Fond funciar. Decizia nr. 648/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 648/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 648/2015
ROMÂNIA |
TRIBUNALUL PRAHOVA |
SECȚIA I CIVILĂ |
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.648 | |
Ședința publică din data de 19 februarie 2015 | |
PREȘEDINTE: | M. C. |
JUDECĂTOR: | M. N. |
GREFIER: | E. M. |
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanții - reclamanți I. C., domiciliat în Ploiești, ., ., ., județul Prahova, I. C., domiciliat în Onești, ., ., împotriva sentinței civile nr._/07.10.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimații - pârâți B. V., domiciliată în comuna Râfov, ., județul Prahova, B. I., domiciliată în comuna Râfov, ., județul Prahova, B. M., domiciliată în comuna Râfov, ., județul Prahova, L. C. D., domiciliată în comuna Râfov, ., județul Prahova, I. D., domiciliată în Ploiești, ., ., ., județul Prahova, C. JUDEȚEANĂ PRAHOVA DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, cu sediul in Ploiești, ., județul Prahova și C. LOCALA RÂFOV DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, cu sediul in ..
Cererea de apel este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul - reclamant - I. C. personal și asistat și apelantul - reclamant I. C. reprezentat de avocat Ș. M. și intimata - pârâtă B. I. personal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
La solicitarea instanței intimata - pârâtă B. I. personal arată că i s-au comunicat motivele de apel și cunoaște motivele pentru care a fost chemată în judecată.
Părțile pe rând având cuvântul arată că alte cereri nu mai formulează.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul apelanților - reclamanți având cuvântul în dezbateri arată că hotărârea atacată este total nelegală și nemotivată. Deși, este o speță simplă întrucât s-a susținut că în titlul de proprietate au fost menționați în mod greșit numiții B. M. și B. Ș. fiind străini de succesiunea defunctului I. I.S. de pe urma căreia a avut loc reconstituirea dreptului de proprietate, instanța de fond le-a dat dreptate dar s-a constat ca nulitatea să se facă conform considerentelor hotărârii. instanța de fond a admis cererea de constatare a nulității titlului, dar nu în sensul solicitat de apelanți ci în sensul emiterii lui pe numele moștenitorilor B. Ș. și B. M., pe care de fapt trebuia să-i excludă. În aliniatul următor, revine și dispune excluderea celor doua persoane B. M. și B. Ș. din titlu, dar omite să arate cine rămâne beneficiar al titlului și pe numele cui trebuie să emită C. Județeană un alt titlu de proprietate. În mod greșit a procedat instanța de fond atunci când a soluționat capătul de cerere privind cheltuielile de judecată, întrucât, deși, părțile căzute în pretenții erau C. L. de Fond Funciar Râfov și C. Județeană Prahova, a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată C. L. Gornet Cricov" care nu este parte în litigiu. De asemenea, în mod greșit s-a dispus obligarea la plata sumei de 600 lei, deși s-a solicitat și s-a dovedit că reclamanții au efectuat cheltuieli în cuantum de 2.050 lei. Solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii atacate, în sensul de a se dispune obligarea pârâtelor C. L. de Fond Funciar Râfov și C. Județeană Prahova la plata cheltuielilor de judecată conform notei de cheltuieli depusă la dosar.
Intimata - pârâtă B. I. personal, având cuvântul în dezbateri arată că lasă la aprecierea instanței dar fie obligată la plata cheltuielilor de judecată.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată cu_ /08.04.2014 la Judecătoria Ploiești, reclamantii I. C., I. C. au chemat în judecată pe pârâții B. V., B. I., B. M., L. C. D., I. D., C. Locala de aplicare a legilor fondului funciar Rafov, Comisa Judeteana de aplicare a legilor fondului funciar, solicitând instanței ca prin hotararea ce o va pronunța să se dispună constatarea nulității absolute partiale a Titlului de proprietate nr._/28.02.1995, în sesnul excluderii din cuprinsul acestuia a numiților B. M., B. Ș., fiind străini de succesiunea defunctului I. I. S., obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea actiunii, reclamanții au aratat ca prin titlul de proprietate nr._/28.02.1995 s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea moștenitorilor defunctului I. I S., respectiv I. E., B. M., B. Ș., asupra terenurilor de 2,35 ha situate în ., fără să se țină seama că în realitate potrivit certificatului de moștenitor nr. 1097/1970 singurul moștenitor acceptant al succesiunii defunctului I. I.S. a fost autorul reclamanților, I. I., în timp ce numiții B. D., autoarea numiților B. M., B. Ș., autorii pârâților persoane fizice, T. S., V. E., I. M. nu au acceptat succesiunea, fiind străini de succesiune, caz în care aceștia nu mai puteau formula cerere de reconstituire cu privire la terenurile care au aparținut defunctului, impunându-se constatarea nulității parțiale a titlului de proprietate sus menționat.
După administrarea probei cu acte, prin sentința civilă nr._/07.10.2014 a Judecătoriei Ploiești, a fost admisă actiunea formulata de catre reclamanti împotriva pârâților și s-a constatat nulitatea absolută partiala a titlului de proprietate_/28.02.1995, dispunându-se obligarea paratei C. Locala de aplicare a legilor Fondului Funciar Rafov sa intocmeasca, sa inainteze documentatia Comisiei Judetene Prahova de aplicare a legilor fondului funciar in vederea emiterii titlului de proprietate, fiind obligată aceasta din urmă sa emita titlu de proprietate conform dispozitiilor instantei.
In baza art 274 alin.1 C.proc.civ a fost obligată parata C. Locala Gonet Cricov de aplicare a Legii nr. 18/ l991 la plata cheltuielilor de judecata de 600 lei reprezentand c/valoare onorariu avocat.
Pentru a se pronunța o asemenea soluție, s-a reținut că potrivit titlului de proprietate nr._/1995, modificat prin sentinta civila 8178/22.06.2010 a Judecatoriei Ploiesti în ceea ce privește individualizarea corectă a suprafetei de 2700 mp extravilan, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafetelor de teren care au ramas de pe urma defunctului I. I S., decedat la data de 06.07.1970, însă în baza certificatului de mostenitor 1097/1970 numiții B. D., T. S. V. E., I. M. sunt renuntatori la mostenirea defunctului I. I S., fiind străini de succesiune și moștenitorii defunctei B. D., respectiv B. S., B. M., copiii acesteia din urmă, astfel încât analizându-se actele existente la dosar, reiese că numiții B. M., B. S. au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de pe urma defunctului I. I S. fără să se țină seama că în temeiul D.R.I.L XI/2007 privind aplicarea disp. art 8, art 13 din Legea nr. 18/1991 s-a stabilit că beneficiaza de repunerea in termenul de acceptare a succesiunii numai mostenitorii care nu au acceptat succesiunea in termenul prev de art .700 C.civ., nicidecum și cei străini de succesiune prin renunțare.
S-a menționat că din interpretarea sistemica a dispoz. art 698 C.civ, eredele renuntator nu poate fi reprezentat niciodata, copiii acestuia venind sa culeaga din masa succesorala în virtutea propriului lor drept, motiv pentru care cererea de reconstituire formulata de catre B. M., B. Ș. este ulterioara emiterii certificatului de mostenitor sus menționat, ceea ce înseamnă că în mod eronat aceștia au fost incluși în titlul de proprietate nr._/1995, impunându-se în baza disp. art. III din Legea nr. 169/1997, constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate în favoarea exclusivă a reclamanților, urmând să fie respins ca neîntemeiat acest capăt de cerere, deși reclamantii au probat veridicitatea sustinerilor lor, astfel încât a fost admisă actiunea, constatându-se nulitatea absolută partiala a titlului de proprietate nr._/1995, în sensul emiterii acestuia pe numele mostenitorilor B. S., B. M., excluderii din titlul de proprietate nr._/28.02.1995 a celor numiților B. M., B. S., dispunându-se obligarea paratei C. Locala Rafov sa intocmeasca si sa inainteze documentatia Comisiei Judetene Prahova in vederea emiterii titlului de proprietate
A fost obligată parata C. Judeteana Prahova sa emita titlu de proprietate conform dispozitiilor instantei.
In baza art 274 alin.1 C.proc.civ a fosta obligată parata C. Locala Gonet Cricov de aplicare a Legii nr. 18/1991 la plata cheltuielilor de judecata de 600 lei reprezentand c/valoare onorariu avocat.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea in parte a sentinței în sensul admiterii acțiunii cum a fost formulată, obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv in apel, motivându-se că s-a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate fără să se arate in concret in ce constă această nulitate, fiind obligată C. Județeană Prahova să emită un nou titlu fără să precizeze beneficiarul acestuia și că eronat nu au fost excluși din cuprinsul titlului de proprietate nr._/28.02.1995 modificat, prin sentința civilă nr.8178/2010, numiții B. M., B. Ș., străini de succesiunea defunctului I. I. S., ținându-se seama de certificatul de moștenitor nr. 1097/1970, mai ales că potrivit art.696 și urm. C.Civ. moștenitorul care renunță la succesiune este considerat străin de succesiune, partea acestuia profitând celor care acceptă succesiunea și că în temeiul disp.art.13 alin.1 din Legea nr. 18/1991, calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive și numai in lipsa acestora prin orice probe din care rezultă acceptarea moștenirii.
În continuare, reclamanții au arătat că formularea unei cereri de reconstituire din partea celorlalți moștenitori ai defunctului I. I. S., nu produce nici un efect juridic atât timp cât este ulterioară stabilirii calității de renunțători ai acestora, renunțarea fiind irevocabilă, făcând dovada manifestării de voință a moștenitorului care declară că nu înțelege să se folosească de drepturile succesorale și că disp.art.13 alin.2 din Legea nr. 18/1991 privind repunerea în termenul de acceptare a succesiunii cu privire la cota ce li se cuvine moștenitorilor din terenurile care au aparținut autorilor lor, devin aplicabile numai în cazul celor care nu-și pot dovedi calitatea de acceptanți ai succesiunii, titlul de proprietate fiind emis cu încălcarea acestor dispoziții legale, reconstituirea efectuându-se în favoarea unor persoane neîndreptățite la reconstituire.
Totodată, reclamanții au precizat că în baza disp.art.425 alin.1 lit.b,c C.pr.civ., sentința este lovită de nulitate atât timp cât există contradicții în cadrul considerentelor, menționându-se că sunt îndeplinite disp.art.III din Legea nr.169/1997 privind nulitatea absolută parțială a titlului, după care se specifică că se impune respingerea acestui capăt de cerere, reținându-se necesitatea emiterii unui nou titlu pe numele moștenitorilor B. Ș., B. M., pe care îi exclude in același timp din titlu, mai ales că nu se specifică beneficiarul emiterii titlului de proprietate și că in mod eronat a fost obligată o persoană juridică care nu a fost parte, respectiv C. L. Gornet Cricov, la plata unor cheltuieli de judecata de 600 lei fără să se țină seama că au avut calitatea de pârâte C. L. Râfov, C. Județeana Prahova, impunându-se obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată in valoare reală de 2050 lei, reprezentând onorariu avocat si taxă de timbru.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova cauza a fost înregistrată cu nr._ la data de 08.12.2014.
Tribunalul examinând cauza in raport de situația de fapt reținută, de probele administrate in cauză, de criticile formulate și ținând seama de dispozițiile legale incidente in cauză, constată că apelul este fondat, pentru următoarele considerente:
Conform certificatului de moștenitor nr. 1097/22.03.1970 de pe urma defunctului I. S., decedat la 6.07.1970 a rămas ca unic moștenitor legal acceptant numitul I. I. în calitate de fiu, precum și o masă succesorală compusă din imobilele situate în ., având un teren de 800 mp și o construcție cu 3 camere, un porumbar, fiind străin i de succesiune prin renunțare în baza unor declarații autentificate, numiții B. D., T. S., V. E. și I. M..
În cuprinsul certificatului de moștenitor nr. 1023/28.05.1982, s-a menționat că, de pe urma defunctului I. St. I. decedat la 5.02.1982, au rămas ca moștenitori legali numită I. E., în calitate de soție supraviețuitoare și reclamanții în calitate de copii, precum și o masă succesorală compusă, printre altele, din imobilele situate în . având un teren de 800 mp și o construcție cu două camere, bucătărie, garaj.
Prin titlul de proprietate nr._/28.02.1995, procesul-verbal de punere în posesie nr. 2301/28.11.1994, s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea moștenitorilor defuncților I. I S., respectiv numiților B. M., B. Ș., I. E., asupra unor terenuri în suprafață totală de 2,35 ha situate în ., acte modificate ulterior în baza sentinței civile nr. 8178/22.06.2010 a Judecătoriei Ploiești, în ceea ce privește individualizarea parcelei de 2700 mp în T. 21, P 92/43.
În conformitate cu actele de stare civilă existente la dosar, de pe urma defunctei I. E., decedată la 17.09.2009, au rămas ca moștenitori legali reclamanții în calitate de copii, iar de pe urma defunctei B. D. au rămas ca moștenitori legali în calitate de copii, numiții B. Ș. și B. M., autorii pârâților persoane fizice din prezenta cauză.
Potrivit cererilor nr. 2098/11.03.1991, 2523/15.03.1991, numiții B. Ș., B. M. și I. E. au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991, în ceea ce privește terenurile de 2,35 ha, care au aparținut defunctului I. S., motiv pentru care prin hotărârea nr. 73/1.08.1991, s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea acestora, cu privire la terenurile sus menționate rămase de pe urma defunctului I. S..
În cadrul registrelor agricole din perioada 1959-1960 s-a menționat că defunctul I. S. a figurat înscris în evidențele agricole cu terenuri în suprafață totală de 2,35 ha, terenuri cu care s-a înscris în CAP în 1959.
Disp.art.8-11 din L.18/1991 modificata, stipuleaza ca stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire asupra terenurilor aflate in patrimoniul CAP-urilor, in favoarea persoanelor fizice indreptatite se face tinandu-se seama de suprafata adusa in CAP care reiese din actele de proprietate, Cartea Funciara, cadastru, cererile de inscriere in CAP, registrul agricol de la data intrarii in CAP, evidentele CAP-ului sau din orice alte probe admise de lege, astfel incat terenurile preluate abuziv de CAP de la persoanele fizice, fara inscriere in CAP sau de stat, fara niciun titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea pe vechile amplasamente daca sunt libere.
De asemenea, disp.art.39 din L.18/1991 modificata, art.16 din L.1/2000 modificata, prevad ca persoanelor ale caror terenuri agricole au fost trecute in proprietatea statului prin efectul Decretului nr.83/1949 si al oricaror acte normative de expropriere sau, dupa caz, mostenitorilor acestora, li se reconstituie dreptul de proprietate, in natura, in limita suprafetei de teren trecuta in proprietatea statului.
Totodata, art.III lit.a pct.i, ii, din Legea nr. 169/1997 modificată și completată stabilesc ca sunt lovite de nulitate absoluta potrivit dispozitiilor legislatiei civile aplicabile la data incheierii actului juridic, acele acte emise cu incalcarea prevederilor legilor fondului funciar si anume, actele de reconstituire sau de constituire a dreptuluid e proprietate in favoarea persoanelor care nu erau indreptatite in baza legii la asemenea reconstituiri sau constituiri, inclusiv in favoarea unor persoane care nu au avut niciodata teren in proprietate predat la CAP, la stat, care nu au mostenit asemenea terenuri in favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale fostilor proprietari solicitate de catre acestia in termen legal.
In baza art.13 din Legea nr. 18/1991 modificata si completata, calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului de mostenitor, a hotararii judecatoresti definitive, iar in lipsa acestora, prin orice probe care atesta acceptarea mostenirii, astfel incat mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, in conditiile in care terenurile nu s-au gasit in circuitul civil, sunt socotiti repusi de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor, fiind considerati ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiei, caz in care titlul de proprietate se emite cu privire la suprafata de teren determinata pe numele tuturor mostenitorilor, urmand ca acestia sa provedeze potrivit dreptului comun.
Doctrina si jurisprudenta au stabilit ca, pentru ca o persoana fizica sau juridica sa aiba dreptul de a culege total sau partial mostenirea lasata de o persoana fizica decedata, este necesar ca acea persoana sa aiba chemare la mostenire fie in virtutea legii, fie in virtutea testamentului lasat de defunct, caz in care, in ceea ce priveste mostenirea testamentara, dreptul de mostenire apare numai ca o aptitudine general abstracta si ca vocatie succesorala concreta, adica, cei care vor culege efectiv mostenirea lasata de defunct.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauză, rezultă că, defunctul I. S. a figurat înscris în registrele agricole în perioada 1959-1960, cu terenuri de 2,35 ha, înscriindu-se în CAP, cu aceste terenuri, însă, după . Legii nr.18/1991, au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la terenurile ce au aparținut defunctului, autoarea reclamanților I. E., în calitate de moștenitoare a defunctului I. I. și numiții B. M., B. Ș., în perioada 11.03._91, fiindu-le reconstituit dreptul de proprietate în calitate de moștenitori legali ai defunctului I. S., în baza Legii nr.18/1991 asupra terenurilor de 2,35 ha situate în . au fost emise Hotărârea nr.73/01.08.1991, procesul verbal de punere în posesie nr. 2301/28.11.1994, titlul de proprietate nr._/28.02.1995, în cadrul cărora s-a menționat reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea numiților I. E., B. M., B. Ș., asupra terenurilor de 2,35 ha în calitate de moștenitori legali ai defunctului I. S..
Ca atare, atât timp cât la data de 15.03.1991 a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la terenurile ce au aparținut defunctului I. S., autoarea reclamanților, I. E., în calitate de moștenitoare a defunctului I. I., iar numitul I. S. a figurat înscris în perioada 1959-1960 cu terenurile de 2,35 ha, înscriindu-se în CAP cu aceste terenuri, înseamnă că, în realitate, numai aceasta are dreptul la reconstituire și la atribuirea terenurilor în litigiu de 2,35 ha deoarece soțul acesteia I. I., și deci tatăl reclamanților a fost cel care a acceptat succesiunea defunctului, constând în manifestarea de voință de a dobândi o asemenea calitate, la data deschiderii acestei succesiuni, calitate consolidată în urma formulării efective a cererii de reconstituire, cu ocazia intrării în vigoare a Legii nr.18/1991.
De fapt, la stabilirea calității de moștenitori a persoanelor cu vocație succesorală legală, concretă la succesiunea defunctului se ține seama în exclusivitate de modalitatea în care autorii părților din prezenta cauză și-au manifestat voința la data deschiderii succesiunii defunctului, respectiv la data de 6.07.1970, de a accepta sau nu succesiunea, de modalitatea exercitării dreptului de opțiune succesorală și nicidecum dacă autorii părților au formulat sau nu cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, cereri care se analizează în strânsă legătură cu certificatul de moștenitor nr. 1097/22.03.1970 care atestă prin însăși natura sa calitatea de moștenitori a persoanelor care au acceptat succesiunea în termenul de 6 luni de la data deschiderii acesteia, a celor care au înțeles să rămână străini de succesiunea defunctului prin renunțare în baza unor declarații exprese date la momentul dezbaterii succesiunii.
În realitate, analizându-se certificatul de moștenitor nr. 1097/22.03.1970, reiese cu certitudine că, singura persoană care în temeiul vocației sale succesorală legală, concretă la succesiunea defunctului a înțeles să accepte moștenirea autorului său, a fost tatăl reclamanților, respectiv numitul I. I. și nicidecum autoarea numiților B. M., B. Ș., respectiv B. D. care a renunțat efectiv la succesiune, dând o declarație autentificată în acest sens împreună cu numiții T. S., V. E. și I. M..
De altfel, în condițiile în care autoarea numiților B. M., B. Ș., respectiv B. D., nu a înțeles să accepte succesiunea defunctului I. S., înțelegând să rămână străină de succesiunea acestuia, iar certificatul de moștenitor nr. 1097/1970, produce afecte juridice, făcând dovada calității de persoană străină a numitei B. D. în raport de succesiunea defunctului, înseamnă că la data decesului numitei B. D. și anume la data deschiderii succesiunii acesteia, nu se aflau în patrimoniul său drepturile succesorale pe care aceasta le-ar fi putut dobândi de pe urma defunctului I. S., caz în care era imposibil ca moștenitorii legali ai acesteia, B. M., B. Ș. să dobândească calitatea de moștenitori ai defunctului I. S. prin retransmitere și deci să se prevaleze de vocația succesorală a autoarei lor care a existat la un moment dat la data deschiderii succesiunii defunctului pentru a formula cerere de reconstituire.
Faptul că, numiții B. M., B. Ș. au formulat o cerere de reconstituire cu nr. 2098/11.03.1991, în ceea ce privește terenurile de 2,35 ha care ar fi aparținut defunctului I. S. nu înseamnă în mod automat că aceștia au calitatea de moștenitori legali ai defunctului și că o asemenea cerere echivalează cu acceptarea succesiunii defunctului deoarece, în realitate, la stabilirea calității de moștenitori a acestora față de defunct se ține seamă în exclusivitate dacă autoarea lor, B. D. a acceptat sau nu succesiunea defunctului, dacă la data decesului acesteia existau în patrimoniul său drepturi succesorale dobândite de către aceasta de la defunct, iar în lipsa unor asemenea calități, drepturi, cei doi nu se pot prevala de dispozițiile legilor fondului funciar care stabilesc în mod cert că, pentru a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate în raport de fostul proprietar este necesar să se facă dovada calității de moștenitor prin orice mijloace de probă, inclusiv în baza unor certificate de moștenitor care atestă o asemenea calitate și nicidecum, pur și simplu, doar prin formularea unei cereri de reconstituire.
Chiar dacă disp.art. 8-13, art. 39 din Legea nr. 18/1991, stabilesc clar obligativitatea reconstituirii și emiterii titlului de proprietate pe numele moștenitorilor fostului proprietar decedat, cu condiția formulării unei cereri de reconstituire în urma repunerii în termenul de acceptare a succesiunii, odată cu cererea formulată înlăuntrul termenului prevăzut de lege, nu înseamnă că aceste dispoziții conferă calitatea de moștenitori legali acceptanți persoanelor care au formulat asemenea cereri și că repun de drept în termenul de acceptare a succesiunii pe toate persoanele cu vocație succesorală legală la succesiunea respectivă, întrucât aceste dispoziții au ca efect repunerea în termenul de acceptare a succesiunii numai a persoanelor care au acceptat succesiunea respectivă la data deschiderii acesteia sau care nu și-au manifestat în nici o modalitate stabilită de codul civil, dreptul de opțiune succesorală, nefiind aplicabile în cazul persoanelor care au renunțat în mod expres la succesiune, mai ales că o asemenea renunțare are un caracter total, absolut, producând efecte juridice pentru totdeauna, făcând dovada calității persoanei respective ca fiind străină de succesiune.
În speță, analizându-se probele administrate în cauză, reiese cu certitudine că singura persoană care avea dreptul la reconstituire, în calitate de unic moștenitor legal acceptant a succesiunii defunctului I. S., era tatăl reclamanților, I. I., ceea ce înseamnă că la data intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991, moștenitorii acestuia au fost repuși în termenul de acceptare a succesiunii defunctului în urma transmiterii drepturilor succesorale dobândite inițial la data deschiderii succesiunii de către autorul lor, decedat încă din data de 5.02.1982, respectiv reclamanților și soției supraviețuitoare I. E., care prin formularea cererii de reconstituire nr. 2523/15.03.1991 a înțeles să accepte succesiunea defunctului în urma retransmiterii de la soțul său, I. I., fiind singura persoană îndreptățită la reconstituire și deci, la atribuirea terenurilor rămase de pe urma defunctului I. S. de 2,35 ha.
Mai mult chiar, în condițiile în care în cuprinsul titlului de proprietate nr._/28.02.1995 au fost menționați numiții B. M., B. Ș., ca fiind persoane îndreptățite la reconstituire în raport de defunctul I. S., fără să se țină seama că autoarea acestora era străină de succesiune prin neacceptarea moștenirii la data deschiderii acesteia, înseamnă că în mod nelegal a fost emis acest titlu de proprietate pe numele celor doi, cu nerespectarea disp. art. 8-13 din Legea nr. 18/1991, motiv pentru care se impune constatarea nulității absolute parțiale a acestui titlu de proprietate în sensul excluderii acestora din cuprinsul acestui titlu, singura persoană care are calitatea de moștenitoare a defunctului și care are dreptul la terenurile rămase de pe urma acestuia de 2,35 ha, fiind autoarea reclamanților, respectiv I. E..
Astfel, în mod eronat, instanța de fond a reținut situația de fapt și a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/28.02.1995, fără însă să menționeze în ce constă desființarea parțială a acestui titlu, existând în realitate în cuprinsul considerentelor și dispozitivului sentinței dispoziții contradictorii în condițiile în care se menționează că se respinge acest capăt de cerere ca fiind neîntemeiat, după care, se dispune excluderea din cadrul titlului a celor două persoane, urmând ca în același timp să fie obligate cele două pârâte să emită un alt titlu de proprietate fără să se țină seama că s-a dispus inițial desființarea parțială a titlului de proprietate, măsuri care au un caracter contradictoriu prin însăți natura lor, excluzându-se în realitate unele pe celelalte, demonstrând nelegalitatea soluției pronunțată în primă instanță.
Pe de altă parte, analizându-se considerentele și dispozitivul sentinței, reiese că există mențiuni referitoare la instituirea unei obligații privind plata cheltuielilor de judecată în sarcina unei persoane juridice care nu a fost parte în primă instanță, respectiv C. L. Gornet Cricov de aplicare a legilor fondului funciar, ceea ce reprezintă o dovadă a nelegalității sentinței pronunțată în primă instanță, dispunându-se anumite măsuri în raport de terțe persoane care nu au figurat ca părți, deși actele de procedură întocmite, pretențiile formulate atestă în mod cert ce persoane fizice și juridice au avut și au calitatea de părți în prezenta cauză, fiind imposibilă instituirea unor obligații față de persoane care nu au avut o asemenea calitate în cauză.
Susținerile reclamanților în sensul că s-a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate fără să se arate in concret in ce constă o asemenea măsură, fiind obligate cele două comisii să emită un nou titlu fără să precizeze beneficiarul acestuia și că eronat nu au fost excluși din cuprinsul titlului de proprietate numiții B. M., B. Ș., străini de succesiunea defunctului I. I. S., ținându-se seama de certificatul de moștenitor nr. 1097/1970, de art.696 și urm. C.Civ. demonstrează prin însăși natura lor nelegalitatea, netemeinicia soluției pronunțată în primă instanță, existența unor contradicții flagrante între considerentele și dispozitivul sentinței, caracterul arbitrar al soluției pronunțate, fiind imposibilă desființarea parțială a unui act juridic și emiterea în același timp a aceluiași act juridic, mai ales că instanța de fond avea obligația să menționeze în mod expres, în cazul desființării parțiale a titlului de proprietate, persoanele care nu erau îndreptățite la reconstituire, ținându-se seama de certificatul de moștenitor nr. 1097/1970, de dispozițiile Codului civil care reglementează calitatea de moștenitori a unor persoane fizice în raport de succesiunea defunctului.
Motivele invocate de către reclamanți conform cărora în temeiul disp.art.13 alin.1 din Legea nr. 18/1991, calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenito, formularea cererii de reconstituire din partea celorlalți moștenitori ai defunctului I. I. S., neavând niciun efect juridic, fiind ulterioară renunțării acetora, în mod irevocabil, făcând dovada manifestării de voință a persoanei străină de succesiune și că disp.art.13 alin.2 din Legea nr. 18/1991, devin aplicabile numai în cazul celor care nu-și pot dovedi calitatea de acceptanți ai succesiunii, titlul de proprietate fiind emis cu încălcarea acestor dispoziții legale, sunt întemeiate deoarece într-adevăr, în speță, devin aplicabile dispozițiile sus menționate care stabilesc în mod cert, calitatea de moștenitori a persoanelor îndreptățite la reconstituire, modalitatea în care acestea pot fi repuse în termenul de acceptare a succesiunii, în urma formulării cererii de reconstituire, în ce condiții, efectele juridice produse de existența unui certificat de moștenitor, de acceptarea sau neacceptarea unei succesiuni la momentul deschiderii efective a acesteia, cu ocazia decesului fostului proprietar.
Criticile reclamanților potrivit cărora există contradicții în cadrul considerentelor, privind admiterea capătului referitor la nulitatea absolută parțială a titlului, respingerea acestui capăt de cerere, emiterea unui nou titlu pe numele moștenitorilor B. Ș., B. M., excluși in același timp din titlu și că nu se specifică beneficiarul emiterii titlului de proprietate sunt fondate, întrucât, într-adevăr soluția pronunțată în primă instanță, are un caracter nelegal, datorită măsurilor contradictorii dispuse în cadrul considerentelor, dispozitivului sentinței, care au ca efect imposibilitatea clarificării raporturilor juridice existente între părți, echivalând cu nesoluționarea pretențiilor deduse judecății, încălcarea principiului contradictorialității, mai ales că se impune să se stabilească în mod cert persoanele îndreptățite la reconstituire și înlăturarea din cuprinsul titlului a persoanelor care nu au dreptul la reconstituire ținându-se seama de inexistența calității de moștenitori a acestora, față de succesiunea defunctului I. S..
Pretențiile reclamanților conform cărora in mod eronat a fost obligată o persoană juridică care nu a fost parte, respectiv C. L. Gornet Cricov, la plata unor cheltuieli de judecata de 600 lei fără să se țină seama că au avut calitatea de pârâte C. L. Rîfov, C. Județeana Prahova, impunându-se obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată in valoare reală de 2050 lei, reprezentând onorariu avocat sunt justificate, deoarece s-a instituit obligația achitării unor cheltuieli de judecată în sarcina unei persoane juridice care nu a figurat ca parte în primă instanță, demonstrându-se nelegalitatea sentinței, iar în realitate, reclamanții au dreptul la acordarea cheltuielilor de judecată în condițiile în care titlul de proprietate a fost emis cu nerespectarea dispozițiilor legilor fondului funciar, cele două comisii aflându-se în culpă procesuală, în raport de care au obligația să achite reclamanților cheltuieli de judecată suportate în primă instanță în valoare de 2050 lei reprezentând onorariu avocat, în loc de 600 lei, cu excepția taxei de timbru de 50 lei în condițiile în care cererile formulate în materia fondului funciar sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru.
În raport de aceste considerente, tribunalul, ținând seama de disp.art. 8-13 din legea nr. 18/1991, art III lit. a pct. ii, din Legea 169/1997, modificată și completată, de disp.art. 696 și urm. C.civ., de art. 425 alin. 1 lit. b,c C.pr.civ., în baza disp.art. 480 alin. 1, 2 C.pr.civ. va admite apelul și va schimba în parte sentința atacată, în sensul că se va constata nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/28.02.1995, în sensul excluderii din cuprinsul acestuia a numiților B. M., B. Ș., fiind străini de succesiunea defunctului I. I S., titlu de proprietate modificat prin sentința civilă nr.8178/22.06.2010 a Judecătoriei Ploiești, deoarece în realitate autoarea acestora nu și-a manifestat voința de a accepta succesiunea defunctului, înțelegând să rămână străină de succesiunea acestuia, caz în care era imposibil din punct de vedere legal ca, la data decesului autoarei lor, cei doi copii ai acesteia să dobândească vreun drept succesoral și deci calitatea de moștenitori legali acceptanți față de succesiunea defunctului.
Totodată, vor fi excluse din cuprinsul sentinței atacate mențiunile privind obligarea pârâtelor C. L. Râfov și C. Județeană Prahova să întocmească, să înainteze documentația și să emită un nou titlu de proprietate, în scopul înlăturării caracterului contradictoriu, nelegal, arbitrar al măsurilor dispuse, fiind imposibil să se constate nulitatea absolută parțială a unui titlu de proprietate ca, în același timp, să se dispună emiterea unui alt titlu de proprietate fără însă să se menționeze concret în ce constă emiterea unui asemenea act juridic,mai ales că ar fi existat dificultăți ulterior cu privire la punerea în executare a dispozitivului unei asemenea hotărâri judecătorești.
De asemenea, tribunalul, va dispune în baza disp.art. 453 și urm. C.pr.civ. obligarea în solidar a pârâtelor C. L. Rîfov, C. Județeană Prahova să plătească reclamanților suma de 2.050 lei cheltuieli de judecată în primă instanță, în loc de suma de 600 lei de către C. L. Gornet Cricov, întrucât în realitate cele două comisii se află în culpă procesuală privind întocmirea unui titlu de proprietate cu nerespectarea dispozițiilor legilor fondului funciar, având obligația să suporte cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, în valoare totală de 2050 lei, neexistând nici o justificare privind diminuarea acestor cheltuieli de judecată al căror cuantum rezultă din chitanțele existente la dosar, mai ales că s-a dispus obligarea unei persoane juridice care nu a figurat ca parte în cauză, fără însă să existe un argument cu privire la diminuarea cheltuielilor de judecată.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței numai în ceea ce privește admiterea acțiunii.
În baza disp.art. 453 și urm. C.pr.civ. vor fi obligate în solidar intimatele C. L. Râfov și C. Județeană Prahova la 1.364 lei cheltuieli de judecată către apelanți, reprezentând onorariu avocat în apel, ținându-se seama de culpa procesuală a acestora constând în emiterea unui titlu de proprietate cu nerespectarea dispozițiilor legilor fondului funciar cu privire la persoane neîndreptățite la reconstituire.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanții - reclamanți apelanții - reclamanți I. C., domiciliat în Ploiești, ., ., ., județul Prahova, I. C., domiciliat în Onești, ., ., împotriva sentinței civile nr._/07.10.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimații - pârâți B. V., domiciliată în comuna Râfov, ., județul Prahova, B. I., domiciliată în comuna Râfov, ., județul Prahova, B. M., domiciliată în comuna Râfov, ., județul Prahova, L. C. D., domiciliată în comuna Râfov, ., județul Prahova, I. D., domiciliată în Ploiești, ., ., ., județul Prahova, C. JUDEȚEANĂ PRAHOVA DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, cu sediul in Ploiești, ., județul Prahova și C. LOCALA RÂFOV DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, cu sediul in . și, în consecință:
Schimbă în parte sentința atacată, în sensul că se constată nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/28.02.1995 în sensul excluderii din cuprinsul acestuia a numiților B. M., B. Ș. fiind străini de succesiunea def. I. I. S., titlu de proprietate modificat prin sentința civilă nr.8178/22.06.2010 a Judecătoriei Ploiești.
Înlătură din cuprinsul sentinței atacate mențiunile privind obligarea pârâtelor C. L. Râfov și C. Județeană Prahova să întocmească, să înainteze documentația și să emită un nou titlu de proprietate.
Obligă în solidar pe pârâtele C. L. Rîfov, C. Județeană Prahova să plătească reclamanților suma de 2.050 lei cheltuieli de judecată în primă instanță, în loc de suma de 600 lei de către C. L. Gornet Cricov.
Menține restul dispozițiilor sentinței numai în ceea ce privește admiterea acțiunii.
Obligă în solidar pe intimatele C. L. Râfov și C. Județeană Prahova la 1.364 lei cheltuieli de judecată către apelanți.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.02.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
C. M. N. M.
GREFIER,
M. E.
Operator de date cu caracter personal nr. 5595
Red. M.C./ Tehnored. M.C.
11 ex/04.05.2015
d.f. nr._ -Judecătoria Ploiești
j.f. S. A. D.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 112/2015. Tribunalul... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 615/2015.... → |
|---|
