Contestaţie la executare. Decizia nr. 1478/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1478/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 12-12-2014 în dosarul nr. 14827/281/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVASECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1478
Ședința publică din data de 12.12.2014
Președinte: Ș. O.-C.
Judecător: P.-A. A.
Judecător: M. C.-A.
Grefier: D. A.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenții–contestatori M. D., CNP_ și M. P., CNP_, ambii cu domiciliul în S., ., jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 8444/10.06.2013 pronunțate de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimați M. I. și M. M., ambii cu domiciliul în București, ., ., și BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC Ț. C., cu sediul în Ploiești, ., nr. 6, jud. Prahova.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 12 decembrie 2014 și au fost consemnate în cuprinsul încheierii de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta sentință când instanța pentru a da posibilitatea să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 12 decembrie 2014 când a decis următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 03.07.2013 sub nr._, contestatorii M. D. și M. P. au formulat, în contradictoriu cu intimații M. I. și M. M., contestație la executare împotriva executării silite ce a făcut obiectul dosarului nr. 288/2013 al B. Ț. C. din Ploiești, solicitând, în temeiul art. 389 alin. 1 C.proc.civ., constatarea perimării de drept a executării silite începute în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 800/29.09.2005, desființarea executării silite, în ceea ce privește somația din data de 19.06.2013 și încheierea executorului judecătoresc din aceeași dată, de stabilire a cheltuielilor de executare.
În motivarea contestației, s-a arătat că la 23.11.2006 intimații au solicitat, în cadrul dosarului nr. 218 al B. P. B., punerea în executare a sentinței civile nr. 800/29.09.2005, pronunțată de Judecătoria S. în dosarul nr. 1162/2004. Ultimul act de executare în acest dosar, al executorului judecătoresc P. B., a fost la 30.05.2012.
În data de 20.06.2013, contestatorii au primit noi acte de executare, în baza aceluiași titlu executoriu, emise în dosarul de executare nr. 288/2013 al B. Ț. C. din Ploiești, executare ce a început cu încălcarea impedimentului legal al perimării.
Astfel contestatorii au susținut că executarea este guvernată de dispozițiile Codului de procedură civilă de la 1865, atâta timp cât executarea a fost deja începută pe legea veche. Judecătoria Ploiești a încuviințat executarea silită prin încheierea pronunțată la 10.06.2013 în dosarul nr._/281/2013.
Totodată, contestatorii au solicitat instanței, să constate intervenită prescripția extinctivă a dreptului creditorilor-intimați de a cere executarea silită, în baza art. 405 alin. 1 C.proc.civ., de la nașterea dreptului de a obține executarea silită, până la 06.06.2013, când creditorii au solicitat executarea silită sau până la 10.06.2013, când s-a încuviințat aceasta, trecând mai mult de 3 (trei) ani.
Legal citați, intimații au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, arătând că niciodată nu s-a perimat executarea silită, întrucât întotdeauna au exercitat acte de executare, iar contestatorii nu și-au executat de bunăvoie din sentința investită cu formulă executorie.
Au susținut intimații că nu este cazul prescripției executării, întrucât au cerut executarea în termen și au stăruit în aceasta. A fost încuviințată și administrată în cauză proba cu înscrisuri, fiind depus în copie certificată, de către B. Ț. C., dosarul de executare nr. 288/2013 și, de către intimați, dosarul de executare nr. 218/2006 al B. P. B. din S..
Prin sentința civilă nr. 8444/10.06.2014 Judecătoria Ploiești a respins contestația la executare formulată împotriva executării silite ce a făcut obiectul dosarului nr. 288/2013 al B. Ț. C. din Ploiești, de contestatorii M. D. și M. P. în contradictoriu cu intimați M. I., M. M. și Biroul Executorului Judecătoresc Ț. C., ca neîntemeiată și a obligat contestatorii la plata către intimați a cheltuielilor de judecată, 1.000 lei, onorariu avocat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că împotriva contestatorilor M. D. și M. P. a fost pornită executarea silită, de către intimații M. I. și M. M., în cadrul dosarului de executare nr. 288/2013 al B. Ț. C. din Ploiești, în baza titlului executoriu - sentința civilă nr. 800/29.09.2005, pronunțată de Judecătoria S. în dosarul nr. 1162/2004, prin care contestatorii au fost obligații să efectueze lucrările necesare pentru consolidarea locuinței proprietatea intimaților, iar în caz de refuz, aceștia din urmă, au fost abilitați să le efectueze pe cheltuiala primilor.
Instanța de fond a mai constatat că punerea în executare a sentinței civile menționate, a fost începută încă de la data de 29.11.2006, când intimații au adresat cerere de executare către B. P. B. din S., formându-se dosarul de executare nr. 218/2006 aflat pe rolul acestui birou executor judecătoresc, motiv pentru care, indiferent de continuarea executării după 15.02.2013, cauza se supune dispozițiilor vechiului Cod de procedură civilă.
Instanța a reținut că, începând cu data inițierii executării silite, anterior precizată, s-au întocmit acte de executare în vederea aducerii la îndeplinire a titlului executoriu sentința civilă nr. 800/29.09.2005, printre altele, înființându-se poprire asupra pensiilor celor doi contestatori (de exemplu: fila 96, 114 - adrese; fila 117, 127 - confirmări înființare Casa de pensii).
Față de dispozițiile art. 389 C.proc.civ., instanța de fond a înlăturat susținerile contestatorilor, privind perimarea executării silite, în cadrul acesteia netrecând mai mult de 6 luni între actele de executare, cu privire concretă asupra procesului verbal din 30.05.2012, la care fac referire contestatorii (fila 13 dosar) și până la înființarea popririi, 22.10.2012 (fila 96).
De altfel, instanța de fond a observat că intimații au stăruit în mod continuu în aducerea la îndeplinire a titlului executoriu, rațiunea de a exista a oricărei hotărâri judecătorești, și pe care autoritățile statului trebuie să o respecte cu sfințenie.
Această continuitate a executării silite, manifestată și prin cererea adresată B. Ț. C. din Ploiești, din 06.05.2013 (fila 107), cu formarea dosarului execuțional nr. 288/2013, conduce, prin raportare la dispozițiile art. 405 și 4052 C.proc.civ., coroborat cu faptul neperimării executării silite din cadrul dosarului nr. 218/2006 al B. P. B., la neîmplinirea termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea, termen care a fost întrerupt. Pentru aceste motive, instanța de fond a înlăturat ca neîntemeiate și susținerile contestatorilor privind prescripția.
Având în vedere cele de mai sus, s-a constatat că executarea silită derulată la cererea îndreptățită a intimaților se face cu respectarea legii, astfel că a respins contestația la executare, ca neîntemeiată.
Căzând în pretenții contestatorii, în baza art. 274 C.proc.civ., instanța de fond i-a obligat la cheltuieli de judecată.
Împotriva cestei sentințe au declarat recurs contestatorii M. D. și M. P., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea cererii contestatori au arătat că în mod greșit instanța de fond a respins contestația la executare ca neîntemeiată, deoarece din probele dosarului rezulta că în prezenta cauză a intervenit prescripția dreptului de a cere executarea silită a titlului executor ce face obiectul executări silite in dosarul 288/2013 al B. Ț. C. din Ploiești, respectiv sentința civila nr. 800/2909/_ a Judecătoriei S. care a devenit irevocabila prin decizia Curții de Apel Ploiești nr. 1282/2006. Ca urmare intimații creditori aveau dreptul de a cere executarea silita a sentinței civile sus menționate in termen de 3 ani, adică pana in anul 2009.
Astfel, recurenții au susținut că în cazul de față, intimații s-au adresat cu o cerere de executare la B. Ț. C. din Ploiești in anul 2013, fiind depășit cu mult termenul de 3 ani in care puteau cere executarea silita.
Recurenții au apreciat nelegală motivarea instanței de fond, în sensul că termenul de prescripție ar fi fost întrerupt în dosarul de executare 288/2013 al B. Ț. C. în care au fost emise actele de executare contestate, respectiv somația din 19.06.2013 și încheierea din 19.06.2013 privind stabilirea cheltuielilor de executare.
De altfel, instanța de fond nu a arătat care ar fi motivul întreruperii termenului de prescripție pentru a cere executarea silită.
S-a mai susținut că este greșit procedeul instanței de fond în a lua în considerare dosarul de executare 218/2006 al B. P. B. din S., deoarece în acel dosar executarea silită a încetat, iar titlul executor a fost restituit intimaților creditori la cererea acestora, dosarul 288/2013 al B. Ț. C. nefiind in continuarea a dosarului de executare nr. 218/2006 al B. P. B. din S..
Sub acest aspect, recurenții au precizat că intimații-creditori M. I. si M. M. s-au adresat la B. T. C. cu o noua cerere de executare silită, iar acest executor judecătoresc a obținut o noua încuviințare silită, rezultând că nu este nicio legătura de continuitate între vechiul dosar de executare nr. 218/2006 a B. P. B. din S. și noul dosar de executare nr. 288/2013 al B. Ț. C..
În continuare, recurenții au menționat că în mod greșit instanța de fond a considerat că în prezenta cauza sunt aplicabile prevederile Vechiului Cod de procedura civila, deoarece in speța este vorba de o executare silita începuta în luna iunie 2013, după . Codului de procedura civila, iar sub acest aspect este nejustificată motivarea instanței de fond că trebuie avut în vedere faptul că a mai existat un dosar de executare a sentinței civile 800/29.09.2005 a Judecătoriei S..
Este de observat faptul ca instanța de fond a ignorat si împrejurarea de drept în vechiul dosar de executare 218/2006 al B. P. B., instanța de executare era Judecătoria S. căreia îi revenea competenta contestații la executare referitor la dosarul de executare.
Prin urmare, recurenții au menționat că în mod greșit instanța de fond a reținut că în speța nu a intervenit perimarea executării. Astfel, în dosarul de executare 288/2013, executorul judecătoresc Ț. C. a întocmit procesul verbal din 10.07.2013 prin care a îndrumat pe intimații creditori sa se adreseze instanței de executare in baza art. 903 din Noul Cod de procedură civilă pentru a solicita autorizarea de a executa ei înșiși sau prin alte persoane obligația de a face menționata in titlul executor in cazul ca debitorii refuza sa le execute.
De la data încheierii procesului verbal menționat, respectiv 10.07.2013, nu a mai fost întocmit nici un act de executare în dosarul 288/2013 al B. Ț. C., astfel că a intervenit perimarea executării silite prin împlinirea termenului de 6 luni prevăzut de lege.
De asemenea, recurenții au arătat că refuzul intimaților de a da curs recomandărilor făcute de executorul judecătoresc Ț. C. în procesul verbal încheiat la domiciliul debitorilor in ziua de 10.07.2013 de a se adresa instanței de executare conform Noului Cod de procedură civilă l-a determinat pe executor să nu mai continue executarea silită, de fapt renunțând, caz în care a mai trecut un an de zile intervenind o noua perimare încă din data de 11.01.2014 in dosarul 288/2013.
Pe cale de consecința, recurenții au apreciat că niciun act de executare silita nu mai poate fi îndeplinit in baza titlului executor constând sentința civilă nr. 800/2005 de către executorul judecătoresc Ț. C..
Pentru motivele expuse anterior, recurenții au solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței instanței de fond în sensul admiteri contestației la executare și desființării executării silite în dosarul 288/2013 al B. Ț. C., reținând in aceasta cauza intervenția prescripției si a perimării executării silite.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova la data de 22.09.2014, sub același număr de dosar, nr._ .
La data de 11.12.2014, intimații M. I. și M. M. au depus la dosar concluzii scrise, solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond.
Prin încheierea de ședință din data de 12.12.2014 tribunalul a respins excepția de tardivitate a recursului declarat de cei M. D. și M. P..
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs formulate de către recurenții-contestatori, a dispozițiilor legale incidente, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 3041 C.proc.civ., tribunalul constată că aceste motive sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
În fapt, tribunalul reține că titlul executoriu ce face obiectul executării silite din dosarul inițial de executare nr. 218/2006 al B. P. B., cât și din al doilea dosar de executare, nr. 288/2013 al B. Ț. C., este reprezentat de sentința civilă nr. 800/29.09.2005 pronunțată de Judecătoria S., pronunțată în dosarul nr._ .
Conform acestei hotărâri judecătorești, contestatorii-debitori M. D. și M. P. au fost obligați să efectueze lucrările necesare pentru consolidarea locuinței proprietatea intimaților-creditori M. I. si M. M., compusă din două camere la parter și două camere la mansardă, conform actului de proprietate, urmare unui proiect de execuție - studiu de rezistență.
De asemenea, prin același titlu executoriu, s-a dispus obligarea contestatorilor-debitori să efectueze o separație a conductei de apă în dreptul căminului de vizitare și să efectueze reparații ale gardului de beton, prin readucerea acestora pe vechiul amplasament, conform schițelor de plan anexă la actele de proprietate ale pârâților.
În sfârșit, s-a mai dispus ca, în caz de refuz din partea contestatorilor-debitori de a efectua lucrările la care au fost obligați, intimații-creditori sunt abilitați sa le efectueze ei pe cheltuiala debitorilor.
Deoarece debitorii M. D. și M. P. nu au înțeles să execute de bună voie această hotărâre judecătorească, creditorii M. I. și M. M. au solicitat la data de 23.11.2006 executarea silită a acestui titlu executoriu, formându-se dosarul de executare nr. 218/23.11.2006 al B. P. B. din or. S..
În perioada noiembrie 2006 - mai 2012 nu s-a reușit finalizarea acestei executări silite sub toate aspectele din titlul executoriu, mai ales că, între timp, debitorii au formulat o . contestații la executare, în cadrul cărora s-a solicitat și suspendarea executării silite până la soluționarea contestației.
În plus, s-a constatat că, în vederea ducerii la îndeplinirii a celor stabilite prin titlul executoriu, a fost necesară obținerea unui certificat de urbanism care să fie emis de Primăria or. S., necesar pentru efectuarea lucrărilor descrise în hotărârea judecătorească ce constituie titlu executoriu.
Prin contestația la executare formulată în fața instanței de fond, cât și prin motivele de recurs, debitorii-contestatori au invocat atât prescripția dreptului de a solicita executarea silită însăși, cât și perimarea unei executări silite deja începute, făcându-se referire la actele și faptele încheiate de creditori în perioada mai 2012 - iunie 2013.
În vederea analizării acestor critici, tribunalul apreciază necesar a realiza o reluare a faptelor petrecute în acest interval de timp, în ceea ce privește executarea silită pornită de creditorii M. împotriva debitorilor M.. Astfel, din examinarea înscrisurilor depuse la dosarul de fond, tribunalul reține următoarea succesiune temporală a faptelor:
- la data de 23.05.2012 creditorii M. încheie cu o societate comercială autorizată contractul de prestări servicii nr. 23/23.05.2012 (filele 476-478) în vederea întocmirii documentației tehnice necesare obținerii autorizației de construire, conform Certificatului de Urbanism nr. 137/22.07.2011, creditorii plătind suma de 3.121 lei cu titlu de plată parțială (50%) a contravalorii acestei documentații;
- la data de 25.05.2012 creditorii M. aduc la cunoștința B. P. B. încheierea acestui contract de prestări servicii și solicită recuperarea de la debitorii M. și a acestei sume; în plus, creditorii menționează că stăruie în continuarea executării silite (fila 475 dosar fond);
- la data de 28.05.2012 creditorii se adresează din nou B. solicitând continuarea executării silite (fila 480 dosar fond);
- la data de 30.05.2012 B. P. B. emite somație către debitori, cărora le pune în vedere să achite suma de 3.330,98 lei, reprezentând cheltuieli de executare (fila 487 dosar fond);
- la data de 06.06.2012 în urma unui memoriu formulat de debitorii M., B. P. B. dispune sistarea poprii dispuse anterior (fila 500 dosar fond);
- la data de 19.06.2012 B. P. B. se adresează Primăriei or. S., solicitându-i să-i comunice dacă certificatul de urbanism nr. 137/22.07.2011 a fost eliberat pentru ducerea la îndeplinire a obligației menționate în dispozitivul sentinței civile nr. 800/2005 a Judecătoriei S., ce reprezintă titlul executoriu în această executare silită (fila 504 dosar fond);
- la data de 03.07.2012 creditorii M. se adresează B. P. B., comunicându-i acestuia răspunsul emis de Primăria or. S., la adresa emisă de executor, și în care primăria menționează că respectivul certificat de urbanism a fost completat în conformitate cu titlul executoriu; de asemenea, cu aceeași ocazie, creditorii M. arată că insistă în executarea silită (filele 510-512 dosar fond);
- la datele de 05.07.2012 și 06.07.2012 creditorii M. se adresează din nou B. P. B., solicitând continuarea executării silite (filele 515-516 dosar fond);
- la data de 09.07.2012 B. P. B. răspunde creditorilor, comunicându-le că „executarea silită va continua conform legii” (fila 519 dosar fond);
- la data de 18.07.2012 creditorii M. se adresează din nou B. P. B., solicitând „urgentarea recuperării creanței” (fila 61 dosar fond);
- la data de 19.07.2012 creditorii M. solicită B. P. B. să îi comunice dacă mai continuă executarea silită, în sens contrar urmând a se adresa unui alt executor judecătoresc, pentru continuarea executării silite începute (fila 518 dosar fond);
- la data de 23.07.2012 B. P. B. le răspunde creditorilor M., comunicându-le că, în opinia executorului, „relația creditor-executor nu mai poate fi continuată în aceste condiții și vă puteți adresa unui alt executor judecătoresc din circumscripția Curții de Apel Ploiești pentru executarea silită a dispozițiilor sentinței civile nr. 800/2005 a Judecătoriei S.” (fila 530 dosar fond);
- la data de 11.09.2012 creditorii M. se adresează B. P. B., solicitând a fi informați despre stadiul executării silite, demersurile și măsurile întreprinse de executor pentru finalizarea executării silite (fila 548 dosar fond);
- la data de 27.09.2012 creditorii M. informează executorul judecătoresc cu privire la faptul că s-au adresat CEDO privind modul de soluționare și ducere la îndeplinire a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 800/2005 a Judecătoriei S.; de asemenea, a u solicitat a li se comunica stadiul aducerii la îndeplinire a dispoziției de poprire (fila 552 dosar fond);
- la data de 11.10.2012 creditorii M. solicită transmiterea recipisei CEC de consemnare a sumei de 143 lei poprită de la debitori, iar pentru diferența de 3.488,05 lei creditorii M. au solicitat înființarea popririi pe pensiile debitorilor M. (fila 558 dosar fond);
- la data de 22.10.2012 B. P. B. emite dispoziție de poprire pentru suma de 3.488,05 lei asupra veniturilor primite de debitorii M. de la Casa Județeană de Pensii Prahova (fila 562 dosar fond);
- la data de 07.12.2012 B. P. B. emite o nouă dispoziție de poprire pentru suma de 3.488,05 lei asupra veniturilor primite de debitorii M. de la Casa Județeană de Pensii Prahova (fila 562 dosar fond);
- la data de 16.01.2013 creditorii M. solicită B. P. B. „să procedeze la ducerea la îndeplinire a executării silite a debitorilor M. prin executarea de bunuri mobile și imobile, conform legii, urgent” (fila 587 dosar fond);
- la data de 13.05.2013 creditorii M. se adresează B. P. B., ocazie cu care îi comunică chitanța de plată a diferenței de onorariu pentru întocmire documentație conform contractului nr. 23/23.05.2012; de asemenea, creditorii solicită B. P. B. continuarea executării silite;
- la data de 14.05.2013 B. P. B. comunică creditorilor M. faptul că vă puteți adresa unui alt executor judecătoresc din circumscripția Curții de Apel Ploiești, având în vedere afirmațiile dumneavoastră cu privire la executorul judecătoresc P. B., precum și suspiciunile de neimparțialitate a acestuia (fila 625 dosar fond);
- la data de 21.05.2013 creditorii M. au solicitat B. P. B. restituirea dosarului de executare, ținând cont de punctul de vedere exprimat de executor anterior (fila 628 dosar fond);
- la data de 06.06.2013 creditorii M. se adresează unui alt executor judecătoresc pentru executarea silită a aceluiași titlu executoriu, respectiv sentința civilă nr. 800/29.09.2005 pronunțată de Tribunalul Prahova, formându-se dosarul de executare nr. 288/2013 al B. Ț. C..
Din expunerea cronologică a faptelor petrecute în perioada mai 2012 – iunie 2013, se observă că între creditorii M. și B. P. B. a apărut o evidentă stare de tensiune, creditorii M. fiind nemulțumiți de modul în care se desfășoară executarea silită pornită în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 800/2005 a Judecătoriei S..
Instituția înlocuirii executorului judecătoresc la cererea creditorului, pentru motive temeinice nu a existat sub imperiul Vechiului Cod de procedură civilă. Ea a fost reglementată pentru prima dată prin Noul Cod de procedură civilă. De asemenea, în noul cadru legislativ, este reglementată, chiar dacă sumar, și procedura ce trebuie urmată în acest sens.
Astfel, conform art. 652 alin. 4 NCPC, la cererea creditorului, instanța de executare poate dispune, pentru motive temeinice, înlocuirea executorului judecătoresc cu un alt executor judecătoresc indicat de către creditor și continuarea executării silite de către noul executor judecătoresc.
De asemenea, alineatul 5 al aceluiași articol face trimitere la prevederile art. 653 alin. 3 NCPC, conform cărora procedura de executare va continua de la actul de urmărire cel mai înaintat.
În vechea reglementare, ținând seama și de dispozițiile Legii 188/2000, existau, însă, situații în care executorul judecătoresc putea fi înlocuit în cadrul aceleiași executări silite, dar nu la cererea expresă a creditorului, și anume în cazul în care executorul judecătoresc își modifica sediul pe raza unei alte curți de apel, ori în situația în care executorul judecătoresc pierdea această calitate.
În cauza de față, fiind vorba despre o executare silită începută în anul 2006, prin raportare la prevederile art. 25 NCPC, în momentul în care, în cursul lunii iunie 2013, creditorii M. au decis să nu mai colaboreze cu B. P. B., nu s-a putut face aplicarea dispozițiilor art. 652 NCPC, privind înlocuirea executorului judecătoresc, la cererea creditorului.
Cu toate acestea, din întreg probatoriul administrat în cauză, în principal corespondența purtată între creditorii M. și B. P. B., tribunalul constată că în mod cert creditorii M. nu au avut în vedere în nici un moment începerea unei noi executări silite, cu continuarea executării silite deja pornite în anul 2006.
Astfel, tribunalul observă că în luna mai 2013 creditorii M. și executorul judecătoresc inițial nu au mai ajuns la un consens cu privire la liniile directoare care să fie urmate în cadrul acestei executări silite, astfel încât, ținând seama și de sugestia și, implicit, acordul exprimat de B. P. B., creditorii M. au apelat la un alt executor judecătoresc.
Însă, atâta timp cât, în mod concret, legislația anterioară datei de 15.02.2013 (data intrării în vigoare a Noului Cod de procedură civilă) nu permitea a se proceda la o simplă înlocuire executorului judecătoresc inițial cu un alt executor, creditorii M. au fost nevoiți să parcurgă o nouă procedură de încuviințare începere executare silită.
Nu se poate imputa creditorilor M., care, potrivit expunerii cronologice de mai sus, s-au manifestat foarte activ de-a lungul anilor, pentru continuarea în parametri normali a executării silite, și pentru finalizarea acesteia, faptul că în anul 2013, la circa 7 ani de la primul act de executare, au fost nevoiți să apeleze la un alt executor judecătoresc pentru a aduce la bun sfârșit această executare silită.
În acest sens, tribunalul reamintește că executarea silită reprezintă o ultimă etapă a procesului civil, iar în lumina dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (CEDO), justițiabilul are dreptul la un proces echitabil, care să fie soluționat, în toate etapele sale, într-un termen rezonabil.
Prin urmare, tribunalul constată că la data de 06.06.2013 creditorii M. au înțeles să formuleze doar o cerere de continuare a executării silite, începute în anul 2006, de către un alt executor judecătoresc, sub imperiul Vechiului Cod de Procedură civilă.
Astfel, în analiza criticilor formulate de debitorii M. prin contestația formulată, dar și prin recursul declarat, tribunalul va avea în vedere dispozițiile Vechiului Cod de procedură civilă.
Din această perspectivă, nefiind vorba despre o nouă executare silită, ci despre o continuare a executării silite începute în anul 2006, ținând seama de art. 405 C.proc.civ., tribunalul constată că în cauză nu a intervenit prescripția dreptului de a cere executarea silită.
Astfel, formularea inițială a cererii de executare silită a fost efectuată de creditorii M. la data de 23.11.2006, deci înăuntrul termenului de prescripție de 3 ani de la data când hotărârea judecătorească ce constituie titlu executoriu a devenit irevocabilă. Nu are relevanță, în analizarea prescripției dreptul de a cere executarea silită, cererea creditorilor M. din data de 06.06.2013, de înlocuire a executorului judecătoresc, nefiind vorba despre o nouă cerere de executare silită, propriu-zisă.
În ce privește excepția de perimare a executării silite, invocate de debitori, având în vedere dispozițiile art. 389 C.proc.civ., tribunalul constată că în cauză nu s-a împlinit termenul de 6 luni cerut de lege pentru perimarea executării silite.
Astfel, potrivit descrierii din punct de vedere cronologic a acțiunilor întreprinse de creditorii M. în perioada mai 2012 - iunie 2013, în vederea continuării executării silite ce făcea obiectul dosarului de executare nr. 218/2006 al B. P. B., tribunalul observă că acești creditori s-au manifestat activi în toată această perioadă, uneori chiar și de câteva ori pe lună, solicitând în mod constant executorului judecătoresc continuarea executării silite și finalizarea sa cât mai repede.
Așadar, tribunalul constată că la data de 06.06.2013 creditorii M. nu au solicitat declanșarea unei noi executări silite, ci au solicitat continuarea vechii executări silite, începute în anul 2006, dar prin înlocuirea executorului.
Prin urmare, în cauză nu a intervenit nici prescripția dreptului de a cere executarea silită, și nici perimarea unei executări silite deja începute.
În raport de aceste considerente, în baza art. 312 alin. 5, cu aplicarea art. 3041 C.proc.civ., tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții-debitori M. D. și M. P. împotriva sentinței civile nr. 8444/10.06.2013 pronunțate de Judecătoria Ploiești.
De asemenea, în baza art. 274 C.proc.civ., tribunalul va obliga recurenții să plătească intimaților cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenții–contestatori M. D., CNP_ și M. P., CNP_, ambii cu domiciliul în S., ., jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 8444/10.06.2013 pronunțate de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimați M. I. și M. M., ambii cu domiciliul în București, ., ., sector 4, și BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC Ț. C., cu sediul în Ploiești, ., nr. 6, județul Prahova, ca fiind nefondat.
Obligă recurenții să plătească intimaților suma de 1105 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.12.2014.
Președinte, Judecători,
Ș. O.-C. P.-A. A. M. C.-A.
Grefier,
D. A.
Red. O.C.Ș.
2ex/16.03.15
d. f._ Judecătoria Ploiești
j. f. D. S. I.
Operator de data cu caracter personal nr. 5595
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1501/2014.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 380/2014. Tribunalul... → |
|---|
