Evacuare. Decizia nr. 278/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 278/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 20-02-2014 în dosarul nr. 278/2014
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 278
Ședința publică de la 20 Februarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - G. M.
JUDECĂTORI: - C. D. E.
- M. C.
GREFIER - I. C. M.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant M. P. P. C. L. P., cu sediul in P., ., jud. Prahova, împotriva sentinței nr._/16.10.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, in contradictoriu cu intimații-pârâți S. C., S. A., S. S., S. E., S. L., S. V. și S. L., toți cu domiciliul in P., ., nr. 2, ., ..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimații-pârâți personal și asistați de avocat S. M., lipsă fiind recurentul-reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, tribunalul acordă cuvântul asupra probelor.
Intimații-pârâți prin avocat solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, pe care le și depune.
Tribunalul, încuviințează intimaților-pârâți in baza art. 305 cpc proba cu înscrisuri, considerând-o utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.
De asemenea, nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, acordă cuvântul in fond.
Intimații-pârâți prin avocat solicită respingerea recursului ca nefondat, nefiind incidente condițiile art. 304 cpc, sentința recurată fiind temeinică și legală sub toate cele trei capete de cerere. In continuare, arată că pe parcursul soluționării cauzei s-a făcut dovada achitării chiriei și a inexistenței cauzelor de evacuare. De asemenea, mai menționează că in recurs se vorbește de condițiile de valabilitate a încheierii unui contract. Astfel, in cauză există un contract in derulare nr. 19.090/02.09.2003, un contract de închiriere sub incidența Legii nr. 114/2006 și a Ordonanței nr. 44/1999, care s-a prelungit, neexistând rea-credință din partea intimaților-pârâți in neplata chiriei. Totodată, intimații-pârâți mai menționează că instanța de fond nu a putut acorda un termen de grație, iar la data solicitării probelor chiria era achitată. Astfel, există bună-credință din partea intimaților-pârâți, chiria fiind achitată, locațiunea fiind de peste 15 ani, făcându-se dovada acestui fapt, locatarii îndeplinindu-și obligațiile astfel cum rezultă din clauzele contractuale; fără cheltuieli de judecată.
Tribunalul declară dezbaterile închise și reține cererea spre soluționare.
TRIBUNALUL,
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești data de 26.06.2012 sub nr._, reclamantul M. Ploiești prin C. L. Ploiești a solicitat în contradictoriu cu pârâții S. C., S. A., S. S., S. E., S. L., S. V. și S. L. ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună rezilierea contractului de închiriere nr._/02.11.2009, evacuarea necondiționată a pârâților din imobilul situat în Ploiești, . G., nr.2, ., obligarea pârâților la plata sumei de 1.217,00 lei, reprezentând contravaloarea chiriei restante și penalităților de întârziere, actualizate până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că între acesta și pârâtul S. C. s-a încheiat contractul nr._/02.11.2009 având ca obiect închiriere spațiu cu destinație de locuință situat în Ploiești, . G., nr.2, ., ., jud. Prahova, contract încheiat pentru o perioadă de 5 ani, fiind valabil până la data de 18.05.2014, chiria lunară fiind de 72,78 lei calculată potrivit HG nr.310/2007.
A mai susținut reclamantul că acest contract se află în curs de derulare, dar cu toate astea, însă, chiria nu a mai fost achitată de mai mult de 3 luni, iar potrivit Cap.IV, art.7, lit.b din contractul de închiriere, proprietarul are dreptul de a solicita rezilierea.
Reclamantul a mai arată că în mod repetat pârâtul S. C. a acumulat debite la plata chiriei, motiv pentru care a fost somat prin adresele nr.280/26.05.2011, nr.280/03.10.2011, nr.400/16.01.2012, însă acesta nu a dat curs solicitării reclamantului și că, evacuarea chiriașului se face potrivit art.61 din legea nr.114/1996, art.1830 c.civ și art.8 din contract, evacuarea chiriașului se face numai în baza unei hotărâri judecătorești.
În drept cererea a fost întemeiată pe prevederile 7 li art.8 din contractul de închiriere nr._/02.11.2009, art.61 din Legea nr.114/1996, art.1777, art.1778, art.1798, art.1796, art.1817, art.1830, art.1831, art.1831 c.civ.
Reclamantul a depus la dosar în dovedirea acțiunii înscrisuri aflate la filele 5-17 dosar și la data de 02.09.2013 concluzii scrise.
P. Sentința civilă nr._/16.10.2013 instanța a respins cererea privind rezilierea contractului de închiriere înainte de termen și evacuarea pârâților astfel cum a fost întemeiată pe dispozițiile art.7 din contractul de închiriere, ca neîntemeiată.
În motivare, instanța de fond a reținut că potrivit contractului de închiriere pentru suprafețele cu destinație de locuința, înregistrat sub nr._/02.11.2009, depus la filele 5-10 din dosar, municipiul Ploiești, prin C. L. al Municipiului Ploiești în calitate de administrator a închiriat pârâtului S. C., locuința socială situată în Ploiești . G., nr.2, ., ., formată din 3 camere, bucătărie, baie și vestibul, termenul de închiriere fiind de 5 ani, începând cu data de 01.09.2009, până la 18.05.2014. În contractul de închiriere sus menționat s-a stipulat că locuința ce face obiectul închirierii va fi folosită de titularul contractului și membrii familiei sale: S. A., S. S., S. E., S. L., S. V. și S. L..
A mai reținut instanța de fond că din înscrisurile depuse la dosar, respectiv adresele nr.280 din 26.05.2011, nr.280 din 03.10.2011 și respectiv 400 din 16.01.2012 (fila 11-13 dosar) rezulta ca paratul a înregistrat un debit în valoare de 511 lei aferent perioadei 10.09.2010 – 10.05.2011, un debit în valoare de 657 lei aferent perioadei 10.12.2010 – 10.09.2011 și respectiv un debit în valoare de 949 lei aferent perioadei 10.12.2010 – 10.01.2012.
Mai mult, urmare a neexecutării obligațiilor sale, pârâtul, în calitate de beneficiar a locuinței sociale arătate anterior, înregistra la data promovării cererii un debit în valoare de 1217,21 lei reprezentând contravaloarea chiriei restante și penalități aferente acestei sume.
Din motivarea cererii de chemare în judecată, rezultă că reclamantul a solicitat rezilierea contractului de închiriere încheiat cu pârâții și evacuarea acestora, în baza art.7 din contractul de închiriere, motivat de faptul că aceștia nu și-au achitat obligațiile ce decurgeau în sarcina lor din contract, respectiv nu au achitat contravaloarea chiriei.
De asemenea, instanța de fond a reținut că pe parcursul soluționării cauzei pârâtul a depus la dosarul cauzei copia mai multor chitanțe din care rezultă achitarea contravalorii chiriei aferente contractului, ultima chitanță fiind emisa la data de 08.10.2013, ca urmare a achitării contravalorii chiriei aferente lunii octombrie 2013.
Întrucât, din probele administrate rezultă că pârâții au achitat contravaloarea chiriei la zi precum si penalitățile aferente sumelor achitate cu întârziere, înregistrând o restanță zero, instanța va respinge ca neîntemeiata cererea reclamantului de obligare a pârâților la plata sumei de 1217 lei reprezentând contravaloare chirie restanta si penalități.
Pe cale de consecință, instanța de fond având în vedere că din probele administrate, rezultă că pârâții și-au achitat în integralitate datoriile, fiind la zi cu plata chiriei aferente spațiului închiriat, a apreciat cererea reclamantului privind rezilierea contractului de închiriere înainte de termen și evacuarea pârâților astfel cum a fost întemeiată pe dispozițiile art.7 din contractul de închiriere, și precizată ca fiind neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență că instanța de fond în mod greșit a reținut faptul că pârâtul și-a respectat obligațiile contractuale, că este de bună credință întrucât acesta a înregistrat în mod frecvent debite la plata chiriei deși a fost notificat periodic cu privire la necesitatea achitării acestuia.
A mai precizat recurentul - reclamant că o consecința a încetării contractului de închiriere este și încetarea dreptului de folosință al pârâtului asupra locuinței ce formează obiectul contractului, iar conform art. 1821 cod civil, la încetare locațiunii, locatarul este obligat la restituirea bunului, astfel, că pârâții nu mai ocupă spațiul locativ situat Ploiești, . G.. nr.2. .. . în baza unui titlu valabil.
Recurentul - reclamant a arătat că pârâții nu au înțeles să își execute obligația asumată și să achite periodic contravaloarea chiriei, fiind astfel îndeplinite condițiile pentru rezilierea contractului.
De asemenea, conform art. 1.179 cod civil condițiile esențiale pentru validitatea contractului sunt: capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al pârtii ce se obliga, un obiect determinat si o cauza licita. Unul din principiile voinței juridice in dreptul civil romanesc este principiul libertății actelor juridice numit și principiul autonomiei de voința consacrat de art. 969 vechiul cod civil. Potrivit acestui principiu, subiectele de drept civil sunt libere sa incheie sau nu acte juridice, sa stabilească așa cum doresc conținutul actelor juridice, sa modifice sau să pună capăt actului juridic civil pe care l-au încheiat.
Totodată recurentul - reclamant a susținut că în lipsa acordului valabil de voința al părților, instanța nu poate obliga o parte să încheie un contract, deoarece nu este îndeplinită cerința referitoare la consimțământ și ar reprezenta o atingere adusă libertății contractuale și, în consecință, a principiilor constituționale. Proprietarului nu i s-ar putea impune de către instanța judecătorească în cadrul raporturilor contractuale, o obligație la care nu și-a dat consimțământul. Ca element al voinței juridice, consimțământul nu este susceptibil de transfer sau substituire din cauza caracterului sau subiectiv, personal, fiind strâns legat de persoana umană.
În drept, a invocat prevederile art.304 pct.9 din codul de procedură civilă, art.3, art.4,art.6, art.7, art.8 din contractul de închiriere nr._/02.11.2009.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată la nr._, la data de 17.12.2013.
Intimații - pârâți legal citați, nu au depus întâmpinare, însă au depus concluzii scrise prin care au solicitat respingerea recursului și menținerea soluției instanței de fond cu motivarea că atât timp cât pârâții au făcut dovada că au achitat chiria, instanța de fond nu putea să dispună rezilierea contractului de închiriere.
Tribunalul, examinând sentința atacată în raport de situația de fapt reținută, de criticile formulate, de textele de lege aplicabile, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.304 și art.3041 c.pr.civ., constată că recursul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
P. contractul de închiriere nr._/02.11.2009 s-a prelungit contractul de închiriere nr._/02.09.2003 până la data de 18.05.2014, cu posibilitatea de prelungire pe baza cererii formulate de chirirș, cerere care trebuie însoțită de declarația de venituri și de acte doveditoare conform prevederilor legale.
Tribunalul reține că acest contract de închiriere a fost încheiat în temeiul Legii 114/1996, a Legii nr. 241/2001 pentru aprobarea OUG 40/1999 și a normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 114/1996.
În contractul de închiriere mai sus menționat s-a prevăzut la art. 7 că rezilierea contractului de închiriere înainte de termenul stabilit se poate solicita de către proprietar atunci când chiriașul nu și-a îndeplinit obligația de a achita chiria cel puțin 3 luni consecutiv, în același sens fiind și dispozițiile art. 24 lit. b din Legea nr. 114/1996 . Totodată, potrivit art. 8 din contract, „În caz de neexecutare, contractul se consideră desființat de drept la solicitarea proprietarului, fără punere în întârziere și fără nicio formalitate prealabilă în cazul în care chiriașul nu-și execută obligațiile contractuale(total sau parțial). P. urmare, rezilierea intervine de drept, de îndată ce a expirat termenul de executare fără a fi necesară notificarea.
Așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului, recurenta în calitate de creditor și locator a înțeles să nu se folosească de clauza prevăzută la art. 8 din contractul de închiriere privind pactul comisoriu expres, acest lucru rezultând atât din notificările formulate împotriva intimatului-pârât, titular al contractului de închiriere cât și din modalitatea de formulare a cererii de chemare în judecată, recurenta reclamantă solicitând ca instanța să dispună rezilierea contractului de închiriere (și nu să constate că a intervenit rezilierea de plin de drept a contractului) și evacuarea intimatului-pârât.
Este adevărat că potrivit înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, intimatul-pârât nu a achitat chiria la timp, însă acesta chiar înainte de declanșarea procesului a achitat o parte din debit și de asemenea, înainte de primul termen de judecată la instanța de fond chiriașul a achitat întregul debit restant.
Având în vedere toate cele menționate mai sus, întrucât intimatul pârât și-a achitat integral obligația de plată a chiriei, Tribunalul apreciază că în mod corect instanța de fond a respins cererea de chemare în judecată, constatând că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 7 din contract.
În ceea ce privește susținerea recurentei privind aplicarea în speță a dispozițiilor din legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, Tribunalul reține că este neîntemeiată întrucât contractul de închiriere a fost întocmit înainte de . acestui cod civil, iar o interpretare diferită ar determina încălcarea principiului neretroactivității legii civile noi.
În ceea ce privește susținerea recurentei potrivit căreia nu i se poate impune obligația de a încheia un contract, tribunalul reține că este de asemenea neîntemeiată întrucât părțile au încheiat un contract de închiriere în urma unui acord de voință, iar acesta este în derulare.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant M. P. P. C. L. P., cu sediul in P., ., jud. Prahova, împotriva sentinței nr._/16.10.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, in contradictoriu cu intimații-pârâți S. C., S. A., S. S., S. E., S. L., S. V. și S. L., toți cu domiciliul in P., ., nr. 2, ., ., jud. Prahova, ca nefondat.
Ia act că intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.02.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
M. G. E. C. D. C. M.
GREFIER
I. C. M.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red ECD./Tehnored. M.E.
2 ex./26.03.2014
d.f._ Judecătoria Ploiești
j.f. – P. A. D.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1657/2013. Tribunalul PRAHOVA | Pretenţii. Decizia nr. 1675/2013. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
