Obligaţie de a face. Decizia nr. 808/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 808/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 30-09-2014 în dosarul nr. 1560/331/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 808
Ședința publică din data de 30.09.2014
PREȘEDINTE – A. G. H.
JUDECĂTORI – M. R.
GREFIER – R. C.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanții – reclamanți S. E. și S. G., ambii domiciliați în București, ., ., . împotriva sentinței civile nr.85/ 27.01.2014 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. în contradictoriu cu intimata – pârâtă K. A., domiciliată în Ploiești, .. 152, .. A, ., jud. Prahova.
Cererea timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 355,50 lei, conform chitanței nr. ACC_/26.09.2014 și timbru judiciar în valoare de 5,00 lei ce au fost anulate și atașate la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul – reclamant, reprezentat de av. Wolf I. și intimata – pârâtă, reprezentată prin av. C. C..
Procedura de citare a părților legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apelanții – reclamanți prin apărător solicită instanței acordarea unui termen de judecată pentru a completa motivele de apel.
Tribunalul pune în discuția părților cererea de amânare formulată de apelanții – reclamanți pentru completarea motivelor de apel.
Intimata – pârâtă prin apărător arată că se opune acordării unui termen de judecată, pentru completarea motivelor de apel.
Tribunalul respinge cererea formulată de apărătorul apelanților - reclamanți prin care solicită acordarea unui termen de judecată în vederea completării motivelor de apel în raport de noua calificare a căii de atac, întrucât, potrivit dispozițiilor legale cererea de apel se motivează prin însăși cererea formulată.
Pe rând, părțile învederează că nu mai au cereri de formulat, probe de administrat în cauză și solicită cuvântul pe fondul cauzei.
Tribunalul ia act de susținerile părților, prin apărători, în sensul de mai sus, în temeiul art.150 C.pr.civ. consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Apelanții – reclamanți, prin apărător, solicită în dovedirea cererii de apel completarea raportului de expertiză, având în vedere că la instanța de fond au existat obiecțiuni formulate, însă expertul nu a reușit să lămurească.
Mai învederează apelanții – reclamanți că, din punct de vedere cadastral, punctul solicitat coincide cu documentațiile întocmite pentru terenul în litigiu, astfel încât, expertul trebuia să aibă în vedere actele de proprietate ale părților și autorilor acestora și să se stabilească că sunt terenuri aflate în parcele distincte, astfel încât, solicită efectuarea unui alt raport de expertiză de către un alt expert pentru a identifica terenul.
Pe fondul cauzei, solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii, urmând a se constata că a dobândit dreptul de proprietate în anul 2005, potrivit hotărârii pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., iar intimata a dobândit dreptul de proprietate la un an după intabularea terenului de autorul reclamanților.
Menționează apelanții – reclamanți că imobilele sunt diferite, așa cum rezultă și din planul zonal în care sunt evidențiate terenurile ca fiind în T 39, P 442 proprietatea apelanților reclamanți și, respectiv T 53 P 1054 proprietatea intimatei – pârâte; cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Intimata – pârâtă, prin apărător, având cuvântul pe fondul cauzei solicită respingerea apelului și a cererii de completare a probatorilor ca neîntemeiate, având în vedere că, la ultimul termen de judecată, s-a pus în discuție raportul de expertiză – completare ca urmare a obiecțiunilor formulate de apelanți, la care nu s-au formulat alte obiecțiuni, însă terenurile se suprapun, iar intimata are titlu de proprietate valabil, dar, în realitate, este o singură suprafață de teren, așa cum rezultă din concluziile raportului de expertiză întocmit la instanța de fond.
Mai învederează că, pentru terenul în litigiu, există titlu de proprietate valabil, cadastru, autorizație de construcție, astfel încât, se opune cererii de completare a probatoriilor, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Apelanții – reclamanți, prin apărător, revin în replică și arată că suprafața din titlu de proprietate și construcțiile sunt identificate pe alte parcele.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii de M. sub nr._, reclamanții S. E. și S. G. au chemat în judecată pe pârâta K. A. solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să se dispună obligarea acesteia să demoleze construcțiile edificate ilegal pe terenul - proprietatea reclamanților situat în .” în suprafață de 1.092 mp., potrivit contractului de vânzare - cumpărare nr.5915/2009, iar în situația în care pârâta nu înțelege să respecte obligația, solicită să fie autorizați să efectueze lucrările de demolare pe cheltuiala pârâtei; să se dispună rectificarea dosarului cadastral_ întocmit pentru imobilul în suprafață de 1.250 mp. situat în localitatea C., pct. „B.” înscris în CF_ (nr. CF vechi 3963) în ceea ce privește vecinătățile acestuia.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că sunt proprietarii terenului în suprafață de 1.092 mp. situat în .”, jud. Prahova din anul 2009, teren ce a fost cumpărat respectându-se toate condițiile legale pentru perfectarea unui contract de vânzare - cumpărare, astfel că, potrivit Legii nr.7/1996, înregistrarea dreptului de proprietate fiind opozabilă terților, conform încheierii de intabulare nr.5915/31.08.2009.
Au mai precizat reclamanții că terenul dobândit a fost prezentat, în vederea cumpărării, de către vânzători, acesta fiind îngrădit cu gard de nuiele, delimitându-se astfel de alte terenuri și, de la data încheierii contractului și până în prezent, au achitat impozitul aferent terenului.
De asemenea, s-a mai arătat că, la data de 18.05.2011, reclamanții s-au deplasat la teren împreună cu un expert topo și au constatat, cu stupoare, că pe terenul lor se află edificate 2 construcții din lemn tip cabană - camping, ambele purtând afișul „de vânzare” și, urmare acestui afiș, au făcut cercetări asupra situației de fapt, constatând că aceste construcții aparțin pârâtei.
Verificând la O.C.P.I. Prahova – B.C.P.I. Vălenii de M., reclamanții au aflat că și pârâta deține un teren în localitatea C., pct. „B.”, însă, în suprafață de 1.250 mp. și, deplasându-se la sediul Primăriei . o copie a planului parcelar, ocazie cu care au constatat că pârâta are în proprietate un teren în vecinătatea terenului deținut de ei, însă construcțiile au fost amplasate pe terenul reclamanților.
În drept, reclamanții au invocat dispozițiile art.1075 și urm. C.civ., Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996, actualizată.
În raport de susținerile reclamanților S. E. și S. G., la data de 31.10.2011, pârâta K. A. a formulat, în temeiul art.115 – 118 C.pr.civ., întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, solicitând respingerea acțiunii ca fiind introdusă de persoane fără calitate procesuală activă.
În urma probelor administrate în cauză la solicitarea părților cu înscrisuri și expertiză tehnică de specialitate topometrică, Judecătoria vălenii de M. a pronunțat sentința civilă nr.85/27.01.2014 prin care a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanți, reținând că, din ambele lucrări – raportul de expertiză inițial și refacere, rezultă că terenurile deținute de părți se suprapun.
Astfel, potrivit contractului de vânzare - cumpărare aut. sub nr.1441/27. 08.2009, terenul reclamanților are suprafața de 1.092 mp., iar terenul proprietatea pârâtei are suprafața de 1.249 mp., ambele terenuri având lucrări de cadastru în coordonate stereo, situație în care expertul a apreciat că este foarte ușor de constatat acest aspect la întocmirea celei de-a doua lucrări.
Conform planului parcelar emis de Primăria . din Tarlaua 39 are o deschidere la drum mai mare, respectiv 45 m., deci nici 14,88 m., potrivit lucrării de cadastru a reclamanților și nici 18,37 m., conform lucrării de cadastru a pârâtei.
În speță, . proprietari - Soica E. și N. E., conform cadastrului reclamanților coroborat cu planul parcelar, . identificare clară, în sensul că nu este amplasată în ordinea numerică după . 1028, 1026, 1027.
Construcțiile - vile de vacanță - proprietatea pârâtei sunt notate pe planul de situație cu C1 și C2, sunt poziționate conform măsurătorilor și corespund cu înscrisurile depuse la dosar: cadastru, contract de vânzare - cumpărare, autorizație de construcție nr.73.
Conform planului parcelar emis de Primăria . află în .> În concluzie, expertul a precizat că terenurile ce fac obiectul prezentei cauze sunt situate în .”, jud. Prahova și sunt reprezentate pe planul de situație prin conturul de puncte al lucrărilor de cadastru, cu culoare albastră pentru reclamanți și culoare roșie pentru pârâtă.
Prima instanță a mai reținut că, astfel cum a fost întocmită lucrarea de cadastru pentru cele două terenuri, acestea se suprapun și, având în vedere că ambele părți sunt cumpărători de bună - credință, opinia expertului a fost ca aceștia să refacă lucrările de cadastru cu ambele terenuri poziționate unul lângă celălalt și, în . reclamanți și, . pentru pârâtă, rămânând deschidere la drum suficientă pentru a fi creată în planul parcelar o nouă parcelă F 442/2.
Față de situație de fapt de fapt expusă, instanța de fond a constatat că pârâta a procedat la construcția celor două imobile prin respectarea dispozițiilor legale în materie, iar obligarea acesteia la demolarea imobilelor ar echivala cu cedarea folosinței terenului, situație imposibilă în cadrul unei acțiuni având ca obiect obligația de„ a face”, cu precizarea că neînțelegerile dintre părți ar putea fi rezolvate pe cale amiabilă, astfel cum a opinat expertul sau pe calea unei acțiuni în revendicare, prin compararea titlurilor deținute de părți.
Referitor la capătul de cerere privind rectificarea cărții funciare, instanța de fond a avut în vedere că instituția abilitată să procedeze în acest sens este O.C.P.I. Prahova și, drept urmare, față de considerentele expuse, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanți.
Împotriva sentinței instanței de fond au declarat recurs, în termen legal, reclamanții S. E. și S. G., solicitând admiterea recursului, desființarea sentinței atacate și, pe fond, admiterea acțiunii având în vedere evidența juridică rezultată din acte.
Astfel, reclamanții au arătat că au solicitat instanței de fond obligarea pârâtei să desființeze construcțiile edificate pe terenul acestora și, în susținerea acestei cereri, au probat cu înscrisuri faptul că numai aceștia au un drept de proprietate asupra terenului pe care sunt edificate construcțiile, pârâta deținând în proprietate un teren în . terenul reclamanților, susținând, de asemenea, că sunt deținătorii acestui teren înaintea pârâtei și, mai mult decât atât, dreptul lor de proprietate a fost opus terților prin publicitate imobiliară anterior dreptului de proprietate al pârâtei.
Dezvoltând motivele de recurs, reclamanții au învederat că au devenit proprietarii terenului în suprafață de 1.092 mp. teren intravilan, categorie de folosință - fâneață situat în .. „B.”, . cu nr. cadastral 2070 și înscris în C.F. a localității Vălenii de M. la nr._ (nr. C.F. vechi 1566), terenul fiind achiziționat la data de 27.08.2009 de la numiții P. D. și P. C. - E., contract intabulat în data de 31.08.2009 cu nr. de încheiere C.F. 5915.
La rândul lor, soții P. au dobândit terenul de la numitul V. I. la data de 28.12.2006, actul acestora de proprietate fiind, de asemenea, intabulat în C.F. la data de 10.01.2007, conform încheierii de intabulare nr.123.
Numitul V. I. a fost proprietarul terenului, conform sentinței civile nr. 480/06.04.2006 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. în dosarul nr.326/ 2005, sentință care a avut ca atașament și schița cadastrală efectuată în anul 2006, dreptul de proprietate asupra acestui teren fiind intabulat în C.F. 1566, în data de 07.12.2006, conform încheierii de intabulare nr.4035.
Așadar, terenul ce face obiectul dreptului de proprietate al reclamanților în suprafață de 1.092 mp. este intabulat din anul 2006, nesuportând nicio modificare de limite sau vecinătăți până în prezent, iar din actele depuse la dosarul cauzei, instanța de fond a avut posibilitatea verificării și a titlului pârâtei, astfel: a). sentința civilă nr.121/25.01.2007 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. în dosarul nr._ prin care autorul pârâtei - P. T. a primit, în indiviziune, împreună cu G. I., fiecare o suprafață de 1.250 mp. situată în .”, fără ca pentru această suprafață să se identifice vecinătățile; b). la data de 16.10.2007, P. T. a dat o declarație autentificată conform căreia, sub unilaterală decizie, a precizat că terenul de 1.250 mp. deținut de acesta, potrivit sentinței menționată se învecinează, conform identificării din conținutul acestei declarații, descriind totodată și vecinătățile celui de-al doilea teren de 1.250 mp. deținut conform aceleiași sentințe de către fratele său - G. I., exceptând faptul că, legal, un teren nu se poate intabula pe baza de declarații, ci pe baza actelor de proprietate cu formă și conținut legal, nici din cuprinsul acestei declarații, terenul în litigiu, respectiv al reclamanților nu se suprapune peste terenul pârâtei; c). contractul de vânzare - cumpărare aut. sub nr.4707/09.09.2009 prin care se înstrăinează de către P. T. suprafața de 1.245 mp. situată în intravilanul com. M., .” - teren identificat a fi în ..
Reclamanții au mai susținut că, observând relațiile de la cartea funciară a imobilului, se distinge faptul că terenul a fost intabulat în urma sentinței care nu stabilea vecinătățile și a unei declarații pe propria răspundere din care rezulta că terenul pârâtei a suferit modificări cu privire la limite, precum și la suprafața măsurată, recepționându-se, cu acest prilej, o nouă documentație cadastrală (declarația nr.1596/22.06.2009 emisă de B.N.P. T. M. E.), lucru total ilegal în condițiile în care declarația ar fi trebuit să parvină, eventual, de la vecinii imobilului și, nicidecum, de la proprietarul acestuia.
Mai mult, ilegalitatea se poate observa și din faptul că, pe aceleași coordonate, nu se puteau acorda 2 numere cadastrale diferite, nu se putea intabula, în condițiile în care, pe aceleași coordonate exista, deja, efectuat un cadastru al reclamanților și era deschisă carte funciară acestora.
Precizează reclamanții că, în anul 2011, trecând pe la proprietatea lor, dorind să demareze construirea unei case de vacantă, cu stupoare au constatat că pe terenul lor care, permanent a fost îngrădit, prin desființarea limitelor de hotar, au fost edificate nu mai puțin de 2 cabane de vacantă de către o altă persoana și, adresându-se autorităților pentru elucidarea acestui aspect, au aflat că proprietari ai construcțiilor sunt pârâta K. A. căsătorită cu K. Argyris care, conform documentelor, au cumpărat un teren în suprafață de 1.250 mp. în Tarlaua 53, . de 09.09.2009 (deci, ulterior actului reclamanților), acordându-se terenului lor nr. cadastral_ și carte funciară distinct de cea a reclamanților, respectiv nr._ (nr. cadastral vechi_; nr. carte funciara vechi 3963).
Conform actelor, reclamanții au considerat, inițial, că pârâta împreună cu soțul său au edificat construcțiile cu rea - credința sau din eroare, ocazie cu care au formulat prezenta acțiune având ca obiect obligația de „a face”, solicitând instanței să dispună obligarea pârâtei să elibereze terenul de construcții și, pe baza constatărilor, să se dispună și obligarea acesteia la modificarea vecinătăților terenului în documentația cadastrală.
Din expertiza întocmită de expertul G. a rezultat faptul că terenurile s-ar suprapune din punct de vedere al punctelor de coordonate, însă, în opinia reclamanților, expertul trebuia să pornească expertiza de la planul parcelar depus la dosarul cauzei de aceștia încă de la primul termen de judecată și de la actele de proprietate inițiale (titlurile autorilor părților), potrivit cărora se distinge, în mod clar, faptul că cele două proprietăți se află în tarlale și parcele distincte, astfel: terenul reclamanților se află în . și este în suprafață de 1.092 mp., iar terenul pârâtei se află în Tarlaua 53 . o suprafață de 1.249 mp.
Consultând planul parcelar emis de Primăria . cu certitudine faptul că ambele tarlale există, ele fiind diferite ca și poziționare pe harta comunei și ca suprafețe, iar expertiza trebuia să evidențieze tocmai acest fapt, respectiv care este terenul pârâtei, conform actelor și care este terenul reclamanților, cu precizarea că, observând planul parcelar emis de Primăria . vedea foarte clar care este terenul acestora din urmă, respectiv . este terenul pârâtei K. A. situat în Tarlaua 53 . fizică de terenuri, ci doar o greșeală de coordonate, lucru care, potrivit art.27 din Ordinul nr.134/2009 pentru modificarea și completarea Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, aprobat prin Ordinul Directorului General al Agenției Naționale de cadastru și Publicitate Imobiliară nr.634/2006, astfel cum a fost modificat prin Actul nr.785/ 11.05.2011, publicat în Monitorul Oficial nr.0407/09.06.2011.
Având în vedere constatările expertului tehnic desemnat în cauză, reclamanții au opinat în sensul că nu este vorba decât de o greșeală de identificare a terenului, determinată de faptul că, niciodată terenul pârâtei nu a fost descris în ceea ce privește vecinătățile, astfel că s-a efectuat documentația cadastrală în funcție de anumite „declarații” care, evident, nu pot conferi, conform legislației, drept de proprietate și, dat fiind faptul că terenul pârâtei este diferit de terenul deținut de reclamanți și că, potrivit raportului de expertiză, cele două construcții sunt edificate de pârâtă pe terenul reclamanților, aceștia au solicitat admiterea acțiunii în ceea ce privește capătul 1 din cerere.
În continuare, reclamanții au învederat că motivarea cuprinsă în capătul 2 din acțiune cu privire la obligarea pârâtei să modifice vecinătățile terenului deținut, în baza disp art.27 din Ordinul nr.134/2009, este făcută tocmai în acest sens, observându-se că terenul este identificat greșit și nelegal, în baza unor declarații, iar nu a unor acte autentice care să consfințească un drept real de proprietate.
Având în vedere art.27 din Ordinul pentru modificarea și completarea Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, aprobat prin Ordinul Directorului General al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr.634/2006, astfel cum a fost modificat prin Actul nr.785/11.05.2011 apărut în Monitorul Oficial nr.0407/09.06.2011, alin.1 prevede că „dacă două sau mai multe planuri de amplasament și delimitare ale imobilelor recepționate sau pentru care se solicită recepția sunt reprezentate pe planul cadastral de carte funciara în format digital, cu suprapunere totală sau parțială a suprafețelor imobilelor, se va proceda după cum urmează: a). în situația în care este necesar pentru lămurirea situației, inspectorul poate convoca persoanele autorizate care au executat documentațiile, pentru verificarea la teren a situației și stabilirea tipului de suprapunere, reală sau virtuală.
În acest sens, suprapunerea virtuală, existentă în baza de date grafică a oficiului teritorial, este o suprapunere generată de erori de măsurare și prelucrare a datelor.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ la data de 14.08.2014.
Legal citată, intimata - pârâtă K. A. nu a formulat întâmpinare, însă prin „Concluziile scrise” a solicitat respingerea recursului ca nefondat (f.19).
La termenul de judecată din data de 30.09.2014, instanța a calificat calea de atac ca fiind apel, iar nu recurs, având în vedere petitul acțiunii cu care a fost investită și care vizează o obligație de „a face”.
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și dispozițiile legale care au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
În ceea ce privește cererea vizând completarea probatoriilor cu expertiză tehnică de specialitate topometrică formulată de apelanții - reclamanți S. E. și S. G.:
La termenul de judecată din data de 02.04.2012, reclamanții S. E. și S. G., asistați fiind de apărătorul ales, au solicitat, în dovedirea cererii de chemare în judecată, probe cu înscrisuri și expertiză tehnică de specialitate topometrică care a avut ca obiective: identificarea terenurilor deținute de părți, indicarea limitelor vecinătăților acestora, urmând a se proceda la poziționarea construcțiilor aflate pe aceste terenuri în raport de înscrisurile aflate la dosar, probe încuviințate de instanța de fond, în temeiul art.167 alin.1 C.pr.civ. (f.62 – dos. fond).
Raportul de expertiză topo ing. G. E. a fost depus la data de 10.05.2012 (f.67 – dos. fond) și a concluzionat că, în situația de față, terenurile părților se suprapun, ambele imobile având lucrări de cadastru în coordonate Stereo, construcțiile – vile de vacanță – proprietate a pârâtei fiind notate cu simbolurile C1 și C2.
Formulându-se de către reclamanți obiecțiuni cu privire la constatările expertului topo (f.96 – dos. fond), acestea au fost admise la termenul de judecată din data de 19.11.2012, sens în care s-a dispus refacerea raportului de expertiză, potrivit celor solicitate prin nota de ședință (f.108 – dos. fond), raportul de expertiză tehnică judiciară topografică - refacere ing. G. E. fiind depus la data de 17.01.2013 (f.111 - dos. fond), menținând punctul de vedere exprimat în lucrarea inițială în sensul că, astfel cum este întocmită lucrarea de cadastru pentru cele două terenuri, rezultă că acestea se suprapun și, întrucât, ambele părți au fost cumpărători de bună – credință, opinia expertului a fost ca aceștia să procedeze la refacerea lucrărilor de cadastru, cu ambele terenuri poziționate unul lângă celălalt, astfel: . reclamanți și . pentru pârâtă.
La termenul de judecată din data de 28.01.2013, apărătorul reclamanților a arătat că nu stăruie în invocarea excepției nulității raportului de expertiză – refacere, însă, a solicitat ca expertul să probeze modalitatea în care s-a realizat convocarea părților și să depună dovezile de convocare (f.119 – dos. fond), astfel încât, la termenul de judecată din data de 18.03.2013, instanța de fond a „admis excepția (nb. excepția nulității raportului de expertiză) raportului de expertiză topo refacere, formulată de reclamanți”, dispunând, pentru a doua oară, refacerea lucrării, urmând ca expertul să se deplaseze și să procedeze la măsurarea terenului în litigiu, cu convocarea părților (f.128 – dos. fond), raportul de expertiză topo – refacere 2 fiind depus la data de 15.11.2013, concluzionând, din nou, faptul că terenurile deținute de părți se suprapun (f.149 – dos. fond).
Punându-se în discuția contradictorie a părților, la termenul de judecată din data de 20.01.2014, raportul de expertiză topo - refacere 2 ing. G. E., apărătorii părților, așadar, inclusiv avocatul reclamanților, au învederat că nu înțeleg să formuleze obiecțiuni cu privire la noua lucrare, fapt consemnat în practicaua încheierii de amânare a pronunțării sentinței apelate (f.164 – dos. fond).
Dată fiind situația de fapt, prin prisma modalității de instrumentare a cauzei, este evident că au fost respectate drepturile procesuale și procedurale ale părților, instanța de fond dând dovadă de rol activ în vederea aflării adevărului, pe baza stabilirii situației de fapt dedusă judecății, sens în care, admițând două cereri formulate de reclamanți, a dispus, de două ori, refacerea raportului de expertiză topo dispus în cauză, concluziile expertului fiind, în mod constant, aceleași, cu precizarea că, față de ultimul raport de expertiză topo - refacere 2, apărătorul reclamanților a menționat, în mod expres, că nu înțelege să formuleze obiecțiuni.
Prin urmare, tribunalul consideră că este inadmisibil ca, în faza procesuală a apelului, reclamanții să revină asupra unei atitudini procesuale ferm exprimate în fața primei instanțe, reiterând cererea de refacere a raportului de expertiză topo, în condițiile în care, așa cum s-a mai arătat, la ultimul termen de judecată nu au mai formulat obiecțiuni.
Nu în ultimul rând, trebuie menționat și faptul că, deși au beneficiat de asistență juridică calificată constantă pe tot parcursul instrumentării pricinii la instanța de fond, prin prezența aceluiași avocat, reclamanții au avut posibilitatea de a solicita încuviințarea participării unui expert topo consilier la efectuarea expertizei dispusă în cauză la solicitarea acestora, facultate de care, însă, nu au înțeles să uzeze.
Pentru aceste motive, tribunalul urmează să respingă ca neîntemeiată cererea de completare a probatoriului formulată de apelanții - reclamanți S. E. și S. G..
Pe fondul cauzei, din probatoriile administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse la dosar se reține că, prin contractul de vânzare – cumpărare aut. sub nr.1441/27.08.2009, reclamanții S. E. și S. G. au dobândit de la numiții P. D. și P. C. - E., întreg dreptul de proprietate asupra imobilului situat în com. M., .. „B.”, . 39, jud. Prahova, având nr. cadastral 2070, intabulat în C.F. nr.1566 a ., format din teren intravilan fâneață în suprafață de 1.092,00 mp., având ca vecinătăți: drum, N. E., Pădurea Ocolului Silvic M. și C. P. (f.4 – dos. fond).
Prin încheierea nr.5915/11.09.2009 dată de O.C.P.I. Prahova – B.C.P.I. Vălenii de M. s-a dispus intabularea dreptului de proprietate, cu titlu de cumpărare, ca bun comun, în favoare lui S. E. sub B.4 din C.F. nr. 1566/M. și S. G. sub B.5 din C.F. nr.1566/M..
La rândul său, pârâta K. A. căsătorită cu K. Argyris exhibă, ca titlu de proprietate, contractul de vânzare – cumpărare aut. sub nr.4707/09. 09.2009, prin care au dobândit, prin cumpărare, de la numitul P. T., terenul - fâneață situat în intravilanul com. M., .”, jud. Prahova, în suprafață de 1.249 mp. (la măsurători) – 1.250 mp. (din acte), Tarlaua 53, . între vecinii: drum, C. P. N., pădure și N. E. (f.75 – dos. fond).
Rapoartele de expertiză tehnică de specialitate topometrică – inițial (f.69 – dos. fond), refacere (f.111 - dos. fond) și refacere 2 (f.149 - dos. fond) au menționat că, potrivit actelor de proprietate arătate în precedent, reclamanții S. E. și S. G. sunt proprietarii terenului în suprafață de 1.092 mp., conform contractului de vânzare – cumpărare aut. sub nr.1441/27.08.2009, cuprins în perimetrul pct. 10 - 11 - 12 - 13, iar pârâta K. A. este proprietara terenului în suprafață de 1.249 mp., potrivit contractului de vânzare – cumpărare aut. sub 4707/09.09.2009, reprezentat pe schița de plan anexă prin pct. 1 - 2 - 3 - 4, ambele terenuri cu lucrări de cadastru în coordonate Stereo, suprapunându-se.
Expertul a mai arătat că, în speță, construcțiile – vile de vacanță – proprietate a pârâtei sunt notate pe schița de plan anexă la raportul de expertiză cu simbolurile C1 și C2, fiind poziționate conform măsurătorilor și corespund înscrisurilor depuse la dosar, respectiv cadastrul, contractul de vânzare – cumpărare aut. sub nr.4707/09.09.2009, autorizația de construire nr.73 și, potrivit planului parcelar emis de Primăria . află în . cazul de față, are cel puțin doi proprietari – S. E. și N. E., fapt care contrazice definiția parcelei ca fiind unitatea de bază în cadastru al cărui teren are aceeași categorie de folosință și același proprietar.
S-a mai menționat de către expert că terenul notat cu pct. 5 – 6 – 7 – 8 = 1.164 mp. din expertiză topo D. L. M. efectuată în dosarul nr.326/ 331/2005 soluționat prin sentința civilă nr.480/2006 care are corespondent în terenul reprezentat prin cotele 10 - 11 - 12 - 13 = 1.092 mp. poate fi amplasat în F 442 (notat A - B - C - D), nu neapărat pe cel pe care pârâta a construit vilele, deoarece nu este prezentată distanța dintre un punct al planului de situație și un punct fix de pe planul parcelar (ex. pod), iar vecinătatea de nord cu proprietatea N. E. nu poate fi în interiorul Parcelei 442, cu precizarea că, latura de sud a terenului reclamanților este trasată pe planul de situație, conform lucrării de cadastru a acestora, deoarece, nici la data efectuării expertizei, reclamanții nu au delimitat, prin semne vizibile, această latură.
Concluzionând, expertul topo a menționat, în mod constant, că terenurile aparținând părților litigante din prezenta cauză se suprapun, ceea ce înseamnă că, în situația atipică în care există doi proprietari tabulari asupra aceluiași teren, problema din punct de vedere juridic nu se rezolvă pe calea unei acțiuni având ca obiect obligație de „a face”, cu precizarea că reclamanții S. E. și S. G. cunoșteau împrejurarea că terenul – proprietate a acestora se suprapune cu cel deținut de pârâta K. A., câtă vreme, prin acțiunea ce a făcut obiectul dosarului nr._, reclamanta S. E. a chemat în judecată pe pârâții K. A. și K. Argyris, solicitând obligarea acestora să îi lase în deplină proprietate și posesie terenul împreună cu toate plantațiile aflate pe acesta, situat în .”, . 39, jud. Prahova, având nr. cadastral 2070, acțiunea fiind anulată ca netimbrată (f.34, 44 – 46, dos. fond).
Având în vedere dezlegarea dată capătului principal de cerere vizând obligarea pârâtei să demoleze construcțiile pretins a fi fost edificate ilegal pe terenul - proprietatea reclamanților situat în .” în suprafață de 1.092 mp., potrivit contractului de vânzare - cumpărare nr.5915/ 2009, iar în situația în care aceasta nu înțelege să respecte obligația, să fie autorizați reclamanții să efectueze lucrările de demolare pe cheltuiala pârâtei în sensul respingerii acestei pretenții, este evident că, și capătul subsidiar de cerere având ca obiect rectificarea dosarului cadastral_ întocmit pentru imobilul în suprafață de 1.250 mp. situat în localitatea C., pct. „B.” înscris în CF_ (nr. CF vechi 3963) în ceea ce privește vecinătățile acestuia va primi aceeași soluție, fiind subsecvent celui dintâi.
Pentru considerentele anterior expuse, tribunalul urmează să respingă ca nefondat apelul și, în temeiul art.296 C.pr.civ., va păstra în tot sentința atacată, luând act de susținerea intimatei - pârâte K. A. în sensul că își rezervă dreptul de a solita cheltuieli de judecată pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de completare a probatoriului.
Respinge apelul declarat de de apelanții – reclamanți S. E. și S. G., ambii domiciliați în București, ., ., . împotriva sentinței civile nr.85/ 27.01.2014 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. în contradictoriu cu intimata – pârâtă K. A., domiciliată în Ploiești, .. 152, .. A, ., jud. Prahova, ca nefondat.
Ia act că se solicită cheltuieli de judecată pe cale separată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 30.09.2014.
PREȘEDINTEJUDECĂTOR
A. G. H. M. R.
GREFIER
R. C.
Operator date cu caracter personal nr.5595
Red./tehnorerd. A.G.H.
5 ex. – 20.10.2014
d.f.nr._ – Judecătoria Vălenii de M.; j.f. J. A. A.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1025/2014. Tribunalul PRAHOVA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 487/2014. Tribunalul... → |
|---|
