Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1702/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1702/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 08-12-2014 în dosarul nr. 27584/281/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA- SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1702
Ședința publică din data de 08.12.2014
Președinte: D. G.
Judecător: N. C.
Grefier: I. I. E.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta-creditoare . SRL, CUI_, cu sediul în Ploiești, ., ., jud. Prahova, reprezentată prin Cabinet de Avocat - R. R., cu sediul în Ploiești, .. 6, ., .. Prahova, împotriva încheierii de ședință din data de 28.07.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul susmenționat, în contradictoriu cu intimatul – debitor GHORGHE N., CNP -_, cu domiciliul în Ploiești, ., jud. Prahova.
Cerere de apel timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20,00 lei conform O.P. nr._/18.07.2014, ce a fost anulat și atașat la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 21.07.2014, sub nr._, S. T., T. și G. a solicitat instanței încuviințarea executării silite în dosarul de executare 4063/2014, având ca obiect cererea de executare silită formulată de creditoarea S.C. E. K. ROMANIA S.R.L. BUCUREȘTI împotriva debitorului G. N..
În motivare, s-a arătat că titlul executoriu îl reprezintă contractul de credit nr. 100/17.01.2007 încheiat între Banca Comercială Română SA și debitorul G. N..
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 665 C.pr.civ.
În dovedire s-au depus următoarele înscrisuri: cererea creditoarei de executare silită, titlul executoriu, încheierea executorului judecătoresc de deschidere a dosarului de executare silită, contractul de cesiune de creanțe, extras din Arhiva de Garanții Reale Mobiliare.
Prin încheierea de ședință din data de 28.07.2014, Judecătoria Ploiești a respins cererea ca neîntemeiată reținând că între Banca Comercială Româna S.A și debitorul G. N. a fost încheiat contractul de credit 100/17.01.2007. Între Banca Comercială Română S.A și S.C. E. K. ROMANIA S.R.L. BUCUREȘTI a fost încheiat contractul de cesiune de creanță nr. 277/31.05.2011, fără că în cuprinsul contractului să fie individualizate creanțele și debitorii cedați.
Instanța a reținut că, potrivit art. 1 pct. 1.1 partea finală din contractul nr. 277/31.05.2011 “situația debitorilor cedați și a creanțelor cedate este prezentată în Anexa 1”, anexă ce nu a fost depusă la dosarul cauzei.
Totodată, deși în extrasul din Arhiva de Garanții Reale Mobiliare depus la dosar apare numele debitorul G. N., acest document nu permite identificarea cu exactitate a creanței ce a trecut în patrimoniul cesionarului S.C. E. K. România S.R.L. București.
În drept, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art.663 alin. 1 C.pr. civ. executarea silită poate porni numai la cererea creditorului. Totodată, din interpretarea art. 632 alin. 1 și art. 662 alin. 1 C.pr. civ rezultă că executarea silită se poate face în baza unui titlu executoriu și numai dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă.
Instanța a avut în vedere că potrivit art. 120 din OUG 99/2006 contractele de credit constituie titluri executorii.
În cauză, instanța a reținut existența valabilă a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit 100/17.01.2007, în care calitatea de creditor aparține BCR S.A. În continuare, instanța apreciază că din actele depuse la dosarul cauzei nu rezultă că S.C. E. K. România S.R.L București a dobândit creanța rezultată din titlul executoriu reprezentat de contractul de credit 100/17.01.2007 și implicit calitatea de creditoare a debitorului G. N..
Pentru considerentele de mai sus, având în vedere dispozițiile art. 663 alin.1 C.pr.civ. și apreciind că nu s-a făcut dovada identității dintre persoana care a formulat solicitarea de executare silită, respectiv S.C. E. K. România S.R.L. București și cea care are calitatea de creditor în temeiul titlului executoriu invocat, instanța, în baza art. 665 alin. 5 pct..7 C.pr.civ, a respins, ca neîntemeiată, cererea de încuviințare a executării silită formulată de petenta S. T., T. și G., în dosarul de executare nr. 4063/2014. Instanța apreciază că nedovedirea transmiterii creanței individualizate de contractul de credit invocat constituie un impediment în încuviințarea executării silite.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal E. K. România SRL criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Critică apelanta sentința arătând că, în fapt împotriva debitorului G. N. a formulat cerere de executare silită ce face obiectul dosarului de executare 4063/2014, în temeiul titlului executoriu- contract de credit 100/17.01.2007, încheiat de debitor cu BCR.
Judecătoria Ploiești a respins cererea de încuviințare a executării silite, reținând că, în cauză nu s-a făcut dovada cesiunii de creanță cuprinsă în contractul susmenționat.
Soluția instanței de fond este nelegală și netemeinică, întrucât cesiunea de creanță între BCR și apelantă Cesiunea de creanța între BCR SA și apelantă a fost încheiată înainte de . NCC. Astfel, această cesiune este guvernată de regulile instituite de vechiul Cod Civil.
Potrivit disp. art. 1391C. civ. "La strămutarea unei creanțe [...] predarea între cedente și cesionar se face prin remiterea titlului".
Așadar, cesiunea de creanță este un contract care este valabil încheiat prin simpla tradițiune a titlului și fără a fi necesar a se încheia vreun înscris.
Prin urmare, în lipsa obligativității formei scrise, se deduce că dovada cesiunii se face prin dovedirea posesiei titlului.
La momentul formulării cererii de executare silită a depus titlul executoriu în original -contractul încheiat de BCR SA cu G. N., anexat cererii înaintata organului de executare.
Prin urmare, la data formulării cererii de executare silită (moment anterior solicitării încuviințării), se afla în posesia titlului executoriu.Coroborând această situație de fapt cu dispozițiile art. 1391 C. civ., instanța de fond ar fi trebuit să concluzioneze că în mod aparent, își justifică pretenția de a avea calitatea de creditor a numitului Baloghi M..
Mai mult decât atât, prin depunerea la dosar a unei copii de pe contractul de cesiune de creanță, face dovada existenței unui transfer convențional al unor creanțe de la BCR SA la apelanta; așadar și sub acest aspect, în aparență se justifică posesia legitimă a titlului executoriu, respectiv pare a exista un temei legal pentru prezența titlului în posesia E. K. România.
În plus față de aceasta, la dosar a fost depus și un extras din Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare (AEGRM) conținând și o referire la debitorul cedat.
De altfel, prin înscrierea avizului privind cesiunea de creanță la AEGRM, s-a îndeplinit formalitatea referitoare la notificarea debitorului, cu privire la cesiune.
În aceste condiții, ținând cont și de natura necontencioasă a cererii de încuviințare silită, în cadrul căreia instanța trebuie să verifice numai aparența de legalitate a cererii de executare silită, Judecătoria Ploiești ar fi trebuit sa se rezume la a constata ca în mod aparent apelanta își justifică pretenția de a avea calitatea de creditor al obligației conținute în titlul executoriu aflat în original în posesia sa și al cărei debitor este G. N..
În consecința Judecătoria ar fi trebuit să admită cererea de încuviințare a executării silite, urmând ca eventualele discuții asupra cauzei să se facă numai în condițiile exercitării de către partea interesată a dreptului de dispoziție în procesul civil, în principiu prin formularea unei eventuale contestații la executare.
In drept își întemeiază apărările pe disp. art. 1391C. civ., 466 C, pr. civ.
Primindu-se dosarul, cauza a fost înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr._ .
Examinând încheierea apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale care au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este fondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Prin contractul de credit nr. contractul de credit 100/17.01.2007 încheiat între Banca Comercială Română SA și G. N., aceasta a acordat debitorului un credit în valoarea de 3100 lei, fără ca debitul să fie achitat astfel că, a acumulat un debit restant de 6.754,76 lei.
Cum debitorul nu și-a executat de bună voie obligațiile stabilite în contractul de credit ce constituie titlu executoriu, creditorul . SRL a solicitat deschiderea dosarului de executare și declanșare a procedurii de executare silită împotriva debitorului pentru recuperarea sumei de 6.754,76 lei.
La fila 12 dosar fond se află contractul de cesiune de creanță dintre Banca Comercială Română SA și E. K. România SRL.
La dosarul de fond a fost depus și contractul de cesiune de creanță dintre cei doi, nr. 277/31.05.2011.
Instanța de fond a respins cererea reținând că nu s-a făcut dovada identității dintre persoana care a formulat solicitarea de executare silită, . SRL și cea care are calitatea de creditor în temeiul titlului executoriu invocat.
Potrivit disp. art. 1391C. civ. "La strămutarea unei creanțe [...] predarea între cedente și cesionar se face prin remiterea titlului".
Cesiunea de creanță este un contract care este valabil încheiat prin simpla tradițiune a titlului și fără a fi necesar a se încheia vreun înscris, astfel că dovada cesiunii se face prin dovedirea posesiei titlului.
La momentul formulării cererii de executare silită a fost depus titlul executoriu în original -contractul încheiat de BCR SA cu Baloghi M., anexat cererii înaintata organului de executare, deci la data formulării cererii de executare silită (moment anterior solicitării încuviințării), se afla în posesia titlului executoriu.
Pentru considerentele arătate, tribunalul va admite apelul potrivit disp. art. 480 alin. 1 C. pr. civ., rap. la art. 1391 cod civil și va schimba în tot încheierea din data de 22.07.2014 în sensul că va admite cererea și va dispune încuviințarea executării silite a titlului executor reprezentat de contractul de credit nr. contractul de credit 100/17.01.2007 încheiat între Banca Comercială Română SA și G. N..
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanta-creditoare . SRL BUCUREȘTI, CUI_, cu sediul ales în Ploiești, ., ., împotriva încheierii de ședință din data de 28.07.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul susmenționat, în contradictoriu cu intimatul – debitor GHORGHE N., CNP -_, cu domiciliul în Ploiești, ., jud. Prahova.
Schimbă în tot încheierea apelată, în sensul că admite cererea.
Încuviințează executarea silită a titlului executor reprezentat de contractul de credit nr. contractul de credit 100/17.01.2007 încheiat între Banca Comercială Română SA și G. N..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 08.12.2014.
PREȘEDINTEJUDECĂTOR
D. G. N. C.
GREFIER
I. E. I.
Operator date cu caracter personal 5595
Redactat/tehnored. NC
4 ex./16.12.2014
D f_ Judecătoria Ploiești
Jf. Șimon R. O.
„Noi, Președintele României,
Dăm împuternicire și ordonăm executorilor judecătorești să pună în executare titlul executoriu – reprezentat de contractul de credit nr. 17/09.01.2006 încheiat între Banca Comercială Română SA și debitorul GHORGHE N., CNP -_, creditoare . SRL BUCUREȘTI, CUI_, cu sediul ales în Ploiești, ., ., județul Prahova, pentru care s-a pronunțat prezenta decizie de încuviințare a executării silite. Ordonăm agenților forței publice să sprijine îndeplinirea promptă și efectivă a tuturor actelor de executare silită, iar procurorilor să stăruie pentru aducerea la îndeplinire a titlului executoriu, în condițiile legii”.
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 502/2014.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1703/2014.... → |
|---|
