Contestaţie la executare. Decizia nr. 65/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 65/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 15-01-2014 în dosarul nr. 65/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.65
Ședința publică din data de 15.01.2014
PREȘEDINTE: N. C.
JUDECĂTORI: A. G. H.
C. A. M.
GREFIER: M. Ș.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul contestator
C. R. domiciliat in M., .. T1, .. 21, J. C., împotriva sentinței civile nr._/19. 06. 2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimații contestatori N. M. – domiciliat în Ploiești, .. 88, jud. Prahova, . cu sediul în Ploiești, ., jud.Prahova și intimata U. T. B. SA cu sediul în București, sector 1, ..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimata U. T. B. SA reprezentată de avocat P. A., lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este îndeplinită.
Cerere timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 97,00 lei conform chitanței nr.PMM-9-0066 din 09.01.2014 si timbrul judiciar in valoare de 1,50 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul intimatei U. T. B. S.A. depune la dosar împuternicire avocațială, precum și un exemplar al întâmpinării, pentru a fi comunicat recurentului.
Totodată, arată că nu mai înțelege să susțină excepția tardivității formulării recursului invocată prin întâmpinare întrucât, verificând actele și lucrările dosarului, data înregistrării recursului la instanța de fond, a constatat că acesta nu este tardiv.
Ia act de susținerea reprezentantului intimatei U. T. B. S.A. în sensul că nu mai înțelege să susțină excepția tardivității formulării recursului invocată prin întâmpinare, apreciind că recursul nu este tardiv.
Reprezentantul intimatei U. T. B. S.A., având cuvântul, arată că nu are alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Tribunalul, având în vedere că nu sunt alte cereri de formulat sau probe noi de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Reprezentantul intimatei U. T. B. S.A, având cuvântul în dezbateri, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond.
Solicită ca instanța de control judiciar să aprecieze că motivele formulate de recurent nu sunt de natură a afecta legalitatea și temeinicia sentinței instanței de fond, întrucât recurentul formulează cereri noi ce sunt inadmisibile în faza de recurs.
In opinia sa, toate solicitările formulate de recurent in calea de atac a recursului, nu există în realitate.
Arată că intimata U. T. B. S.A a demarat executarea silită a recurentului contestator ca urmare a declarării contractului de credit ca fiind scadent anticipat, recurentul neîndeplinindu-și obligațiile asumate prin contract, având rate restante; cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 16.10.2012 sub nr._, contestatorii N. M., C. R. au formulat în contradictoriu cu intimata U. T. B. SA, contestație la executare împotriva somației de plată emisă la data de 01.10.2012 de către Biroul Executorului Judecătoresc Tarean C. în dosarul de executare nr.246/2012.
În motivarea cererii contestatorii au arătat că în baza contractului de credit nr.PL_ din data de 09.12.2010 încheiat între intimată și creditoarea ., aceasta din urmă a beneficiat de o linie de credit în valoare de 200.000 lei a cărei restituire a fost garantată de N. M. și C. R..
Au arătat contestatorii că potrivit acestei convenții, creditul trebuia utilizat până la data de 22.11.2011, iar la data de 23.11.2011 trebuia restituit integral de către debitoare, urmând să plătească până la sfârșitul fiecărei luni, dobânda curentă stabilită în baza art.7 din contract.
Contestatorii au mai susținut că, din documentele puse la dispoziție de debitoare, aceasta nu a avut posibilitatea plății integrale a creditului la data de 23.11.2011, fapt pentru care la data de 17.01.2012, printr-un angajament de plată s-a obligat să restituie eșalonat creditul, începând cu luna ianuarie 2012 până în noiembrie 2012, în valoare de 190.000 lei, deoarece diferența fusese achitată la încheierea contractului, angajament ce a fost înregistrat sub nr._/17.01.2012, reprezentantul intimatei susținând că nu este necesar încheierea unui alt contract sau un act adițional în acest sens. Debitoarea nu a primit nici un răspuns scris, dar începând cu luna ianuarie 2012 a început să achite sumele din angajamentul de plată, în unele luni cu întârziere, până la finele lunii iulie 2012, iar la data de 28.08.2012 a fost înregistrată o cerere din partea U. T. B. SA la B. Tarean C. prin care solicita executarea sumei de 190.000 lei, fără a se ține cont de sumele achitate până în luna iulie 2012.
S-a mai arătat de către contestatori că potrivit contractului, plata ratelor se face prin debitare automată a soldului debitoarei de către bancă la datele scadente, însă din extrasele de cont bancar eliberate, nu se înțelege cu ce titlu a debitat creditoarea contul său și ce sume au fost reținute în contul ratelor și dacă au fost percepute dobânzi, cât reprezintă acestea, cum au fost calculate și de la ce dată.
Totodată s-a mai arătat că prin același angajament debitoarea s-a obligat să plătească dobânzile și comisioanele la sfârșitul lunii noiembrie 2012, lucru acceptat de către conducerea aceleiași sucursale, în mod verbal fără a se încheia vreun înscris, debitoarea nefiind lămurită cu privire la aceste aspecte, prin cererea înregistrată sub nr._/05.10.2012 a solicitat lămuriri cu privire la derularea plății liniei de credit ce reprezintă sumele menționate în extrasele de cont, dacă a perceput dobânzi, de ce natură și la ce dată.
Au arătat creditorii că din adresa nr._/08.10.2012 emisă de debitoare, rezultă că în perioada 23.11.2011 – 08.10.2012 din contul bancar al debitoarei s-a debitat suma de 75.807,2 lei fără a se arăta cum a fost calculată această sumă, ci numai că dobânda penalizatoare este de 41.187,10 lei, ceea ce înseamnă că executarea a fost pornită pentru o sumă achitată, ținând cont de sumele menționate de creditoare.
În baza disp.art.403 c.pr.civ. până la judecarea contestației la executare contestatorii au solicitat suspendarea executării silite pornită în dosarul de executare nr.246/2012 ș s-a solicitat admiterea probei cu înscrisuri.
În dovedirea cererii contestatorii au depus la dosar înscrisuri aflate la filele 6-45 dosar.
La data de 07.02.2013 a fost atașat la dosar, dosarul execuțional nr.246/2012 a B. Ț. C..
La termenul de judecata din 24.04.2013, la cererea contestatorilor, instanța a dispus conexarea dosarului nr._/281/2012 al Judecătoriei Ploiești, la dosarul_ .
Prin sentința civilă nr._/19.06.2013 instanța a respins contestația la executare formulată de contestatorii N. M. și C. R., . contradictoriu cu intimata U. T. B. SA, ca neîntemeiata.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin contestația la executare formulata, contestatorii N. M. și C. R. au solicitat anularea somației de plata emisă la data de 01.10.2012 de către executorul Judecătoresc Tarean C. în dosarul 246/2012, iar . a solicitat anularea somației din data de 23.10.2012 emisă de același executor judecătoresc în dosarul 246/2012. Cele două cauze au fost conexate la data de 24.04.2013.
Instanța a reținut ca ambele acte de executare au fost efectuate în dosarul de executare nr.246/2012 de către executorul judecătoresc Tarean C. si reprezintă somații de plată pentru aceeași sumă de 198.565,35 lei.
Dosarul de executare sus menționat a fost deschis ca urmare a solicitării făcute de creditoarea ., în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr.PL_ încheiat între . si . în calitate de împrumutat și garantat prin garanție ipotecara de contestatorii prezenta cauză, N. M. și C. R..
Conform contractului de credit, linia de credit trebuia utilizată până la data de 22.11.2011, iar la data de 23.11.2011 creditul trebuia restituit integral de către debitoare însă ca urmare a neachitării la termen a ratelor stabilite prin contractul de credit sus menționat, situație recunoscută de contestatori în motivarea contestației la executare formulată, intimata, în baza dispozițiilor secțiunii 8 din convenția de credit a declarat creditul scadent și a solicitat instanței încuviințarea executării silite.
S-a mai reținut că, prin încheierea din 05.09.2012 pronunțată în dosarul_/281/2012, Judecătoria Ploiești a încuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de convenția de credit nr.PL_ cu accesoriu contract de garanție reala imobiliara autentificat sub numărul 1653/09.12.2010 la BNP L.&D., iar, la solicitarea instanței, executorul Judecătoresc Tarean C., a depus la dosar copii certificate de pe actele întocmite în dosarul de executare nr.246/ 2012.
Prin contestația formulată contestatorii au contestat suma reținuta în cuprinsul somațiilor contestate, apreciind ca nu au fost avute în vedere sumele achitate anterior de către debitoare în contul creditului contractat.
Instanța de fond a reținut că, potrivit dispozițiilor articolului 399 aliniatul 3 Cod de procedură civilă, pe calea contestației la executare se pot invoca apărări de fond dacă titlul executoriu nu este emis de o instanță de judecată și dacă legea nu prevede in acest scop o altă cale de atac, în cauza de față titlul executoriu fiind reprezentat de contractul de credit nr.PL_ cu accesoriu contract de garanție reala imobiliara autentificat sub numărul 1653/09.12.2010 la BNP L.&D..
Prin procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din 01.10.2012 (fila 93 dosar) executorul judecătoresc a stabilit la debitul datorat de contestatori in cuantum de 190.594,40 lei, cheltuielile de executare ca fiind în cuantum de 7205 lei, iar în cauză a fost dispusă, la cererea contestatorilor, expertiza specialitatea contabilitate care a avut ca principal obiectiv stabilirea debitului datorat de contestatori în baza convenției de credit încheiata cu societatea intimata – raport ce a concluzionat pe baza actelor depuse de cele două părți, că la data de 23.10.2012, cuantumul datoriei pe care o mai aveau de achitat contestatorii era de 161.082,18 lei din care suma de 158.595,52 lei credit principal restant și 2486,66 lei dobândă penalizatoare.
Instanța a reținut ca executarea nu a început la data de 23.10.2012, astfel cum a reținut expertul în cuprinsul raportului de expertiză efectuat, ci a început la data înregistrării cererii de executare silita, la B. Tarean C., respectiv la data de 29.08.2012, din actele depuse la dosar rezultând ca în aceasta perioada societatea debitoare a mai făcut plăți în contul contractului de credit încheiat cu societatea intimata, aceasta fiind justificarea diferenței dintre valoarea debitului calculat de expert (la data de 23.10._,18 lei, față de suma solicitata prin cererea de executare silită de către intimata (la data de 29.08.2012) respectiv suma de 190.594,40 lei. Sumele achitate in acesta perioada (28.08.2012 – 23,10,2012) sunt evidențiate in raportul de expertiză în anexa 4 (fila 263 dosar primul tabel) și reprezintă diferența de_,22 lei.
Având în vedere calculele efectuate de expert, având la bază convenția de credit încheiata de părți, și concluziile raportului de expertiză, instanța de fond a apreciat că susținerile contestatorilor, în sensul că nu au fost avute în vedere sumele achitate de către ei pe parcursul derulării contractului sunt neîntemeiate, aceste sume au fost avute în vedere la calculul sumei datorate.
Astfel, prima instanță, având în vedere actele depuse la dosar și concluziile raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză, a apreciat că suma solicitata prin somațiile contestate, este suma datorata de către contestatori în baza convenției de credit nr.PL_ încheiat între . si . în calitate de împrumutat și garantat prin garanție ipotecara de contestatorii prezenta cauză, N. M. și C. R., astfel că, sub acest aspect, a apreciat contestația ca fiind neîntemeiata.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul C. R., cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._ .
În motivare recurentul – contestator a arătat că, prin contestația la executare dedusa soluționării instanței de fond, a înțeles sa solicite anularea tuturor actelor de executare efectuate de executorul judecătoresc Tarean C. în dosarul execuțional nr. 246/2012, sens în care a solicitat anularea actelor de executare efectuate subsecvent emiterii somației din data de 23.10.2012 și a adresei de înființare a popririi emisa la aceeași data împreuna cu procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare (pentru D. P.).
Astfel, recurentul – contestator arată că lipsesc din conținutul sentinței civile aserțiunile cu privire la solicitarea anularii somației emise in data de 10.12.2012 către debitorul D. P.; procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din 10.12.2012 si procesul verbal de situație de la aceeași data, publicației de vânzare emisa la data de 27.02.2013 - ambele acte de executare fiind efectuate după introducerea cererii pe rolul instanței Judecătoriei Ploiești, in speța după data de 08.11.2012.
În continuare, recurentul – contestator a apreciat că în mod netemeinic și nelegal instanța de fond, cu privire la cuantumul debitului nu a reținut niciunul dintre motivele inserate in contestația la executare concluzionând asupra unei realități faptice vădit deformate.
Astfel, instanța de fond în mod eronat a înlăturat concluziile expertizei contabile, a înlăturat dovada diminuării debitului solicitat prin plățile efectuate chiar si atunci când aceste documente au emanat de la creditoare și a reținut faptul ca executarea silita a început la data de 29.08.2012 și nu la data emiterii somației așa cum a reținut expertul, ci la data depunerii cererii de executare silită la B. Tărean C., conform legii, din dosar.
În continuare, recurentul – contestator a arătat că în mod total nelegal instanța de fond a respins concluziile expertizei contabile, a respins obiectivul expertizei contabile cu privire la elucidarea modalității de calcul a debitului restant și a explicării detaliate a modului de repartizare a sumelor și toate solicitările lor cu privire la aplicarea de dobânzi penalizatoare in cuantum de 100% p.a. si a calculării ilegale de dobânda la dobânda.
De asemenea, recurentul – contestator a arătat că, nu este certă creanța, nu este lichidă și nici exigibil.
Recurentul – contestator a arătat că, la data emiterii adresei de poprire asupra conturilor debitoarei pana la concurenta sumei de 190.000 lei ca fiind debit datorat, debitoarea achitase către creditoarei suma de 210 000 lei si alte sume poprite, despre care instanța de fond a respins posibilitatea probării lor prin neemiterea unei adrese către creditoare, in mod nelegal considerând proba neutila soluționării cauze.
În drept, a invocat dispozițiile art. 299 și următoarele C.proc.civ.
Prin Serviciul Registratură, la data de 10.01.2014, intimata U. Ț. B. S.A. a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității formulării recursului – excepție pe care a înțeles să nu o mai susțină ulterior, astfel cum s-a luat act de către instanță prin consemnările din practicaua prezentei sentințe - și în subsidiar respingerea recursului, ca neîntemeiat.
Pe fondul cauzei, intimata a arătat în ceea ce privește critica recurentului-contestator în sensul că instanța de fond nu s-a pronunțat pe toate cererile sale dovedind astfel superficialitate in modalitatea în care și-a motivat hotărârea, că cererea de chemare în judecata având ca obiect contestația la executare formulata de recurentul-contestator C. R. alături de intimatul-contestator N. M. a vizat un singur act de executare și anume somația emisa de B. C. Tarean la data de 01.10.2012 in dosarul execuțional nr. 246/2012 și că recurentul-contestator nu a depus nici o cerere precizatoare vizând modificarea pretențiilor sale din acțiunea introductiva de instanța potrivit disp. art. 132 C.proc.civ. (in sensul anularii tuturor actelor de executare efectuate de B. C. Tarean in dosarul execuțional nr. 246/2012, a actelor de executare efectuate subsecvent emiterii somației din data de 23.10.2012, a adresei de înființare a popririi din aceeași data si a procesului verbal de stabilire cheltuieli de executare vizând împrumutatul .)- așa cum susține in mod nefondat in cadrul motivelor de recurs.
Mai mult decât atât, intimata a arătat că, nici una din încheierile de ședința ale dosarului nu conține vreo mențiune in sensul solicitării de către reprezentantul convențional al recurentului-contestator a modificării pretențiilor din acțiunea introductiva.
A apreciat intimata că în mod corect, instanța de fond a reținut în cuprinsul încheierilor de ședința, iar ulterior in motivarea hotărârii pronunțate ceea ce însuși recurentul-contestator a solicitat prin cererea introductiva de instanța si concluzii scrise, pronunțându-se strict pe solicitările cu care recurentul-contestator a investit instanța de fond.
Mai mult decât atât, contrar celor susținute de către recurentul-contestator, a arătat intimata ca ultima încheiere de ședința, cea din data de 12.06.2013 a consemnat susținerile pârtilor cauzei, dându-le si posibilitatea de a depune concluzii scrise, amânând pronunțarea pe fondul cauzei la data de 19.06.2013.
Intimata a considerat că în mod just instanța de fond a apreciat asupra debitului rămas de executat, raportându-se la înscrisurile existente la dosarul cauzei (respectiv, dispozițiile convenției de credit nr.PLO8/2/09.12.2010, actele de executare emise de B. C. Tarean, etc), precum și la concluziile raportului de expertiza contabila-expert R. C., dispus și efectuat în cauza la solicitarea contestatorilor.
În mod eronat a apreciat recurentul-contestator ca instanța de fond in motivarea sentinței pronunțate a înlăturat concluziile raportului de expertiza contabila-expert R. C., întrucât a arătat intimata că reiese fără echivoc ca aceasta le-a avut în vedere la analiza pe fond a dosarului, reținând în considerentele hotărârii efectuarea de către debitor a plaților intervenite în perioada 29.08._12 in contul contractului de credit încheiat raportat la sumele solicitate prin actul de executare contestat.
De asemenea, intimata a menționat că obiectivul expertizei contabile stabilit chiar de recurentul-contestator prin reprezentant convențional a fost sa se stabilească având in vedere actele contabile si actele din dosarul de executare si contractul de credit cuantumul datoriei pe care o au de achitat contestatorii în baza contractului menționat (obiectiv reținut in cuprinsul încheierii de ședința din data de 13.03.2013).
Așadar, în mod corect, a apreciat intimata că instanța de fond, având în vedere actele depuse la dosar si concluziile raportului de expertiza efectuat in cauza, a apreciat ca suma solicitata prin somațiile contestate din cele 2 dosare conexate, este suma datorata de contestatori, inclusiv de recurentul-contestator în baza convenției de credit, respingând ca neîntemeiata contestația la executare formulata.
Intimata a reiterat instanței că, potrivit dispozițiilor convenționale din contractul de credit, ce reprezintă legea părtilor, debitorii obligați în solidar nu pot invoca beneficiile legale, deoarece garanții s-au obligat în solidar cu împrumutatul pentru achitarea integrala a sumei garantate conform contractului de credit bancar si anexele sale si ca renunța la beneficiul de discuțiune si diviziune.
În acest sens sunt si dispozițiile art. 1662 cod civil, in conformitate cu care creditorul este îndreptățit să se îndrepte direct împotriva sa, fiind aplicabile legile solidarității, întrucât prin contractul de ipotecă garanții au renunțat la beneficiul de discuțiune și diviziune.
A mai arătat intimata că, motivele invocate de către recurentul-contestator în cuprinsul contestației la executare, precum în cuprinsul motivelor de recurs nu afectează legalitatea actelor de executare efectuate de Biroul Executorului Judecătoresc Tarean C. in dosarul de executare nr. 246/2012, acesta invocând în fapt propria culpa in nerespectarea obligațiilor contractuale.
În mod corect a reținut instanța de fond in cuprinsul hotărârii pronunțate împrejurarea ca în prezent, sumele ramase de achitat potrivit contractului de credit diferă de suma cuprinsa în somația din data de 01.10.2012 emisa de B. Tarean C. întrucât în aceasta perioada s-au mai achitat sume de bani, așa cum se reține și în cuprinsul raportului de expertiza contabila-expert R. luliana C..
Intimata a reiterat faptul că, a demarat executarea silita a recurentului-contestator ca urmare a declarării contractului de credit Ca fiind scadent anticipat, recurentul-contestator neîndeplinindu-și obligațiile asumate prin contract, având rate restante și pentru aceste considerente, contractul de credit nr. PLO8/2/09.12.2010 precum si contractul de ipoteca autentificat sub nr. 1653/09.12.2010 de Biroul Notarial „ L. & D.", cu sediul in Ploiești, constituie titlu executoriu, creanța Băncii având caracter cert, lichid si exigibil, astfel încât demararea executării silite este legala si nu exista nici un temei pentru anularea actelor de executare efectuate de Biroul Executorului Judecătoresc Tarean C. in dosarul de executare nr. 246/2012.
În drept a invocat prevederile art. 115 - 118 Cod pr. civ. si art. 488-515 Cod pr. civ.
Examinând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și din oficiu conform disp. art.3041 C.pr.civ., tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Recurentul-contestator C. R. a criticat sentința instanței de fond, apreciind că aceasta ar fi reținut în mod greșit suma totală datorată de debitorii contestatori, că ar fi abordat în mod superficial solicitările și motivațiile din cererile precizatoare privind modificarea pretențiilor recurentului-contestator, că nu ar fi reținut motivele inserate în contestația la executare cu privire la cuantumul debitului, neavând în vedere toate înscrisurile depuse la dosarul cauzei, respingând și concluziile raportului de expertiză.
Recurentul-contestator a mai reiterat faptul că, în speță, creanța nu este certă, lichidă și nici exigibilă, solicitând, în final, ca instanța să ia act de faptul că, îndeplinind cu strictețe clauzele contractuale, executând obligația de plată, pentru convenția de credit semnată nu a intervenit rezilierea, astfel încât solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Tribunalul constată că, în raport de solicitările formulate în fața instanței de fond, recurentul-contestator invocă, în motivele de recurs, o . aspecte noi, nepuse în discuția primei instanțe.
Astfel, în mod eronat, acesta susține că, prin contestația la executare dedusă soluționării instanței de fond, a înțeles să solicite anularea tuturor actelor de executare, în sensul în care a solicitat anularea actelor de executare efectuate subsecvent emiterii somației din data de 23.10.2012 și a adresei de înființare a popririi emise la aceeași dată, împreună cu procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare – în condițiile în care, în cererile scrise și consemnările susținerilor recurentului-contestator în fața instanței de fond, nu se regăsesc asemenea solicitări care apar, astfel, ca fiind cereri noi formulate în recurs, care nu pot fi avute în vedere la analizarea criticilor formulate hotărârii instanței de fond.
Astfel, în fața primei instanțe, contestatorii N. M. și C. R. (din care numai cel din urmă a înțeles să formuleze prezentul recurs) au formulat contestație la executare împotriva somației de plată emise la 01.10.2012, astfel cum au precizat în mod expres în cuprinsul cererii înregistrate la 16.10.2012 – în lipsa altor precizări concrete neputându-se subînțelege intenția contestatorilor de a contesta și alte acte de executare, cu atât mai mult cu cât condițiile și termenele de contestare a unor asemenea acte sunt expres reglementate de prevederile legale – și nici nu pot fi asimilate contestației formulate de recurentul-contestator și celălalt debitor, motivele contestației formulate de S.C. D. P. S.R.L. în dosarul conexat la prezenta cauză.
Se constată, astfel, că, în mod corect, instanța de fond a avut în vedere atât susținerile expres formulate de recurentul-contestator, cât și înscrisurile depuse la dosar, pe care le-a analizat în mod corespunzător, potrivit considerentelor deciziei recurate.
De asemenea, tribunalul constată ca fiind nefondate și criticile recurentului-contestator cu privire la pretinsa înlăturare de către prima instanță a dovezii diminuării debitului solicitat prin plățile efectuate, întrucât, din considerentele sentinței civile nr._/19.06.2013, rezultă că au fost avute în vedere sumele achitate pe parcursul derulării contractului, iar, în ce privește concluziile raportului de expertiză, acestea au fost avute în vedere de către prima instanță, însă raportat la obiectivele expertizei stabilite conform chiar solicitării contestatorilor, care au menționat ca obiectiv stabilirea cuantumului datoriei pe care o au de achitat contestatorii în baza contractului de credit menționat.
Astfel, prima instanță a reținut efectuarea de către debitor a plăților intervenite în perioada 29.08.2012 – 23.10.2012 în contul contractului de credit încheiat, raportat la sumele solicitate prin somația contestată, reținând, totodată, că concluziile raportului de expertiză, față de datele inserate în cuprinsul acestuia, nu erau de natură a contrazice conținutul actului de executare contestat raportat la toate celelalte înscrisuri din dosarul de executare și din dosarul de fond al instanței – reținându-se, totodată, că recurentul-contestator nu a formulat nici alte obiective și nici obiecțiuni la raportul de expertiză.
De altfel, în mod corect, instanța de fond a reținut că, în prezent, sumele rămase de achitat, potrivit contractului de credit diferă de suma cuprinsă în somația emisă la 01.10.2012, întrucât în această perioadă s-au mai achitat sume de bani, astfel cum s-a reținut ți în raportul de expertiză, însă aceste plăți ulterioare urmează a fi avute în vedere la derularea în continuare a actelor de executare fără a afecta, însă, legalitatea somației emise la 01.10.2012, potrivit situației existente la acel moment.
În ce privește invocarea lipsei caracterului cert, lichid și exigibil al creanței, tribunalul constată că, de asemenea, instanța de fond a făcut o corectă apreciere a situației de fapt în raport de probatoriile dosarului și de reglementările legale aplicabile în cauză, având în vedere, pe de o parte, poziția recurentului-contestator de garant ipotecar, care a renunțat expres la invocarea beneficiului de diviziune și discuțiune, conform art. 6 pct. 4 din contractul de garanție imobiliară autentificat sub nr. 1653/2010 – ceea ce permite creditorului să urmărească direct și pentru întreaga datorie pe garantul ipotecat.
Pe de altă parte, se constată că intimata a demarat executarea silită ca urmare a declarării contractului de credit ca fiind scadent anticipat, urmare a neîndeplinirii la termenele stipulate a obligațiilor asumate prin contractul de credit, situație de altfel recunoscută chiar de recurentul-contestator.
Având în vedere considerentele arătate, tribunalul apreciază ca nefondate motivele de recurs formulate, astfel că, în temeiul art. 312 raportat la art. 3041 Cod procedură civilă, urmează a respinge recursul declarat de recurentul contestator C. R. împotriva sentinței civile nr._/19. 06. 2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, ca nefondat.
Totodată, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, va lua act de declarația intimatei U. Ț. B. S.A. în sensul că înțelege să solicite cheltuieli de judecată pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul contestator C. R. domiciliat in M., .. T1, .. 21, J. C., împotriva sentinței civile nr._/19. 06. 2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimații contestatori N. M. – domiciliat în Ploiești, .. 88, jud. Prahova, . cu sediul în Ploiești, ., jud.Prahova și intimata U. T. B. SA cu sediul în București, sector 1, ., ca nefondat.
Ia act de declarația intimatei U. Ț. B. S.A. în sensul că înțelege să solicite cheltuieli de judecată pe cale separată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.01.2014.
PREȘEDINTE,JUDECĂTORI,
N. C. A. G. H. C. A. M.
Fiind în CO, semnează Fiind în CO, semnează
Președintele tribunalului Președintele tribunalului
GREFIER,
M. Ș.
Fiind în CO, semnează
P.-grefier
Operator de date cu caracter personal 5595.
Red.M.C.A./Tehnored. B.A.
2ex/11.07.2014
Dosar fond nr._ – Judecătoria Ploiești
j.f. P. A. D.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 1633/2013. Tribunalul PRAHOVA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 182/2014. Tribunalul... → |
|---|
