Partaj judiciar. Decizia nr. 260/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 260/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 19-02-2014 în dosarul nr. 1227/204/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 260
Ședința publică din data de 19.02.2014
PREȘEDINTE: M. C. A.
JUDECĂTORI: P.-A. A.
Ș. O. C.
GREFIER: N. L. E.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul-pârât O. E. F., domiciliat în comuna Șotrile, .. 116, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 2623/04.11.2013, pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimatul-reclamant O. P. G., domiciliat în comuna Șotrile, ..116, jud. Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul-pârât personal și reprezentantul intimatului-reclamant, avocat E. T.
Procedura de citare este îndeplinită.
Cerere timbrată cu taxă de timbru, în cuantum de 56 lei, conform chitanței nr. 116/20.01.2014, și timbru judiciar, în valoare de lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Apărătorul intimatului-reclamant depune la dosar, comunicând și recurentului-pârât, un set de înscrisuri, cu borderou, ca răspuns la înscrisurile depuse și comunicate de recurent la termenul anterior.
Tribunalul, în baza art. 305 coroborat cu art. 167 alin 1 cod proc. civilă, încuviințează pentru intimatul-reclamant proba cu înscrisuri depuse la dosar.
Recurentul-pârât și apărătorul intimatului-reclamant, având cuvântul pe rând, arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, tribunalul constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Recurentul-pârât, având cuvântul în dezbateri, solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, având în vedere că prin expertiza întocmită în cauză se delimitează clar terasa existentă între CI și C2, însă terasă și bazinul de apă există o șapă între imobilul recurentului și cel al intimatului, susținându-se că această șapă aparține intimatului, însă în expertiza întocmită de expert P. apar alte terase, una în suprafață de 9,50 mp și cea de a doua de 56 mp, prima nefiind mozaicată, ci este edificată din beton simplu, astfel că nu face parte din terasa respectiv, terasă, care, la fel ca și bolta de viță de vie și cotețele de porci, sunt bunuri comune, spre deosebire de bazinul de apă care nu face parte din masa de împărțit, însă a fost atribuit intimatului. De asemenea, arată că sub terasă există un beci solicitat de reclamant, întrucât l-a stăpânit împreună cu bunica sa. Totodată, arată că, potrivit variantei B din expertiză, . de vie, ceea ce nu se poate, pentru că nu are un metru, între colțul casei și bolta de vie există distanța de 1 metru și între colțul casei și scări este o distanță de 1,20 metri, iar în stânga casei există o . pârât, peste care cade exact streașina casei, susținându-se de intimat că bazinul este unul de ape pluviale, ceea ce nu este adevărat, la fel ca și susținerea conform căreia imobilele părților nu sunt racordate la apă, depunând la dosar notă de ședință.
Apărătorul intimatului-reclamant, având cuvântul în dezbateri, solicită respingerea recursului ca nefondat, raportat la înscrisurile depuse la dosar, inclusiv cele depuse la acest termen de judecată, având în vedere că deschiderea la stradă este de 9,5 ml, conform expertizei întocmite în cauză, nefiind adevărat că aceasta este de 4 ml, dar și că recurentul nu a solicitat beciul și aleile de la gard, care nu fac obiectul cauzei. Totodată, arată că IAP - ul pronunțat în cauză nu a fost atacat, astfel că nu pot fi avute în vedere criticile aduse de către recurent. În ceea ce privește expertizei întocmite în cauză, urmează a se avea în vedere că din planșa 2 depusă la dosar la acest termen de judecată reiese că terenurile sunt delimitate printr-un gard de 30 ani, gard efectuat de către părți de bună voie, astfel că se încercă de către reclamant să lase impresia că nu are posibilitatea de a întra în proprietatea sa, deși are două intrări, cu atât mai mult cu cât acesta nu a formulat obiecțiuni la expertizele întocmite la fond, cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr.1227/ 204/2012 reclamantul O. P. G. a chemat în judecată pe pârâtul O. E. F., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctei O. V. decedată la data de 01.11.2009, formată din teren de 800 mp prin atribuirea a două loturi distincte în suprafață de 500 mp pentru el și 250 mp pentru pârât și lichidarea stării de indiviziune..
In motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin Certificatul de moștenitor nr.107/2010 s-a deschis succesiunea de pe urma defunctului O. V. decedată la data de 01.11.2009, masa succesorală fiind formată din mai multe imobile asupra cărora s-a învoit cu pârâtul cu excepția terenului în suprafață de 800 mp dobândit conform certificatului de moștenitor au convenit ca acesta să se împartă în 2 loturi în suprafață de 500 mp pentru el și 250 mp pentru pârât.
In drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art.670 c.civil
In dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosar în copie certificatul de moștenitor nr.10/2010.
Pârâtul a formulat întâmpinare-cerere reconvențională prin care a arătat că este de acord cu acțiunea formulată în sensul de a se partaja averea defunctei O. V. iar pe linia cererii reconvenționale a solicitat constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor nr.10/2010 cu privire la partaj întrucât s-a aflat în eroare la momentul la care s-a întocmit acesta în ceea ce privește masa de partaj din care fac parte și garajul, terasa și beciul de sub terasă, cotețele de păsări și bolta de viță de vie.
La solicitarea instanței, a fost înaintată la dosar de către Biroul Notarial I. M. copiile actelor care au stat la baza emiterii certificatului de moștenitor nr.10/2010.
Reclamantul a formulat întâmpinare cerere reconvențională, prin care a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată întrucât partajul voluntar cuprins în certificatul de moștenitor a fost realizat în baza consimțământului lor a părților semnatare, neputându-se realiza ieșirea din indiviziune întrucât nu există înaintată documentația cadastrală în acest sens.
A mai arătat pârâtul, că la momentul dezbaterii succesiunii care s-a făcut în prezența soției și fiicei sale reclamantul a dorit să primească în proprietate imobilul construcție C2 edificat din lemn întrucât construcția 1 a fost locuită de el pârâtul care i-a adus multe îmbunătățiri.
Pârâtul a formulat precizare a cererii reconvenționale, în sensul că nu mai solicită nulitatea certificatului de moștenitor pe motiv de fraudă de lege și solicită numai aducerea la masa de partaj și a următoarelor bunuri, garajul, terasa, beciul, cotețe de păsări, bolta de viță de vie.
Au fost solicitate de părți și admise probe cu înscrisuri, martori, interogatorii, expertiză topometrică.
Pârâtul reclamat a mai depus la dosar în copie Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina, fișa medicală, Referat Poliția Șotrile, Aviz psihologic, testare oftalmologică, legitimația nevăzător, adeverință, certificat evaluare – Comisia persoanelor cu handicap, certificat medico-legal, notă, referat medical, schiță de plan ..
La data 25.02.2013 a fost pronunțată încheierea interlocutorie de partaj prin care a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul -pârât O. P. G. și, în parte, cererea reconvențională precizată formulată de pârâtul-reclamant O. E. – F..
Astfel, s-a constatat că, prin Certificatul de moștenitor nr.10/2010 al Biroului Notarial M. I. V. S., reclamantul în calitate de moștenitor legal și pârâtul în calitate de moștenitor testamentar conform testamentului aut., sub nr.,4086 /2007 al defunctei O. V. au procedat la partajul bunurilor succesorale de pe urma defuncților O. P. și O. V. prin întocmirea unui partaj voluntar.
De asemenea, s-a constatat că din masa succesorală rămasă de pe urma celor doi defuncți mai fac parte și următoarele bunuri: cotețe de porci și păsări, bolta de viță de vie, terasa la casa reclamantului- pârât C1, dar și că părțile au următoarele cote: reclamantul cota de 11/18 ( 3/8 cota sa succesorală de pe urma defunctului O. P. plus cota de 5/16 rezerva succesorală prin reducțiunea testamentului lăsat de autoarea sa O. V. pârâtului reclamant), iar pârâtul reclamant cota de 5/16 (cotitatea disponibilă).
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut că, la data de 01.11.2009, a decedat O. V., cu ultimul domiciliul în ., iar acesta în timpul vieții a testat întreaga sa avere imobilă și mobilă aflată în patrimoniul său la deces nepotului său de fiu pârâtul O. E. F. pe care l-a instituit legatar universal conform testamentului aut. sub nr.4086/2007.
Prin certificatul de moștenitor nr.10/2010 (f.6) eliberat de pe urma defunctei O. V., reclamantul în calitate de unic moștenitor legal al defunctei și al autorului său predecedat O. P. și pârâtul în calitate de legatar universal, au partajat averea celor 2 defuncți prin partaj voluntar, pârâtul fiind de acord cu reducțiunea testamentului al cărui beneficiar este până la cotitate disponibilă de ½ ( a se vedea încheierea finală din data de 19.01.2010 a Biroului Notarial I. M. și S. V. f.52 dosar notarial ).
Prin cererea reconvențională formulată în această cauz, pârâtul reclamant a solicitat ca la masa de partaj să se aducă și alte bunuri omise la întocmirea partajului voluntar respectiv garaj, beci, cotețe ,boltă de viță de vie .
Din declarațiile martorilor N. I. (f.107), C. V. (f.108), C. B. (f.109) și M. M. (f.110) precum și din recunoașterea reclamantului pârât la termenul de dezbateri, instanța de fond a reținut că din masa succesorală fac parte și cotețe de porc și păsări precum și bolta de viță de vie.
Din declarația martorilor C. B. (f.109) și M. M. (f.110) rezultă că la casa reclamantului pârât există și o terasă pe care aceștia așa au pomenit-o rezultând că există de mai mută vreme.
Întrucât nici unul dintre martori nu a făcut vorbire de vreo lucrare recentă a reclamantului pârât (în speța terasa ) și cum în Certificatul de moștenitor nr.10/2010 (f.6) se prevede expres faptul că la locuința C1 contribuția a fost egală a soților și a fiului lor Ostie G. și soția sa se prezumă că a fost omisă a fi trecută și terasa, astfel încât a fost reținută ca făcând parte din masa succesorală a celor doi defuncți.
In ceea ce privește pretinsul beci aflat sub terasă, acesta nu a fost reținut întrucât chiar martorii propuși de pârâtul reclamant C. B. (f.109) respectiv M. M. (f.110) au arătat că reclamantul are beci sub casă și nici unul din ei nu a făcut vorbire că sub terasă s-ar afla un al doilea beci, .
Întrucât în Certificatul de moștenitor nr.10/2010 și în partajul voluntar se prevede expres că locuința C1 pe care a promit-o reclamantul pârât are la demisol și beci, iar dovada existenței unui al doilea, nu s-a făcut (astfel cum s-a arătat anterior) prima instanță nu l-a reținut.
De asemenea, nu a fost reținut la masa de partaj nici garajul având în vedere faptul că martorul N. I. (f.10) a declarat că acesta este construit de reclamantul pârât, martorul C. V. (f.108) cunoaște din auzite că reclamantul ar fi construit garajul iar cei doi martori ai pârâtului reclamant au arătat că nu cunosc cine a edificat construcția în discuție, astfel încât nu există nici o dovadă că bunul ar fi fost construit de defuncți în timpul vieții lor.
În cauză, s-a dispus efectuarea unor expertize în specialitățile topografie de către expert M. I. și construcții civile de către expert P. V. O..
Prin sentința civilă nr. 2623/04.11.2013 Judecătoria Câmpina a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul-pârât și a admis în parte cererea reconvențională precizată formulată de pârât.
S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților conform variantei B din expertiza Mladinovoci I., și a obligat pârâtul-reclamant să plătească reclamantului-pârât suma de 737 lei cheltuieli de judecată rest după compensare, urmând ca ajutorul public judiciar acordat pârâtului reclamant sub forma scutirii de la plata onorariului expertului construcții în sumă de 700 lei rămâne în sarcina statului .
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că varianta omologată este mai judicioasă, bunurile atribuite din lotul fiecărei părți se găsesc amplasate pe terenul care le-a fost atribuit în lot.
Instanța de fond a considerat că nu poate omologa Varianta C solicitată de pârâtul reclamant întrucât în această variantă o parte din bolta de viță de vie atribuită în lot reclamantului pârât, se află pe terenul atribuit pârâtului reclamant ceea ce nu este firesc și mai mult decât atât ar duce la o stare conflictuală perpetuă între cele 2 părți, având în vedere relațiile extrem de tensionate dintre ele la acest moment.
In temeiul disp.art.274 c.p.c. pârâtul reclamant a fost obligat să plătească reclamantul pârât suma de 737 lei cheltuieli de judecată rest după compensare, iar ajutorul public judiciar acordat pârâtului reclamant sub forma onorariului expertului construcții în sumă de 700 lei rămâne în sarcina statului
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâtul-reclamant O. E. F., arătând că prin varianta B, admisa de instanța de fond, bazinul de apa pluviala care se alimentează de la casa sa si este o anexa a casei sale (acest fapt fiind confirmat prin depoziția martorului M. M.) rămâne reclamantului, iar accesul in casa ii devine imposibil gardul trecând la zece centimetri de casa.
De asemenea, utilitățile (apa curenta potabila care este trasa de la . plătit) rămâne reclamantului, iar gardul se suprapune unei mici boite de vita de vie care acoperă scările de acces.
Instanța de fond considera ca varianta B este făcuta mai judicioasă, bunurile atribuite pârtilor aflându-se pe terenul fiecăruia. Aceasta motivare nu este reala deoarece gardul nu respecta dispozițiile minime prevăzute de Codol Civil (ca dovada nu exista nici o distanta pe care inginerul topo M. s-o fi trecut-o intre linia gardului si casa); iar intre fereastra si gard nu exista minimul de doi metri prevăzut de CC ci numai 10 cm. si 60 cm. de la casa C2 la gard, acesta trecând la doar 10 cm. de casa si se leagă de coltul casei sub streașină casei.
De asemenea, conform variantei B, bazinul de apa rămâne reclamantului ceea ce nu este admisibil.
Faptul ca instanța de fond a respins varianta C, nu reprezintă realitatea deoarece a susținut mutarea acesteia cu 2 m pentru a i se putea permite accesul in casa ( intre piciorul bolții de vie si casa se afla o alee care îi permite accesul in casa si care are o distanta de un metru). Mutarea bolții este singura soluție pentru o împărțire corecta in favoarea ambelor părți.
De asemenea, la un metru de la poarta de acces în curte, există căminul său de apa potabila, racordat la rețeaua stradala, iar țeava de apa pleacă din cămin pana la casa mea, varianta B lăsând pe terenul reclamantului atât conducta de apa cat si căminul aferent acestuia.
Totodată, in varianta B îi rămâne o deschidere la . dintr-o deschidere totala de 50 m. astfel se încalcă dispozițiile L 50/1991 si OM 893/2009 care prevede minimum 8 m deschidere stradala necesara obținerii autorizației de construcție. In varianta B eu nu pot avea acces in curte cu obiecte mai mari de un metru cat este poarta de acces, iar pe viitor urmând sa întâmpin piedici mari in executarea anumitor lucrări de construcție. Locuința recurentului edificata din lemn are un grad ridicat de îmbătrânire necesitând in viitorul foarte apropiat lucrări de renovare. In același timp, aceasta locuința C2 se afla undeva sus la aproximativ 6 m înălțime fata de nivelul drumului si 20 m lungime fata de acesta, accesul fiindu-i condiționat doar de acea distanta de un metru a porții de acces. O. G. are doua intrări la . pentru autoturisme si garajul care se afla la . mele.
Varianta C rezolva toate problemele, astfel că singura care rămâne este mutarea bolții de vie cu 2 m ceea ce este ușor de făcut. Aceasta se poate realiza in doua feluri si anume: partea din bolta care rămâne in plus ,sa-i rămână lui O. G., acesta urmând sa plătească sulta pentru ea, sau eu sa primesc fizic partea mea de 5/16 parți din bolta cu diminuarea din sulta a valorii corespunzătoare.
Totodată, varianta C pe care o susține respecta toate distantele prevăzute de CC,
Susținerea din ședința din 28.10.2013 cum ca prin acceptarea variantei C, o parte din terasa ar rămâne pe proprietatea paratului este neadevărată. Din toate cele trei schițe topografice A, B si C reiese clar delimitarea terasei respective, iar intre terasa si bazinul de ape fluviale fiind turnata o sapa din beton simplu pentru a nu merge pe noroi intre cele doua case. Aceasta apare din expertiza in construcție a ing. P. O. care menționează la "Alte terase" o suprafața de 9,5 metri pătrați edificata din beton simplu .
Terasa care face obiectul judecații este edificata din beton si mozaic având o suprafața de 56 metri pătrați si o valoare considerabil mai mare.
Faptul ca pe terenul recurentului mai rămân trei metri liniari din soclul lat de 20 cm. va urma sa-i fie scăzut din sulta fiind foarte ușor deoarece expertiza in construcții prevede un preț pe metru liniar.
Totodată, susținerea ca va rămâne pe terenul lui O. G. grupul său sanitar (in fapt, o toaleta de tara constând in patru pari si câteva scânduri) nu este realista acesta putând fi mutat in cel mult cinci minute pe o noua locație ori i-o lasă reclamantului in mod gratuit.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova sub același număr unic de dosar, iar intimatul, legal citat, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat, cu obligarea recurentului parat la plata cheltuielilor de judecata reprezentate de onorariu avocat in cuantum de 1.500 lei.
În faza procesului a recursului a fost administrată proba cu înscrisuri noi la propunerea ambelor părți.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs formulate de pârâtul-reclamant, a dispozițiilor legale incidente, precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul apreciază că aceste motive sunt nefondate pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Tribunalul constată că judecătorul fondului a dat eficiență, în mod corect, criteriilor de împărțeală instituite de art. 6739 Cod procedură civilă și art. 741 cod civil în omologarea variantei B de lotizare configurată prin raportul de expertiză în specialitatea topografie-lotizare, întocmit de expert M. I..
Potrivit art.6735 al.2 c.pr.civ., instanța trebuie sa încerce sa realizeze, in primul rând, o împărțeală in natura si, in măsura in care loturile formate nu sunt egale in valoare ele se vor întregi printr-o suma de bani numita sulta.
Practic, criteriile ce trebuie avute in vedere la formarea si atribuirea loturilor sunt reglementate de art.6739 c.pr.civ., si vizează acordul părților, mărimea cotei parți ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul si ocupația părților, faptul ca unii dintre coindivizari înainte de a se cere împărțeala au fost construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor ori altele asemenea.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art.741 Cod civil, la formarea loturilor trebuie să se dea în fiecare lot, pe cât posibil, aceeași „cantitate” de imobile, evitându-se fărâmițarea peste măsură a acestora, dar și stabilirea unor sulte exagerate.
În cauză, așa cum a reținut cu justețe prima instanță în varianta B bunurile atribuite fiecărui copartajant se găsesc amplasate pe suprafața de teren ce le revine prin efectul ieșirii din indiviziune, fiind, totodată, respectată și posesia actuală exercitată de părți, dar și cotele cuvenite din dreptul de proprietate asupra respectivelor bunuri.
Tribunalul nu poate lua în considerare susținerile recurentului, potrivit cărora, în varianta omologată de prima instanță, are o deschidere la stradă de doar 2 ml, în condițiile în care, din însumarea dimensiunilor înscrise în planul de situație nr. 2, aflat la fila 219 din dosarul primei instanțe, rezultă că respectiva deschidere este de 8,92 ml.
Este adevărat că, parțial, porțiunea de teren amplasată spre drumul public, ce a fost atribuită lui O. E. F., este afectată de construcția C4, cu destinația de garaj, ce nu a fost reținută în masa partajabilă, rămasă de pe urma defunctei O. V., în încheierea interlocutorie de partaj reținându-se că, din probele administrate, rezultă că respectivul bun a fost construit de reclamant.
În condițiile în care terenul amplasat sub acest garaj revine recurentului-pârât-reclamant, acesta va avea posibilitatea să-și valorifice drepturile izvorâte din prevederile art. 489 și următoarele Cod civil.
În privința bazinului subteran pentru colectarea apelor pluviale, din analiza planului de situație anexă pentru varianta B, se desprinde concluzia că respectivul bazin nu se află integral pe ternul atribuit în lotul intimatului-reclamant, parțial fiind situat și pe terenul ce revine recurentului-pârât.
De altfel, tribunalul constată că probele administrate nu sunt susceptibile a conduce la concluzia, susținută de recurent și contestată de intimat, potrivit căreia bazinul pentru colectarea apelor pluviale în discuție ar deservi, în mod exclusiv, construcția deținută de O. E. F..
Tribunalul nu poate lua în considerare nici critica referitoare la blocarea accesului recurentului în locuința C2, în condițiile în care, potrivit planșelor fotografice existente la filele 112 – 119 și 129 din dosarul de fond, ușa principală de acces în respectiva construcție este amplasată pe partea din față către drumul public, fără a se pune problema ca, prin efectul partajului, să se ajungă la amplasarea vreunui gard care să obtureze respectiva intrare.
În ceea ce privește fereastra amplasată pe latura casei recurentului, din imediata vecinătate a bazinului de colectare a apelor pluviale, instanța de control judiciar consideră că nu reprezintă un impediment pentru partajarea în modalitatea arătată de prima instanță, chiar dacă este o fereastră de vedere, iar nu una de lumină.
În mod corect, instanța de fond a cenzurat cererea recurentului de omologare a variantei C, întrucât ar implica rămânerea în posesia lui O. E. F. a unei porțiuni din soclul aferent terasei locuinței aparținând intimatului în baza certificatului de moștenitor nr. 10/2010.
La rândul său, bolta de viță de vie ar reveni, în parte, recurentului, deși s-a aflat permanent în posesia intimatului, ceea ce ar constitui o sursă de tensiuni între părțile din proces pe fondul relațiilor conflictuale dintre acestea.
Referitor la traseul branșamentului la rețeaua de apa potabilă, în legătură cu care recurentul a susținut că, în varianta B, ar rămâne intimatului, tribunalul constată că O. E. F. nu a dovedit că a executat un asemenea branșament, spre deosebire de O. G., care a prezentat documentația tehnică aferentă (filele 37 – 43 dosar apel).
Pentru considerentele arătate, în baza art. 312 alin. (1) cu aplicarea art. 3041 coroborate cu art. . 6739 Cod procedură civilă și art. 741 Cod civil tribunalul va respinge recursul declarat de pârâtul-reclamant împotriva sentinței civile nr. 2623/04.11.2013, pronunțată de Judecătoria Câmpina, ca fiind nefundat.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, recurentul aflat în culpă procesuală, va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimat, în cuantum de 1500 lei, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței de la fila 20.
Pentru aceste motive
In numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul-pârât-reclamant O. E. F., domiciliat în comuna Șotrile, .. 116, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 2623/04.11.2013, pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimatul-reclamant-pârât O. P. G., domiciliat în comuna Șotrile, .. 116, jud. Prahova, ca nefondat.
Obligă recurentul la plata sumei de 1500 lei, cheltuieli de judecată, către intimat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 19.02.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
M. C. A. P.-A. A. Ș. O. C.
GREFIER,
N. L. E.
Operator date cu caracter personal 5595
Red. PAA/ tehnored. PAA
2 ex./30.04.2014
d.f._ Judec. Câmpina
j.f. D. E.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1304/2014.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1912/2014.... → |
|---|
