Contestaţie la executare. Decizia nr. 2190/2015. Tribunalul PRAHOVA

Decizia nr. 2190/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 19-05-2015 în dosarul nr. 2190/2015

ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA- SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR.2190

Ședința publică din data de 19.05.2015

PREȘEDINTE - C. M.

JUDECĂTOR - R. C.

GREFIER - CARDAȘOL I. N.

Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelanta - intimată C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI cu sediul în București, ..401 A, sector 6 împotriva sentinței civile nr. 245/22.01.2015 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimatul - contestator D. C. domiciliat în Câmpina, ., ..

Cererea de apel timbrată cu suma de 20 lei taxă de timbru conform OP nr.4497/21.01.2015, anulată la dosarul cauzei.

La apelul nominal făcut în ședința publică ai lipsit părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:

Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, consideră cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:

Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr._ /14.10.2014, contestatorul D. C. a chemat în judecată pe intimata CNADNR SA - Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună anularea formelor de executare promovate de B. A. SI . in dosarul nr. 2023/24.09.2014.

In motivarea contestației, contestatorul a arătat ca nu a avut cunoștința despre faptul ca CNADNR a încheiat pe numele său o . procese verbale de constatare a contravenției întrucât acestea au fost completate pe o adresa greșita, fapt pentru care nu a primit aceste documente, iar în urma cererii sale din 24.06.2014, intimata i-a comunicat mai multe procese verbale de constatare a contravenției, de existenta debitului luând cunoștință doar ca urmare a înființării popririi de către executorul judecătoresc S. I. C..

Prin întâmpinarea formulata la data de 10.11.2014, intimata a solicitat respingerea contestației la executare, ca neîntemeiată.

In apărare, a arătat că urmare a efectuării controlului prin sistemul informatic SIEGMCR, s-a constatat faptul ca in data de 05.12.2010, ora 14:41 pe DN 1, Romanești, județul Prahova, vehiculul categoria A, cu număr înmatriculare_ aparținând contestatorului a circulat pe drumurile naționale fără sa dețină rovinieta valabila, fiind sancționat cu amenda contravenționala în valoare de 250 lei și obligat sa achite tariful de despăgubire în valoare de 28 Euro, iar emiterea și comunicarea procesului - verbal de contravenție in cauza au fost efectuate în termenul imperativ prevăzut de lege, respectiv cu respectarea dispozițiilor art. 13 coroborat cu art. 14 din OG nr. 2/2001.

A mai arătat intimata că potrivit dovezii de comunicare a procesului - verbal, acesta a fost comunicat contravenientului, în conformitate cu dispozițiilor OG nr. 2/2001, în data de 22.06.2011, fără a se depăși termenul de 1 luna de la data aplicării sancțiunii, operațiune confirmata de semnătura martorului prezent, iar datele de identificare a contravenientului, respectiv numele si domiciliul unde s-a efectuat comunicarea sunt datele pe care acesta le are înscrise în certificatul de înmatriculare al autovehiculului si care s-au regăsit la momentul emiterii si comunicării procesului - verbal de contravenție în cauza în baza de date a Direcției Regim Permise de Conducere si înmatriculări a Vehiculelor – DRPCIV, iar între CNADNR - SA si DRPCIV este încheiat un protocol de colaborare în vederea punerii la dispoziție a datelor proprietarilor de autovehicule care au încălcat dispozițiile legale ale OG nr. 15/2002, cu modificările si completările ulterioare.

In ceea ce privește susținerea contestatorului ca procesul verbal de constatare a contravenției conține date eronate cu privire la adresa de domiciliu, intimata a precizat faptul ca acestea s-au datorat unei erori de redactare/sistem și totodată, afirmațiile contestatorului prin care aceasta susține ca procesul verbal nu i-a fost comunicat la adresa corecta de domiciliu este nefondata si prin prisma faptului ca acesta a luat cunoștința de faptul ca pe numele sau au mai fost emise si alte procese verbale de contravenție la adresa precizata in procesul verbal, respectiv .. 80. ., sector 2, mun. București.

S-a mai susținut de către contestatoare că, mai mult, din cuprinsul contestației la executare reiese ca debitorul recunoaște în mod tacit ca a circulat fără rovinieta valabila, iar prin formularea acestei contestații tergiversează in mod voit si fără temei legal finalizarea procedurii de executare silita, dând dovada de rea credința, mai ales că, deși i-a solicitat comunicarea proceselor verbale de constatare a contravenției emise pe numele sau, nu le-a achitat, astfel încât prin încheierea din 19.12.2014 pronunțată de către judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._/4/2013 instanța de executare a încuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de contravenție . 11, nr._/03.06.2011 constatând faptul că procesul verbal constituie titlu executoriu iar creanța este certă, lichidă și exigibilă.

După administrarea probei cu acte, prin sentința civilă nr.245/2015 Judecătoria Câmpina a admis contestația la executare și a anulat formele de executare întocmite în dosarul de executare nr.2023/2013 al B. A. și G., reținând că în lipsa înmânării sau comunicării valabile a procesului verbal de contravenție acesta nu dobândește caracterul de titlu executoriu, iar încheierea de încuviințare a executării silite, nu se bucură de autoritate de lucru judecat, întrucât în cadrul unei asemenea proceduri instanța de executare se limitează la verificări formale, în sensul de a stabili dacă procesul verbal a fost sau nu atacat, indiferent de modalitatea în care s-a realizat comunicarea, orice alte aspecte legate de prescripția dreptului de a cere executarea silită sau aplicarea retroactivă a Legii nr.144/2012 putând fi invocate de partea interesată atât pe calea plângerii contravenționale cât și pe calea contestației la executare.

A mai arătat instanța de fond că, referitor la neexercitarea căii de atac a plângerii contravenționale, debitorul nu contestă fapta reținută în sarcina sa ci doar împrejurarea că nu i s-a adus la cunoștință procesul verbal în mod legal, anterior demarării procedurii execuționale.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței apelate, în sensul respingerii contestației la executare, ca neîntemeiată.

În motivarea apelului apelanta a arătat că în mod greșit instanța de fond a apreciat că procesul verbal de contravenție nu a fost comunicat debitorului cât timp din probele administrate în cauză reiese că acesta a fost emis și comunicat cu respectarea dispozițiilor art.13 și art.14 din OG nr.2/2001, fără a se depăși termenul de o lună de la data aplicării sancțiunii, aspect confirmat și de martorul prezent prin semnătură, fiind respectate în acest fel și dispozițiile art.27 din același act normativ conform cărora, anterior deciziei nr.10/2013 a ICCJ, modalitatea de comunicare a procesului verbal de contravenție era lăsată la latitudinea emitentului documentului, aceasta fiind alternativă și nu subsidiară.

A mai arătat apelanta că eronat instanța de fond a reținut că procesul verbal de contravenție ar fi fost comunicat la o adresă greșită și că deci debitorul nu aluat cunoștință de existența acestuia, întrucât, pe de o parte, operațiunea comunicării a fost confirmată de semnătura martorului prezent, iar pe de altă parte, la adresa debitorului a mai fost comunicat un proces verbal, prin poștă, operațiune confirmată chiar de către contestator care a semnat de primirea procesului verbal la adresa așa zis greșită.

A susținut apelanta că, mai mult chiar, întrucât debitorul a recunoscut fapta contravențională constatată, aspect reținut de către instanța de fond, aceasta din urmă trebuia în mod legal și corect și în virtutea principiilor echității și legalității să soluționeze cauza în mod obiectiv și să dispună în baza legii și obligarea debitorului la plata tarifului de despăgubire către organul emitent.

Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova cauza a fost înregistrată la nr._ la data de 26.02.2015.

Tribunalul, examinând sentința apelată, în raport de situația reținută, de criticile formulate, de textele de lege aplicabile, constată că apelul est e fondat având în vedere următoarele considerente:

Conform procesului verbal de constatare a contravenției . 11, nr._/03.06.2011, contestatorul D. C. a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției constând în utilizarea rețelei de drumuri fără a deține rovinietă valabilă, fiind sancționat cu amendă în sumă de 250 de lei și obligat la plata tarifului de despăgubire, prev. de art.8 alin.3 din OG nr.15/2002 în valoare de 28 euro, comunicarea procesului verbal având loc prin afișare la domiciliul contestatorului, aspect confirmat prin semnătură și de un martor, proces verbal necontestat de către contestator.

Întrucât contestatorul nu a achitat tariful de despăgubire, creditoarea CNADNR a solicitat executarea silită a debitorului până la concurența sumei de 28 de euro, cererea de executare silită fiind încuviințată de Judecătoria Sectorului 4 București, prin încheierea din data de 19.12.2013, formându-se dosarul de executare nr.2023/2013 al B. A. și G., dosar în care s-au întocmit acte de executare constând în adresa de înființare a popririi asupra contului debitorului până la concurența sumei de 28 de euro.

Potrivit disp. art.27, art. 37 din OG nr. 2/2001, comunicarea procesului verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, operațiunea de comunicare consemnându-se într-un proces verbal semnat de cel puțin un martor, iar procesul verbal necontestat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.

Disp. art. 622 c.pr.civ. prevăd că obligația stabilită prin hotărâre judecătorească sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie, în caz contrar procedându-se la executarea silită a debitorului în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, caz în care pot fi executate silit obligațiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinței acestuia, desființarea unei construcții, plantații ori a altei lucrări, încredințarea, stabilirea locuinței, vizitarea minorului, luarea unei alte măsuri stabilite prin titlul executoriu.

De asemenea, art.632 c.pr.civ., stipulează că executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, adică în temeiul hotărârilor judecătorești executorii, definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare, executarea silită neputând avea loc decât în baza unei creanțe certe, lichide și exigibile potrivit art.662 c.pr.civ., în timp ce disp. art.712 c.pr.civ. stabilesc că în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.

Așadar, din analiza actelor și lucrărilor dosarului, rezultă că în baza procesului verbal de constatare a contravenției . 11, nr._/ 03.06.2011, contestatorul D. C. a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției constând în utilizarea rețelei de drumuri fără a deține rovinietă valabilă, fiind sancționat cu amendă în sumă d e250 de lei și obligat la plata tarifului de despăgubire, prev. de art.8 alin.3 din OG nr.15/2002 în valoare de 28 euro, comunicarea procesului verbal având loc prin afișare la domiciliul contestatorului, aspect confirmat prin semnătură și de un martor, proces verbal necontestat de către contestator.

Ca atare, atât timp cât prin procesul verbal de contravenție sus menționat debitorul a fost obligat la plata tarifului de despăgubire în sumă de 28 de euro, proces verbal comunicat debitorului și împotriva căruia acesta nu a formulat plângere contravențională, înseamnă că acest proces verbal constituie titlu executoriu, atestând existența unei creanțe certe, existență dovedită prin procesul verbal de contravenție, lichidă, în condițiile în care cuantumul creanței este prevăzut în cuprinsul procesului verbal de contravenție, și exigibilă, fiind ajunsă la scadență prin expirarea termenului de plată a acestui tarif, cu atât mai mult cu cât OG nr.2/2001 prevede în cazul proceselor verbale de contravenție un caracter executoriu, fiind de altfel și încuviințată executarea silită a acestuia de către instanța de executare prin încheierea din data de 19.12.2013.

În aceste împrejurări, actele de executare întocmite în baza procesului verbal de contravenție ce nu a fost contestat și anulat, reprezentând prin însăși natura sa titlu executoriu fără îndeplinirea unei alte formalități au fost emise în mod legal cu respectarea dispozițiilor legale în materia executării silite, neexistând în realitate, nicio cauză care să atragă anularea actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 2023/2013 al B. A. și G..

Susținerea contestatorului că procesul verbal de contravenție nu i-a fost adus la cunoștință aflând despre existența sa ca urmare a înființării popririi, excede cauzei în cadrul căreia se analizează dacă actele de executare au fost sau nu emise în mod legal, în baza unui titlu executoriu valabil și nicidecum legalitatea sau nelegalitatea, temeinicia sau netemeinicia procesului verbal, respectiv comunicarea sau necomunicarea acestuia, în forma prevăzută de lege, la adresa reală, aspecte care pot fi analizate numai pe calea plângerii contravenționale și nicidecum pe calea contestației la executare, având în vedere dispozițiile art.712 cod pr.civilă, care stabilesc că dacă executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lor.

Or, potrivit OG nr. 2/2001, pentru anularea procesului verbal de contravenție, legiuitorul a statuat în favoarea contravenientului posibilitatea de a ataca procesul verbal pe calea plângerii contravenționale, procesul verbal neatacat constituind titlu executoriu fără vreo altă formalitate, fiind susceptibil de a fi pus în executare.

Astfel, în mod greșit instanța de fond a admis contestația la executare și a anulat formele de executare întocmite în dosarul nr.2023/2013 al B. A. și G., fără a ține seama că în cauză nu s-a făcut dovada existenței vreunui motiv de nelegalitate a actelor de executare contestate.

Criticile apelantei în sensul că în mod greșit instanța de fond a apreciat că procesul verbal de contravenție nu constituie titlu executoriu întrucât nu a fost comunicat debitorului prin poștă, că a fost comunicat la o altă adresă decât cea de domiciliu, cât timp din probele administrate în cauză reiese că acesta a fost emis și comunicat cu respectarea dispozițiilor art.13 și art.14 din OG nr.2/2001, comunicarea având caracter alternativ și nu subsidiar, fiind comunicat la adresa de domiciliu a contestatorului, adresă unde, de altfel, i-a fost comunicat prin poștă un alt proces verbal pe care contestatorul l-a primit sub semnătură, au relevanță în cauză deoarece, atât timp cât procesul verbal de contravenție nu a fost contestat și anulat, înseamnă că acesta constituie titlu executoriu fără vreo altă formalitate, fiind susceptibil de executare silită, împrejurările vizând legalitatea sau nelegalitatea comunicării acestuia neputând face obiectul analizei în cadrul unei contestații la executare întrucât legea prevede în mod imperativ o altă cale de atac în cadrul căreia pot fi analizate aspecte de nelegalitate și netemeinicie a unui proces verbal de contravenție, respectiv calea plângerii contravenționale.

Or, în speță cât timp procesul verbal de contravenție nu a fost contestat și anulat, acesta reprezintă titlu executoriu, fiind susceptibil de executare, caz în care actele de executare emise în baza titlului executoriu valabil sunt întocmite cu respectarea dispozițiile legale în materia executării silite în condițiile inexistenței vreunei cauze de anulare a actelor de executare.

Pretențiile apelantei în sensul că atât timp cât debitorul a recunoscut fapta contravențională constatată, instanța de fond trebuia în mod legal și corect și în virtutea principiilor echității și legalității să soluționeze cauza în mod obiectiv și să dispună în baza legii și obligarea debitorului la plata tarifului de despăgubire către organul emitent, nu pot fi avute în vedere ținând seama de obiectul cererii de chemare în judecată constând în anularea formelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 2023/ 2013 și nicidecum obligarea contravenientului la plata tarifului de despăgubire și pentru care a fost declanșată executarea silită a debitorului în baza unui titlu executoriu valabil.

Prin urmare, tribunalul în raport de aceste considerente, având în vedere că în mod eronat instanța de fond a admis contestația la executare cât timp actele de executare au fost emise în baza unui titlu executoriu valabil, nefiind niciodată, contestat, anulat, desființat, în baza disp. art.480 alin.1 și 2 cod pr.civilă, va admite apelul și va schimba în tot sentința atacată în sensul că va respinge contestația la executare ca neîntemeiată.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelanta - intimată C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI cu sediul în București, ..401 A, sector 6 împotriva sentinței civile nr. 245/22.01.2015 pronunțată de Judecătoria Câmpina în contradictoriu cu intimatul - contestator D. C. domiciliat în Câmpina, ., ..A, . și în consecință:

Schimbă în tot sentința atacată în sensul că respinge contestația la executare, ca neîntemeiată.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică azi, 19.05.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

C. M. R. C.

GREFIER,

Cardașol I. N.

Fiind în CO semnează

P. Grefierul instanței,

Operator date cu caracter personal 5595

Red. CR/ Tehnored. TS

4 ex./06.07.2015

D.f._ – Judec. Câmpina

J.f. – D. L. I.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Decizia nr. 2190/2015. Tribunalul PRAHOVA