Întoarcere executare. Decizia nr. 243/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 243/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 28-04-2015 în dosarul nr. 243/2015
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECTIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 243
Ședința publică din data de 28.04.2015
PREȘEDINTE - ALICE GABRIELA HARHOI
JUDECĂTORI - M. R.
- N. C.
GREFIER - A. D.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul – contestator S.C. O. P. S.A., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J40/8302/23.10.1997, RO_, cu sediul în București, ., Sector 1 împotriva sentinței civile nr._/23.09.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimatul E. T., CNP_, domiciliat în ., jud. Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul E. T., personal, lipsind recurentul – contestator.
Cerere pentru care s-a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, conform O.P. nr._/20.04.2015, anulat și atașat la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că, prin Serviciul Registratură, la data de 27.02.2015, intimatul a depus la dosar întâmpinare la cererea de recurs, iar la data de 27.04.2015 a depus o cerere prin care solicită ca toate actele de procedură să îi fie comunicate la adresa din com. Afumați, ., jud. Prahova, iar la data de 27.04.2015, recurenta a depus la dosar chitanța prin care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 de lei, după care:
Intimatul E. T. învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Având cuvântul, intimatul E. T. solicită instanței respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată, inițial, pe rolul Judecătoriei Sector 1 București sub nr._, la data de 04.03.2014, reclamanta S.C. O. P. S.A. a chemat în judecată pe pârâtul E. T. solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia la plata sumei de 9.142 lei, actualizată la data plății efective.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, prin sentința civilă nr. 4527/26.05.2010 pronunțată în dosarul nr._/3/2007, a fost obligată la plata unor compensații bănești către pârât, sentința fiind casată prin decizia nr.968/16.02.2011 a Curții de Apel București, ulterior executării silite pornită în dosarul de executare nr.385/2010 al B.E.J. M. Goslan.
Având în vedere că titlul executoriu a fost desființat, reclamanta S.C. O. P. S.A. a solicitat întoarcerea executării și restituirea sumei de 9.142 lei încasată de pârâtul E. T..
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe art.4041 C.pr.civ. de la 1865.
În raport de susținerile reclamantei S.C. O. P. S.A., pârâtul E. T. a formulat, în temeiul art.11 – 118 C.pr.civ. de la 1865, întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, arătând că dreptul reclamantei la acțiune trebuia exercitat în perioada 16.02.2011 până la data de 16.02.2014, adică în termen general de trei ani de la pronunțarea deciziei civile nr.968 de către Curtea de Apel București în dosarul nr._/3/2007.
Prin sentința civilă nr.9056/26.05.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, fiind declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești, unde cauza a fost înregistrată sub același număr unic de dosar, la data de 30.06.2014.
Aplicabil cauzei fiind codul de procedură civilă de la 1865, instanța s-a pronunțat, mai întâi, asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune, în baza art.137 C.pr.civ.
Astfel, prin sentința civilă nr._/23.09.2014, Judecătoria Ploiești a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune și a respins acțiunea, ca fiind prescrisă, reținând că, în dosarul de executare nr.385/2010 al B.E.J. M. Goslan, a fost pus în executare titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 4527/26.05.2010 pronunțată în dosarul nr._/3/2007 al Tribunalului București împotriva debitoarei S.C. O. P. S.A., printre creditori fiind și pârâtul E. T..
Instanța de fond a mai reținut că, în cadrul dosarului de executare menționat, reclamanta a achitat, de bunăvoie, pârâtului suma de 7.864 lei, astfel cum rezultă din adresa B.E.J. M. Goslan.
Potrivit art.4041 alin.1 C.pr.civ., în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia.
În speță, titlul executoriu este reprezentat de sentința civilă nr.4527/ 26.05.2010 care a fost desființat prin decizia nr.968/16.02.2011 a Curții de Apel București, irevocabilă.
În privința prescripției, instanța de fond a constatat că acțiunea de întoarcere a executării a fost transmisă instanței la data de 28.02.2014, conform ștampilei poștei aplicată pe plicul în care a fost introdusă cererea și, de la data de 16.02.2011 - dată când titlul executoriu a fost desființat prin decizia nr.968 a Curții de Apel București, până la data promovării acțiunii (28.02.2014) au trecut mai mult de trei ani.
Având în vedere disp. art.3 din Decretul nr.167/1958 privitor la prescripția extinctivă, neexercitarea dreptului material la acțiune în termenul general de prescripție de trei ani, conduce la prescripția acestuia, astfel că excepția invocată de pârâtul E. T. fiind întemeiată, a fost admisă.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel, în termen legal, contestatoarea O. P. S.A., arătând că prin sentința civilă nr.4527/26. 05.2010 pronunțată, în primă instanță, de Tribunalul București în dosarul nr._./3/2007, dosar format ca urmare a cererii de chemare în judecată formulate de pârâtul E. T., societatea a fost obligată la plata unor compensații bănești.
După pronunțarea sentinței civile nr.4527/2010, pârâtul E. T. s-a adresat Biroului Executorului Judecătoresc M. Goslan în vederea punerii acesteia în executare, demarându-se astfel procedura de executare silită care a făcut obiectul dosarului de executare nr.385/2010, în cadrul executării silite fiind executată suma de 9.142,00 lei.
Prin decizia nr.968/16.02.2011, Curtea de Apel București a admis recursului declarat de reclamanta S.C. O. P. S.A. și a respins acțiunea formulată de pârât, desființând astfel sentința pronunțată de instanța de fond în baza căreia s-a realizat executarea silită.
După pronunțarea deciziei din recurs, pârâtul nu a înțeles să restituie integral suma de bani executată în baza titlului executoriu desființat, motiv pentru care a formulat cererea de întoarcere a executării care face obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Sector 1 București, ulterior declinat către Judecătoria Ploiești care, în mod nelegal, a respins actiunea ca prescrisă.
Reclamanta S.C. O. P. S.A. apreciază că, în opinia sa, este nelegală, fiind pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii,în motivarea acesteia instanța de fond reținând că „de la data când titlul executoriu a fost desființat prin Decizia nr. 968 a Curții de Apei București, până la data promovării acțiunii au trecut mai mult de trei ani” și a respins ca prescrisă cererea de întoarcere a executării.
În acest sens, instanța a făcut aplicarea art.3 din Decretul nr.167/1958 privitor la prescripția extinctivă, însă, nu a făcut și aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art.7 din același act normativ, potrivit căruia „Prescripția începe sa curgă de la data când se naște dreptul de acțiune sau dreptul de a cere executarea silită”.
Prezenta cauză are ca obiect întoarcerea executării silite care, în practică, a fost calificată ca fiind o executare silită în sens invers.
La fel, cum pentru a porni executarea silită este necesar titlul executoriu în formă materială, și pentru a întoarce executarea silită este necesară dovada materială a desființării titlului executoriu.
În speță, titlul executoriu a fost desființat prin decizia nr.968 a Curții de Apel București, conținutul acesteia putând fi probat numai prin însăși decizia, astfel cum a fost aceasta redactată de instanță și, în aceste condiții, dreptul de a cere întoarcerea executării a putut fi exercitat numai după redactarea deciziei nr. 968 a Curții de Apel București și obținerea unei copii a acesteia.
Orice interpretare contrară a art.7 din Decretul nr.167/1958 nu poate fi primită, deoarece ar plasa începerea curgerii termenului de prescripție într-un moment anterior celui la care cel îndreptățit ar putea, în mod obiectiv, cere protejarea dreptului său.
Raportat la prezenta cauză, în mod obiectiv, reclamanta nu s-ar fi putut adresa instanței judecătorești cu o cerere de întoarcere a executării decât după obținerea hotărârii judecătorești (decizia nr.968 a Curții de Apel București) prin care titlul executoriu a fost desființat, astfel încât, dreptul la acțiune s-a născut din momentul în care decizia a fost redactată și depusă la dosarul cauzei spre a putea fi obținută de părți.
În aceste condiții, reclamanta apreciază c termenul de prescripție a dreptului de a obține întoarcerea executării silite nu a început să curgă atâta timp cât s-au aflat în imposibilitatea obiectivă a de solicita întoarcerea executării.
Pentru aceste motive, instanța a reținut, în mod eronat, că dreptul de a obține întoarcerea executării silite este prescris, hotărârea pronunțată de aceasta fiind așadar netemeinică și nelegală, motiv pentru care reclamanta S.C. O. P. S.A. a solicitat admitere recursului, modificarea în totalitate a sentinței atacate și, în consecință, admiterea cererii de chemare în judecată în sensul obligării intimatului E. T. la restituirea sumei de 9.142,00 lei, executată în baza titlului executoriu desființat cu actualizarea sumei la data plății efective în raport cu indicele inflației.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._, la data de 03.02.2015, pricina fiind soluționată în condiții de legală citare a părților litigante.
În raport de motivele de apel formulate de recurenta - reclamantă S.C. O. P. S.A., intimatul - pârât E. T. a depus, în temeiul art.308 alin.2 C.pr.civ., întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, având în vedere că acțiunea introductivă este prescrisă în condițiile disp. art.3 din Decretul nr.167/10.04.1958, deoarece decizia de casare și de rejudecare prin care a fost respinsă acțiunea a fost pronunțată la data de 16.02.2011, prin decizia nr.968 a Curții de Apel București, iar acțiunea de întoarcere a executării silite a fost depusă la data de 28.02.2014, cu mult peste termenul general de prescripție de 3 ani (f.20).
Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și din oficiu conform disp. art. 3041 C.pr.civ., tribunalul constată că recursul este nefondat pentru considerentele care se vor expune în continuare:
Din probatoriile administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse la dosar se retine că, prin sentința civilă nr.4527/26.05.2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția a - VIII - a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în cauza ce a format obiectul dosarului nr._./3/2007, a fost admisă acțiunea formulată de mai mulți reclamanți care au fost salariați ai P. S.A., printre care și E. T. (pârâtul din prezenta cauză – poz. 104), dispunându-se obligarea pârâtei O. P. S.A. (reclamanta din cauza de fată) la plata suplimentărilor salariale actualizate cu indicele de inflație în sumă de 11.145 lei.
La data de 16.02.2011, Curtea de Apel București - Secția a - VII - a Civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a pronunțat decizia nr.968, irevocabilă, prin care a admis recursul declarat de recurenta - pârâtă S.C. O. P. S.A. împotriva sentinței civile nr.427/26.05.2010 care a fost casată în sensul admiterii excepției de necompetentă teritorială a instanței de fond și declinată competenta de soluționare a pricinii în favoare altor tribunale privind reclamanți expres menționați, fiind respinsă acțiunea ca neîntemeiată fată de ceilalți reclamanți, printre care și E. T..
Potrivit adresei înaintată de B.E.J. M. Goslan, executarea titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.427/26.05.2010 a fost una amiabilă, pârâtul E. T. încasând suma de 7.864,00 lei.
Potrivit art.4041 alin.1 C.pr.civ. „în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia”.
În speță, titlul executoriu este reprezentat de sentința civilă nr.427/26.05. 2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția a - VIII - a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale care a fost desființată prin decizia nr.968/16.02.2011, irevocabilă, a Curții de Apel București - Secția a - VII - a Civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
Prin prezentul demers judiciar, reclamanta S.C. O. P. S.A. a solicitat obligarea pârâtului E. T. la plata sumei de 9.142 lei, actualizată la data plății efective, ca urmare a desființării titlului executoriu în baza căruia s-a făcut plata.
Art.1 din Decretul nr.167/10 aprilie 1958 privitor la prescripția extinctivă menționează că „dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege”, art.3 Teza I din același act normativ stipulând că „termenul prescripției este de 3 ani …”.
Dreptul la acțiune al reclamantei S.C. O. P. S.A. în vederea recuperării sumelor de bani încasate de pârâtul E. T., ca urmare a desființării titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.427/26.05.2010 pronunțată de Tribunalul București – Secția a - VIII – a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale s-a născut la data de 16.02.2011, aceasta fiind data la care Curtea de Apel București - Secția a - VII - a Civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a pronunțat decizia nr.968, irevocabilă, ceea ce însemnă că prezenta acțiune putea fi promovată până la data de 16.02.2014, inclusiv, conform art.101 alin.3 C.pr.civ.
Reținând că, potrivit textelor de lege invocate în precedent, termenul general de prescripție, în cazul acțiunilor având un obiect patrimonial, este de 3 ani și, constatând că data postei înscrisă pe plicul cu care a fost expediată cererea de chemare în judecată este 28.02.2014 (f.40 – dos. declinat), este evident că, în speță, a fost depășit termenul legal imperativ de 3 ani înlăuntrul căruia putea fi exercitat dreptul la acțiune, context în care, în mod corect fiind admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtul E. T., a fost respinsă acțiunea pentru acest considerent, respectiv ca fiind prescrisă.
Alegația recurentei - reclamante S.C. O. P. S.A. inserată în cuprinsul motivelor de recurs în sensul că, în cauza de fată, dreptul de a cere întoarcerea executării silite ar fi putut fi exercitat numai după redactarea deciziei nr.968/16.02.2011 și obținerea unui exemplar al acesteia nu poate fi avută în vedre, câtă vreme, soluția pronunțată de instanța de control judiciar putea fi cunoscută accesând portalul instanței sau, dacă nu, din condica scrisă a instanței, cu precizarea că, fiind o decizie pronunțată în recurs, irevocabilă, aceasta nu se comunică părților, dar orice altă procedură judiciară ulterioară care ar fi putut fi exercitată are ca moment de referință, în ceea ce privește termenul înlăuntrul căruia putea fi promovată, data la care a fost pronunțată decizia și, în niciun caz, data la care partea a luat cunoștință de soluția pronunțată în recurs.
Pentru considerentele arătate, tribunalul constatând că, în speță, nu sunt incidente cazuri de casare sau modificare prev. de art.304 C.pr.civ. de natură să afecteze legalitatea sentinței instanței de fond, urmează ca în baza disp. art.312 alin.1 C.pr.civ., să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul – contestator S.C. O. P. S.A., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J40/8302/23.10.1997, RO_, cu sediul în București, ., Sector 1 împotriva sentinței civile nr._/23.09.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimatul E. T., CNP_, domiciliat în com. Afumați, ., jud. Prahova, ca nefondat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 28.04.2015
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. G. H. M. R. N. C.
GREFIER,
A. D.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red. A.G.H./tehnored. R.C.
2 ex. – 02.06.2015
d.f.nr._ - Judecătoria Ploiești
j.f. D. S. - I.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 242/2015. Tribunalul PRAHOVA | Validare poprire. Decizia nr. 1917/2015. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
