coroborate cu art. 92 și 220 din Legea nr.95/2006.

Pe cale de consecință, cum instanța de fond a dat o interpretare corespunzătoare dispozițiilor legale aplicabile în speță, în temeiul art. 480 din NCPC, neexistând motive temeinice pentru modificarea hotărârii primei instanțe în sensul pretins de apelant, se va respinge apelul formulat, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat,apelul declarat de apelantul reclamant S. C. Județean de Urgență C., cu sediul în C., ., Județul D. împotriva sentinței civile nr. 822 din 30.09.2015 pronunțată de Judecătoria Corabia în dosarul civil nr._ în contradictoriu cu intimatul pârât A. M., domiciliat în . Potlogeni, ., nr. 4, Județul O..

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 21 Ianuarie 2016, la Tribunalul O..

Președinte,

S. O.

Judecător,

V. V.

Grefier,

A. D.

Red./tehnored.S.O.

Ex.4/25.01.2016

Judecător fond E. L.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Decizia nr. 58/2016. Tribunalul OLT