Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 421/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 421/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 27-03-2014 în dosarul nr. 26489/281/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 421
Ședința publică din data de 27 Martie 2014
PREȘEDINTE - G. M.
JUDECĂTORI - C.-A. M.
- N. C.
GREFIER - M. - D. B.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil, având ca obiect „hotărâre care să țină loc de act autentic”, declarat de recurentul – reclamant C. R., domiciliat în Ploiești, ., ., ., județ Prahova, împotriva sentinței civile nr. 9953/31.05.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimații – pârâți E. F., domiciliată în Băicoi, .. 3, județ Prahova, N. M., domiciliată în Băicoi, ., județ Prahova, D. A., domiciliat com. Telega, ., județ Prahova, D. C., domiciliat în G., Fd. Cireșului, nr. 3, județ G., D. Ș., domiciliată în . M., ., județ Prahova și ., cu sediul în Ploiești, ., nr. 20, ., ..
Cerere de recurs timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 5,00 lei, conform chitanței . nr._/13.11.2013 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, chitanță anulată și atașată la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul – reclamant, reprezentat de avocat Ș. M., lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, din oficiu, s-au efectuat demersurile necesare către Oficiul Național al Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Prahova în vederea obținerii de relații cu privire la starea de funcționare și a sediului actual al societății intimate-pârâte .., fiind depuse la dosar aceste informații, după care,
Apărătorul recurentului-reclamant depune la dosar informațiile obținute de la Oficiul Registrului Comerțului Prahova cu privire la starea de funcționare și a sediului actual al societății intimate-pârâte .., din care rezultă faptul că această societate este dizolvată.
Tribunalul comunică apărătorului recurentului-reclamant faptul că, din oficiu, s-au efectuat demersurile necesare către Oficiul Național al Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Prahova în vederea obținerii de relații cu privire la starea de funcționare și a sediului actual al societății intimate-pârâte .., relații depuse la dosar, și din care reiese că firma s-a dizolvat conform sentinței civile nr. 388/16.05.2011 a Tribunalului Prahova, iar ultima înregistrare în Registrul Comerțului ar fi fost la data de 19.03.2012.
Totodată, Tribunalul, față de faptul că s-a dispus citarea societății intimate-pârâte .. prin afișare la ușa instanței, s-au depus la dosar relații cu privire la starea de funcționare și a sediului actual al acestei societăți intimate-pârâte de la Oficiul Național al Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Prahova, apreciază că procedura de citare cu intimata-pârâtă .. este legal îndeplinită.
Apărătorul recurentului-reclamant depune la dosar un set de înscrisuri noi și, având cuvântul, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri nou în recurs.
Tribunalul, în temeiul disp. art. 305 C.pr.civ., încuviințează pentru recurentul-reclamant proba cu înscrisuri noi în recurs și ia act că apărătorul acestuia a depus la dosar înscrisuri noi.
Apărătorul recurentului-reclamant, având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat, solicitând acordarea cuvântului în dezbaterea recursului.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentului-reclamant, având cuvântul, arată că instanța de fond, în mod greșit, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, hotărârea fiind dată în afara aplicării disp. art. 304 pct. 9 C.pr.civ., astfel că, au fost încălcate dispozițiile prevăzute de lege, întrucât reclamantul avea calitate procesuală activă în cauză. Precizează că subrogarea s-a făcut în momentul încheierii actului autentic, aceasta fiind făcută concomitent cu plata. Arată că instanța de fond a făcut o incorectă raportare la textele de lege incidente în cauză, astfel că, solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, casarea hotărârii instanței de fond, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Ploiești pentru soluționarea cererii pe fondul cauzei.
TRIBUNALUL
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești reclamantul C. R. în contradictoriu cu pârâții E. F., N. M., D. A., D. C., D. Ș. și . ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună: validarea antecontractului legalizat si autentificat sub nr. 1759/din 19.08.2008 și a actului adițional nr.2714/19.12.2008 astfel cum a fost completat prin actul adițional nr. 288 din data de 23.02.2009 de către B.N.P D. C. lonescu din mun. Ploiești încheiat de către pârâții ,1,2,3,4,5 cu pârâta nr. 6.hotărarea urmând sa tina loc de act autentic, validarea antecontractului de vânzare cumpărare încheiat de reclamant cu parata nr. 6, legalizat si autentificat sub nr.531/24.03.2009 de către B.N.P O. L. din Comarnic, hotărârea urmând a tine loc de act autentic.
În baza dispozițiilor art.274 cod proc.civ s-au solicitat cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii a arătat că la data de 19.08.2008 între pârâții 1,2,3,4,5 și pârâta . Ploiești a intervenit o promisiune de vânzare cumpărare între pârâții E. F.,N. M., D. A., D. C., D. Ș. și . Ploiesti legalizată și autentificată sub nr.1759/19.08.2008 de către B.N.P D. C. lonescu din Ploiești, conform căreia pârâții 1-5 s-au obligat să vândă ultimei pârâte suprafața de teren de 833,33 mp situată în ., . pădure. Ulterior între pârâți s-a încheiat actul adițional nr.2714/19.12.2008 act legalizat și autentificat de către același notar public, act care face parte integrantă din antecontractul de vânzare cumpărare susmenționat. La data de 23.02.2009 antecontractul susmenționat a fost completat prin actul adițional nr.288/23.02.2009 legalizat și autentificat de B.N.P D. -C. din Ploiești.
La data de 24 .03.2009 intre reclamant și pârâta . Ploiești al cărui asociat era, s-a încheiat un act adițional în baza căruia a cesionat părțile sociale (în număr de 10) asociatei Hartman V., care prin aceasta operațiune a devenit asociată unică a . Ploiești. Cesiunea părților sociale deținute de mine la societatea comerciala s-a făcut în schimbul prețului de 40.000 lei precum și în schimbul transferului dreptului de proprietate asupra terenului în suprafața de 833,33 mp-categoria pădure. Pârâta s-a obligat să încheie actul autentic la data de 15.09.2009.
Asociata unică însă nu și-a respectat promisiunea de a plăti cesiunea părților sociale negociată de părți, motiv pentru care reclamantul a fost obligat să o cheme în judecată, cerere care face obiectul altui dosar vizând suma de 30.000 lei rămasă neachitată.
Pentru terenul inclus în prețul cesiunii de părți sociale, pârâta avea obligația să încheie actul autentic cu pârâții arătați, persoane fizice până la data de 30.03.2009 conform actului adițional nr.288/23.02.2009 în completarea antecontractului de vânzare cumpărare nr. 1759/19.08.2008.
Constatând lipsa bunei - credințe a asociatei unice a persoane juridice pârâta nr.6, a notificat la data de 16.06.2009 pe pârâta-promitentă prin notificarea comunicată prin executorul judecătoresc D. M. din Ploiești, să se prezinte la B.N.P O. L. din Comarnic în data de 16.06.2009 la ora 10, pentru a perfecta promisiunea de vânzare cumpărare, respectiv antecontractul nr.531/24.03.2009 despre care a făcut vorbire anterior.
În pofida faptului că pârâta s-a obligat să încheie actul autentic de vânzare cumpărare până la data de 15.04.2009 potrivit actului adițional prin care s-a realizat cesiunea de părți sociale, aceasta nu s-a prezentat la notar public, nici în urma notificării comunicate de B.EJ.D. M. din Ploiești.
Pe cale de consecință ca urmare a neprezentării pârâtei la notar public s-a încheiat Procesul verbal de constatare a faptelor nr. 1974 din data de 16.06.2009 de către B.N.P O. L..
În cuprinsul procesului verbal s-a făcut mențiunea că pârâta nu s-a prezentat la sediul notariatului și nici nu a prezentat actele solicitate prin notificarea comunicată de către executorul judecătoresc M. D. din Ploiești. Actele despre care a făcut vorbire în cererea sa s-au încheiat sub imperiul vechiului cod civil, care permitea în cazul în care una din părțile contractante, promitentul - vânzător sau promitentul-compărător refuză să se prezinte la notar pentru perfectarea actului de vânzare cumpărare aveau posibilitatea să se adreseze instanței de judecată în baza dispozițiilor art. 1073-1075 cod civil, hotărârea care se pronunță urmând a avea valoarea unui act autentic.Astfel refuzul era sanctionat prin complinirea consimțământului părții care refuza să-și duca la îndeplinire obligația asumată.
În noul cod civil legiuitorul a prevăzut prin textele de lege adoptate text de lege care este incident unei astfel de situații. Conform art. 1669 (alin. l) din Noul Cod civil s-a prevăzut că atunci când "una din părțile care au încheiat promisiune bilaterală de vânzare refuză în mod nejustificat să încheie contractul promis cealaltă parte poate cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract, dacă toate celelalte condiții de validitate sunt îndeplinite.
În concluzie s-a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În drept s-au invocat disp. art.1669 alin.1, art.1179, art.1183 (alin2), art.1270 din Noul Cod civil.
În susținerea acțiunii s-au depus înscrisuri.
Reclamantul a formulat precizare la acțiune în sensul că a solicitat:
- să se constate valabilitatea antecontractului autentificat sub nr.1759/19.08.2008 și a actului adițional autentificat sub nr.2714/19.12.2008 așa cum a fost completat prin actul adițional autentificat sub nr.288/23.02.2009, antecontract încheiat între E. F., N. M., D. A., D. C., D. Ș. în calitate de promitenți – vânzători și ., în calitate de promitent – cumpărător;
- să se constate că a intervenit o subrogație convențională cu titlu particular, ca efect al încheierii actului adițional autentificat sub nr.531/24.03.2009 la BNP O. L., caz în care reclamantul a dobândit calitatea de creditor în raportul juridic dedus controlului judiciar;
- să se pronunțe o hotărâre judecătorească care să țină loc de act autentic de vânzare – cumpărare între pârâții E. F., N. M., D. A., D. C., D. Ș. în calitate de vânzători și reclamant în calitate de cumpărător;
- să fie obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată.
În drept s-au invocat disp. art. 969, 1006 și urm., 1073 și 1077 C.civ., art.274 C.pr.civ.
Pârâta . a formulat întâmpinare prin care s-au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului; excepția lipsei capacității procesuale pasive a pârâtei . și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ..
În motivarea excepțiilor s-a arătat că reclamantul nu a fost parte în antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.1759/19.08.2008, la momentul respectiv fiind asociat în cadrul . și s-a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului.
Prin sentința din data de 16.05.2011 pronunțată în dosarul nr._ s-a dispus dizolvarea ., iar cererea de chemare în judecată s-a formulat la șase luni după dizolvarea acestei societăți și s-a solicitat admiterea excepției lipsei capacității procesuale pasive a pârâtei ..
Reclamantul nefiind titularul obligației din antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.1759/19.08.2008 s-a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ..
Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În susținerea întâmpinării s-au depus înscrisuri.
În drept s-au invocat disp. art. 115 C.pr.civ.
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondate a excepțiilor invocate de pârâta . (excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului; excepția lipsei capacității procesuale pasive a pârâtei . și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei .).
Reclamantul a solicitat respingerea ca nefondată a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului ca urmare a subrogației convenționale prin care reclamantul a dobândit calitatea de creditor al pârâtei ., ceea ce justifică calitatea procesuală activă a acestuia. Respingerea ca nefondată a excepției lipsei capacității procesuale pasive a pârâtei . motivat de faptul că societatea există până la radierea din registrul comerțului, având personalitate juridică are deci și capacitate procesuală. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei . s-a solicitat respingerea acesteia ca nefondată având în vedere susținerile societății pârâte care sunt aspecte ce nu înlătură calitatea sa procesuală.
La termenul de judecată din data de 17.05.2013 instanța de fond a rămas în pronunțare pe excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului; excepția lipsei capacității de folosința a pârâtei . și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei . invocate de pârâta ..
Prin sentința civilă nr.9953/31.05.2013 Judecătoria Ploiești a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului invocata de pârâta ., a respins acțiunea, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuala activa și a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că de vreme ce instanța a fost sesizată cu trei excepții de fond, ordinea de soluționare va fi determinată folosind criteriul efectelor pe care acestea tind să le realizeze. Astfel, prima excepție analizată va fi cea referitoare la calitatea procesuala activa a reclamantului, pentru a se determina, astfel, cadrul procesual în care vor fi cercetate celelalte, în ipoteza respingerii sale.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale active instanța de fond a reținut că este întemeiată sens în care a dispus admiterea acesteia pentru următoarele motive: calitatea procesuala activa presupune existența unei identități între titularul dreptului dedus judecații și persoana reclamantului. În speță, prin cererea precizata, reclamantul C. R. a solicitat:
- să se constate valabilitatea antecontractului autentificat sub nr.1759/19.08.2008 și a actului adițional autentificat sub nr.2714/19.12.2008 așa cum a fost completat prin actul adițional autentificat sub nr.288/23.02.2009, antecontract încheiat între E. F., N. M., D. A., D. C., D. Ș. în calitate de promitenți – vânzători și ., în calitate de promitent – cumpărător;
- să se constate că a intervenit o subrogație convențională cu titlu particular, ca efect al încheierii actului adițional autentificat sub nr.531/24.03.2009 la BNP O. L., caz în care reclamantul a dobândit calitatea de creditor în raportul juridic dedus controlului judiciar;
- să se pronunțe o hotărâre judecătorească care să țină loc de act autentic de vânzare – cumpărare între pârâții E. F., N. M., D. A., D. C., D. Ș. în calitate de vânzători și reclamant în calitate de cumpărător;
- să fie obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată.
La data de 19.08.2008 între pârâții E. F., N. M., D. A., D. C., D. Ș. și pârâta . Ploiești a intervenit o promisiune de vânzare-cumpărare legalizată și autentificata sub nr.1759/19.08.2008 de catre B.N.P D. C. lonescu din Ploiești, conform căreia pârâții E. F., N. M., D. A., D. C., D. Ș. s-au obligat sa vândă pârâtei ., suprafața de teren de 833,33 mp situată în ., . pădure, în schimbul unui preț. Ulterior între pârâți s-a încheiat actul adițional nr.2714/19.12.2008, act legalizat și autentificat de către același notar public, act care face parte integrantă din antecontractul de vânzare cumpărare susmentionat. La data de 23.02.2009 antecontractul a fost completat prin actul adițional nr.288/23.02.2009 legalizat și autentificat de B.N.P D. -C. din Ploiești.
La data de 24.03.2009 între reclamantul C. R. și pârâta . al cărui asociat era, s-a încheiat o convenție în baza căreia asociatul C. R. a cesionat părțile sociale (în număr de 10) asociatei Hartman V., care prin această operațiune a devenit asociat unic al . Ploiești.
Reclamantul a invederat că cesiunea părților sociale deținute de acesta la societatea comercială (aflata in procedura de dizolvare în prezent) s-a făcut în schimbul prețului de 40.000 lei, precum și în schimbul transferului dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 833,33 mp-categoria pădure, cu privire la care pârâta Hartman V. s-a obligat să încheie actul autentic la data de 15.09.2009.
Asociata unică însă nu și-a respectat promisiunea de a plăti cesiunea părților sociale negociata de părți, motiv pentru care reclamantul a fost obligat să o cheme în judecată, cerere care face obiectul altui dosar vizând suma de 30.000 lei rămasă neachitată.
Deși s-a invocat că pentru terenul inclus în prețul cesiunii de părți sociale, pârâta Hartman V. avea obligația să încheie actul autentic cu pârâții arătați, persoane fizice până la data de 30.03.2009 conform actului adițional nr.288/23.02.2009 în completarea antecontractului de vânzare cumpărare nr. 1759/19.08.2008, reclamantul nu face nicio o referire la faptul că a fost asociat al S. SRL cel puțin până la data de 24.03.2009 (în cauză nefiind depus un extras ORC pentru a verifica efectuarea mențiunilor la registrul comerțului pentru opozabilitate față de terți).
În justificarea calității sale procesuale active, reclamantul a invocat subrogația convenționala cu titlu particular.
Subrogația convențională este de două feluri: subrogația convențională consimțită de creditor și subrogația convențională consimțită de debitor. Subrogația convențională consimțită de creditor este prevăzută de art. 1107 Cod civil, potrivit cu care „când creditorul, primind plata sa de la o altă persoană, dă acestei persoane drepturile, acțiunile, privilegiile sau ipotecile sale, în contra debitorului; această subrogație trebuie să fie expresă și făcută tot într-un timp cu plata”.
Din analiza textului citat, rezultă următoarele condiții:
1) cel ce face subrogația este creditorul. Prin primirea plății, creditorul subrogă pe terțul solvens în toate drepturile și acțiunile pe care le are împotriva debitorului său;
2) subrogația convențională consimțită de creditor trebuie să se realizeze concomitent cu plata;
3) convenția de subrogare dintre creditor și terțul solvens trebuie să fie expresă, ceea ce înseamnă că voința creditorului de a subroga pe terț în drepturile și acțiunile sale trebuie să rezulte în mod neîndoielnic;
4) pentru ca subrogația să fie opozabilă terților și să se poată dovedi faptul că operația înlocuirii creditorului s-a făcut concomitent cu plata, este necesar ca chitanța să aibă dată certă.
Potrivit art. 1107 alin. 2 Cod civil, subrogația convențională consimțită de debitor se realizează atunci „când debitorul se împrumută cu o sumă spre a-și plăti datoria și subrogă pe împrumutător în drepturile creditorului”. Debitorul este cel care face înlocuirea creditorului. Pentru a se împiedica eventualele fraude, potrivit prevederilor articolului 1107 alineatul 2 teza finală, se cere ca: - actul de împrumut și chitanța de plată a datoriei să se facă în formă autentică; - în actul de împrumut să se precizeze expres suma ce se împrumută pentru a se plăti datoria; - în chitanța de plată a datoriei să se arate că datoria se plătește cu suma împrumutată. Subrogația consimțită de debitor este un act juridic solemn. La această formă a subrogației convenționale nu se cere consimțământul creditorului. Dacă el refuză plata, debitorul poate realiza oferta reală urmată de consemnațiune.
Așadar, în speță de față, nu sunt întrunite situațiile de mai sus și mai mult, nu s-a făcut nicio plată, nu exista un creditor pentru prima situație și nu s-a încheiat un act în formă autentică pentru cea de-a doua.
În plus, dacă plata este făcută într-o situație ce nu se încadrează în nici unul din cazurile de subrogație legala sau conventională, terțul solvens nu are împotriva debitorului pentru care a plătit, decât o simplă acțiune personală, nemaiavând garanțiile care îl asigurau pe creditor împotriva insolvabilității debitorului.
Prin urmare, subrogația este un accesoriu al plății și intervine, în principiu, numai până la concurența sumei plătită creditorului inițial de către solvens, de aceea în doctrină se afirmă că plata este măsura subrogației, situație care nu se regăsește în speța de față.
Așadar, în cazul subrogației, transportul creanței este consimțit cu ocazia unei plăți, or în cauză ceea ce invocă reclamantul este tocmai nerespectarea obligației de a plăti prețul unei cesiuni de părți sociale.
Însuși reclamantul afirmă următoarele: “Asociata unică însă nu și-a respectat promisiunea de a plăti cesiunea părților sociale negociată de părți...”.
În consecință, obligația asumată de asociatul unic al societății, Hartman V., de a transmite și dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 833,33 mp-categoria pădure, până la data de 15.09.2009, poate fi calificată drept promisiune de vânzare-cumpărare, însă afectată de condiția suspensivă a intrării acestui teren în patrimoniul societății, căci nimeni nu poate înstrăina mai multe drepturi decât are.
Este real că promisiunea de vânzare-cumpărare făcută de asociatul unic dă naștere unui drept la vânzarea ulterioară și la obligația corelativă, dacă nu există alte impedimente.
Într-o astfel de împrejurare, oricare dintre părți poate cere încheierea contractului, însă numai în măsura în care clauzele înscrisului converg către această posibilitate și numai dacă nu există alte impedimente legale, cum este și cazul de față.
Așa fiind, încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică urma să aibă loc numai sub condiția suspensivă a intrării terenului în patrimoniul societății, ori este cert că în prezent . fiind în procedura de dizolvare nu mai poate participa decât la operațiunile economice necesare lichidării potrivit dispozițiilor Legii nr. 31/1990.
În acest context, dat fiind că promisiunea de vânzare-cumpărare încheiată între reclamant și asociatul unic al societății pârâte este afectată de o condiție suspensivă, din această perspectivă, până la îndeplinirea condiției suspensive, creditorul nu poate cere executarea obligației de la debitor, deoarece condiția suspensivă presupune că obligația nu există, nu este perfectată (art.1017 C. civ.) decât după îndeplinirea evenimentului.
Reține instanța de fond că, în speță, este cert că obligația astfel asumată de părți este o obligație condițională (producerea unui eveniment viitor și incert) iar nu o obligație pură și simplă care este amânată până la împlinirea unui anumit termen când devine exigibilă.
Prin urmare, aceasta interpretare este în deplină concordanță cu voința părților, circumscrisă unui comportament de bună-credință (cu atât mai mult cu cât însuși reclamantul era asociat al promitentului comparator la data încheierii antecontractului ce face obiectul prezentei acțiuni), deoarece aceasta se prezumă iar reclamantul nu a făcut dovada contrară.
În speță antecontractul a cărui valabilitate se solicită a se constata a fost încheiat între E. F., N. M., D. A., D. C., D. Ș. în calitate de promitenți – vânzători și ., în calitate de promitent – cumpărător, reclamantul C. R. neavând calitatea de parte contractantă, situație în care reclamantul nu este titularul dreptului dedus judecații.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul C. R., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii, respingerea excepției și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Arată recurentul reclamant că, în mod greșit a procedat instanța de fond atunci când a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului întrucât nu este parte în antecontractul de vânzare-cumpărare supus controlului judiciar.
S-a făcut o greșita aplicare a dispozițiilor art.1107 al.l Cod civil apreciindu-se ca, in speța, nu a intervenit o subrogatie convenționala in drepturile creditorului inițial.
S-a susținut că, dat fiind că promisiunea de vânzare-cumpărare Încheiata între reclamant și asociatul unic al societății pârâte este afectată de o condiție suspensivă, respectiv de încheierea actului de vânzare-cumpărare în forma autentică, până la îndeplinirea condiției suspensive, creditorul nu poate cere executarea obligației de la debitor, deoarece condiția suspensivă presupune că obligația nu există, nu este perfectată decât după îndeplinirea evenimentului, soluție greșită.
Prin cererea cu care reclamantul a investit prima instanța s-a solicitat să se constate valabilitatea antecontractului autentificat sub nr. 1759/19.08.2008 și a actului adițional autentificat sub nr.2714/19.12.2008 așa cum a fost completat prin actul adițional autentificat sub nr.288/23.02.2009, antecontract încheiat între E. F., N. M., D. A., D. C. și D. Ș. în calitate de promitenți - vânzători și ., în calitate de promitent -cumpărător, să se constate că a intervenit o subrogație convențională cu titlu particular, ca efect al încheierii actului adițional autentificat sub nr.531/24 martie 2009 la BNP O. L., caz în care reclamantul a dobândit calitatea de creditor în raportul juridic dedus controlului judiciar ș i să se pronunțe o hotărâre judecătorească care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare între pârâții E. F., N. M., D. A., D. C. și D. Ș. - în calitate de vânzători și reclamantul C. R. - în calitate de cumpărător.
S-a arătat ca reclamantul a avut calitatea de asociat în cadrul . până la data de 24 martie 2009 când a hotărât să se retragă din societate și a încheiat actul adițional autentificat sub nr.531/24 martie 2009 la BNP O. L..
Astfel, a convenit cu asociatul rămas, respectiv Hartman V., să se retragă din . și să-i cesioneze acesteia întregul sau aport social.
De asemenea, prin același act, s-a convenit ca, în schimbul retragerii sale, sa primească suma de 40.000 Ron și terenul situat în extravilanul comunei Păulești, ., ./2 în suprafață de 833,33 mp categoria pădure.
La data de 24 martie 2009, când s-a încheiat actul adițional, terenul arătat nu se afla în patrimoniul societății dar dreptul de proprietate era afectat de un termen suspensiv.
Aceasta deoarece . încheiase un antecontract de vânzare-cumpărare ce avea ca obiect terenul menționat cu pârâții E. F., N. M., D. A., D. C. și D. Ș..
Astfel, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1759/19.08.2008 la BNP D. C. I., completat prin actul adițional autentificat sub nr.2714/19.12.2008 la același BNP și actul adițional autentificat sub nr.288/23 februarie 2009 la același BNP, E. F., N. M., D. A., D. C. și D. Ș. - în calitate de promitenți - vânzători s-au obligat să vândă terenul arătat anterior, către . - în calitate de promitent cumpărător.
Societatea a achitat întregul preț stipulat, urmând ca actul să se perfecteze până la data de 30.03.2009.
Apreciem că, urmare a actului adițional din data de 24 martie 2009, reclamantul a dobândit calitatea de creditor al obligației de a face respectiv de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 833,33 mp, debitorii acestei obligații fiind promitenții - vânzători ceea ce justifică calitatea procesuală activă a reclamantului.
Subrogația reglementată de articolele 1106-1109 Cod civil este instituția care substituie un creditor cu altul și realizează o transmisiune a aceleiași obligații.
Mecanismul subrogației trădează dualitatea naturii sale: față de creditorul originar plata creanței sale de către terț duce la stingerea datoriei, însă în raporturile dintre debitor și solvens aceasta își continuă existența, realizând astfel o substituire de persoane. Având în vedere aceste caracteristici, doctrina de specialitate a arătat că subrogația este „o transmisiune a creanței, care se efectuează pe fundamentul unei plăți".
Subrogația nu implică înlocuirea creanței originare, ci aceasta se conservă cu toate caracteristicile sale in sensul ca o dată cu creanța vor fi transferate accesoriile și garanțiile care o însoțesc.
Subrogația consimțită de creditor are loc atunci „când creditorul, primind plata sa de la o altă persoană, dă acestei persoane drepturile, acțiunile, privilegiile sau ipotecile sale, în contra debitorului; această subrogație trebuie să fie expresă și făcută tot într-un timp cu plata" (art. 1107 pct. 1 Cod civil). în consecință, deși debitorul nu consimte la realizarea subrogației, operează o schimbare a creditorului, fără însă ca aceasta să ducă la sporirea sarcinii debitorului.
Subrogația este în mod intim legată de plată și prin urmare aceasta nu poate interveni independent de plata efectuată de solvens.
În consecință, una dintre condițiile de valabilitate ale subrogației consimțită de creditor o constituie simultaneitatea acesteia cu plata (art. 1107 pct.l Cod civil).
Altfel, dacă subrogația ar preceda plata, operațiunea ar tinde să îmbrace haina cesiunii de creanță. Apoi, considerată a fi un accesoriu al unei plăți, din punct de vedere tehnic, subrogația nu poate interveni înaintea acesteia, la fel cum nu poate avea loc nici posterior, întrucât creanța ar fi în mod definitiv stinsă prin plată.
în principiu, subrogația fiind un accesoriu al plății, intervine numai până la concurența sumei plătită creditorului inițial de către solvens. Cu alte cuvinte plata este măsura subrogației.
Ori, daca analizam actul adițional din data de 24 martie 2009, el îndeplinește toate condițiile unei subrogații consimțită de creditor:
- cel ce face subrogația este . care este creditorul obligației de a face din cadrul promisiunii de vânzare-cumpărare;
-subrogația s-a realizat concomitent cu plata.Notiunea de "plata" nu este subsumata achitării unei sume de bani(pentru ca altfel ar fi cesiune de creanța care are loc, de regulă, în schimbul unui preț).Cu alte cuvinte, prin operațiunea de cesiune a pârtilor sociale s-a făcut plata creanței pe care creditorul . o deținea împotriva promitenților-vânzători, adică transportul creanței a fost consimțit cu ocazia cesiunii;
-convenția de subrogare este expresă, adică voința creditorului . de a subroga pe reclamant în drepturile și acțiunile sale rezultă în mod neîndoielnic;
-actul prin care s-a făcut subrogarea are data certa, fiind autentic.
În concluzie, fiind aplicabile art. 1107 pct. 1 Cod civil, reclamantul a dobândit calitatea de creditor al obligației de a face ce rezultă din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1759/19.08.2008 la BNP D. C. I., completat prin actul adițional autentificat sub nr.2714/19.12.2008 la același BNP și actul adițional autentificat sub nr.288/23 februarie 2009 la același BNP si are calitate procesual activă.
În consecință, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii, respingerea excepției și trimiterea cauzei în vederea soluționării fondului.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ .
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și din oficiu conform disp.art.3041 C.pr.civ., tribunalul constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Recurentul reclamant a solicitat constatarea valabilității antecontractului autentificat sub nr. 1759/19.08.2008 și a actului adițional autentificat sub nr. 2714/14.09.2008 completat prin actul adițional autentificat sub nr. 288/23.02.2009.
A mai solicitat să se constate că a intervenit o subrogație convențională cu titlu particular, ca efect al încheierii actului adițional autentificat sub nr. 531/24 martie 2009 la BNP O. L..
Din cuprinsul acestui act, rezultă că, recurentul reclamant s-a retras din societate și a cesionat întregul său aport la capitalul social în valoare de 100 RON reprezentând 10 părți sociale a câte 10 RON numitei Hartman V..
S-a mai arătat că pentru cesiunea ce se face prin actul adițional, recurentul reclamant C. R. primește de la ., prin unicul său asociat, Hartman V., suma de 40.000 lei, precum și terenul situat în extravilanul comunei Păulești, ., . suprafață de 833,33 mp( lotul 1), categoria pădure.
Instanța de fond a considerat că, în cauză nu a intervenit subrogația convențională în drepturile creditorului inițial.
A mai reținut instanța de fond că, obligația asumată de Hartman V. de a transmite și dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu de 833,33 mp categoria pădure, până la data de 15.09.2009, poate fi calificată promisiune de vânzare cumpărare, afectată de condiția suspensivă a intrării acestui teren în patrimoniul societății, pentru că nimeni nu poate înstrăina mai mult decât are.
A reținut că încheierea contractului de vânzare cumpărare în formă autentică urma să aibă loc numai sub condiția suspensivă a intrării terenului în patrimoniul societății, ori, . în prezent este în procedura de dizolvare și nu mai poate participa decât la operațiunile economice necesare lichidării potrivit dispozițiilor Legii nr. 31/1990.
Astfel, în mod greșit instanța de fond a reținut că recurentul reclamant nu are calitate procesuală activă în cauză și a respins acțiunea ca atare în condițiile în care, acesta a cesionat părțile sociale numitei Hartman V., care a devenit în locul său asociata unică a ., cu obligația pentru aceasta de a plăti prețul de 40.000 lei și de a transfera terenul în suprafață de 833,33 mp categoria pădure situat în ..
Referitor la terenul în suprafață de 833,33 mp categoria pădure, în cuprinsul actului adițional nr. 531 din 24 martie 2009, nu se menționează că acesta se transmite sub condiția intrării în patrimoniul societății, astfel că instanța de fond în mod greșit a reținut că obligația asumată de asociatul unic este afectată de condiția suspensivă a intrării terenului în patrimoniul societății.
Faptul că, . a intrat în procedura dizolvării, așa cum reiese de altfel din sentința nr. 388 din 16.05.2011 a Tribunalului Prahova, nu este de natură să ducă la admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului și respingerea acțiunii pentru acest considerent.
Pe de altă parte, prin sentința nr. 314 din 11 februarie 2013a Tribunalului Prahova, Secția a II a civilă, s-a dispus admiterea excepției lipsei calității procesuale de folosință invocată din oficiu și a fost respinsă cererea creditorului C. R., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință, reținându-se că la data de 18.06.2011, debitoarea încetase să mai existe în calitate de subiect de drept, fiind lipsită de calitate procesuală de folosință, întrucât se află în dizolvare judiciară.
Așa fiind, tribunalul va admite recursul potrivit disp. art. 312 alin. 2 și 3 C. pr. civ., va casa sentința atacată și trimite cauza la aceeași instanță de fond – Judecătoria Ploiești în vederea soluționării cauzei pe fond și sub toate aspectele invocate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul – reclamant C. R., domiciliat în Ploiești, ., ., împotriva sentinței civile nr. 9953/31.05.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimații – pârâți E. F., domiciliată în Băicoi, .. 3, județ Prahova, N. M., domiciliată în Băicoi, ., județ Prahova, D. A., domiciliat com. Telega, ., județ Prahova, D. C., domiciliat în G., Fd. Cireșului, nr. 3, județ G., D. Ș., domiciliată în . M., ., județ Prahova și ., cu sediul în Ploiești, ., nr. 20, ., ..
Casează sentința atacată și trimite cauza la aceeași instanță de fond – Judecătoria Ploiești în vederea soluționării cauzei pe fond și sub toate aspectele invocate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 27.03.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
G. M. C.-A. M. N. C.
GREFIER
M. - D. B.
Operator de date cu caracter personal 5595
Redactat/tehnored. NC
3 ex./08.05.2014
Df.d_ Judecătoria Ploiești
J.f.I. M. D.
| ← Acordare personalitate juridică. Decizia nr. 251/2014.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1255/2014.... → |
|---|
