Fond funciar. Decizia nr. 163/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 163/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 28-01-2013 în dosarul nr. 163/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL P.
SECTIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.163
Ședința publică din data de 28 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE -A. M. L.
Judecător -M. B.
Judecător -C. D. E.
Grefier -V. R.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta-reclamantă C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPORA TERENURILOR AGRICOLE ȘI A CELOR FORESTIERE, cu sediul în Ploiești, .-4 jud.P. împotriva sentinței civile nr.1718/04.09.2012 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. în contradictoriu cu intimatul-petent T. GH. L., domiciliat în Ploiești, . nr.8 . jud.P. și intimata C. L. DE A. A L. F. F. TEIȘANI, cu sediul în ..
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-petent personal, lipsind recurenta-intimată și intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care ;
Intimatul-petent personal depune întâmpinare și înscrisuri.
Instanța ia act că intimatul-petent a depus la dosar întâmpinare prin care nu a invocat excepții și înscrisuri.
Intimatul-petent având personal cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat, probe de administrat ori excepții de invocat și solicită cuvântul în dezbateri.
Instanța ia act de cererea intimatului-petent, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Intimatul-petent având personal cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate conform motivelor din întâmpinare. În toate actele se folosește mențiunea” teren de cultură” în loc de „pădure”.A dovedit cu înscrisuri că este vorba despre pădure și a demonstrat că se făceau exploatări forestiere din zona respectivă. Acea pădure are peste 200 de ani. Solicită cheltuieli de judecată reprezentând valoarea expertizelor efectuate la fond.
Instanța rămânând în deliberare, a pronunțat următoarea decizie ;
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul instantei cu nr. 2758/331 din 10 noiembrie 2010, precizată si completată la 13 decembrie 2010, petentul T. Gh. L. a solicitat, în contradictoriu cu intimatele C. L. de aplicare a legilor fondului funciar Teisani si C. Judeteană P. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, anularea hotărârii nr. 7785 din 21 iulie 2011 a Comisiei județene și reconstituirea dreptului de proprietate pentru 15 ha. pădure în pct. G., ..
In motivarea plângerii s-a arătat că bunica petentului, M. M. V. T., asistată de V. M. T., a donat fiului său A. V. T. a treia parte din locul numit G., act înregistrat în registrul proprietătilor la nr. 176/1926. La 26 august 1929 A. V. T. a vandut prin contractul de vanzare 705 din 26 august 1929, către C. I. I., suprafața dobândită prin donație, specificată ca având șapte hectare si jumătate. Din alăturarea celor două documente, sustine petentul, rezultă că toată suprafata de teren detinută initial de autoarea sa a fost de 22,5 ha., astfel încât îi rămâne de recuperat diferenta de 15 ha.
In drept, au fost invocate dispozitiile Legii 18/1991.
Au fost anexate, în copie, certificate, acte stare civilă și alte înscrisuri.
Intimatele, legal citate, nu au formulat întampinare, comunicand, la solicitarea instantei, documentatia care a stat la baza emiterii hotărârii contestate.
Prin sentinta civilă nr. 682 din 14 aprilie 2011, Judecătoria Vălenii de M. a admis, în parte, plangerea, astfel cum a fost precizată, a anulat în parte hotărârea nr. 7785 din 21 iulie 2010 a Comisiei Județene P. și a dispus reconstituirea dreptului de proprietate, în favoarea petentului, pentru suprafata de_ mp. teren cu vegetatie forestieră pe raza comunei Teisani, pct. G..
Recursul petentului împotriva acestei hotărâri a fost admis, prin decizia nr. 1220 din 5 octombrie 2011 a Tribunalului P., sectia I civilă.
Instanta de recurs arată că recurentul-petent a făcut dovada calitătii de mostenitor de pe urma defunctei T. V. M., în mod corect fiind anulată, sub acest aspect, hotărârea nr. 7785 din 21 iulie 2010 a Comisiei județene. Totusi, suprafața reală de teren cu privire la care petentul este îndreptătit la reconstituirea dreptului de proprietate nu a fost în mod cert determinată, fiind necesară efectuarea unei expertize tehnice.
La reluarea judecătii, s-a dispus expertiza tehnică topografică, lucrarea fiind întocmită de expert Simaciu V..
Prin Sentința civilă nr.1718/04.09.2012 a Judecatoriei Valenii de M., a fost admisa plangerea, astfel cum a fost completată formulată de petentul T. Gh. L., în contradictoriu cu intimatele C. L. de aplicare a legilor fondului funciar Teisani si C. Judeteană P. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
A anulat, în parte, hotărârea nr. 7785 din 21 iulie 2010 a Comisiei judetene P., în ceea ce priveste propunerea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru petent, in calitate de mostenitor al defunctei T. V. M..
A dispus reconstituirea dreptului de proprietate, în favoarea petentului, pentru suprafata de 15 ha. pădure, în parte pe amplasamentul liber din punctul „G.”, astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză tehnică topografică Simaciu V., iar pentru restul suprafetei, până la 15 ha., pe un amplasament în apropiere si de aceeasi categorie.
P. a dispune astfel, instanța de fond a reținut că potrivit art. 315 cod procedură civilă, în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum si asupra necesitătii administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.
Prin urmare, în rejudecarea acestei cauze, trebuie pornit de la constatarea instantei de recurs, în sensul că petentul a făcut dovada că este succesor al defunctei T. V. M., persoană îndreptătită la reconstituirea dreptului de proprietate, urmând să se procedeze la o identificare cât mai precisă a întinderii suprafetei de teren ce face obiectul acestei reconstituiri.
Această identificare, în mod evident, trebuie să pornească de la documentele calificate de art. 11 din Legea 18/1991 ca mijloace apte a face dovada dreptului de proprietate si să fie efectiv concretizată într-un raport de expertiză tehnică topografică, prin care să se măsoare terenul si să se stabilească dacă amplasamentul este liber, în sensul aceleiasi legi.
Printr-un act de donatie, înregistrat la 31 mai 1926 în registrul de transcriptiuni al Tribunalului P., M. V. T. (autoarea petentului) cedează fiului său Athanasie V. T. un teren reprezentand a treia parte din locul numit „in G.”, în toată lungimea ei si anume partea dinspre miază zi, unde se răzorește cu succ.I. A., drumul, vâlceaua adâncă și restul locului donatoarei.
La 26 august 1929, donatarul A. V. T. încheie cu I. C. un act de vânzare-cumpărare cu pact de răscumpărare, prin care, alături de alte bunuri, înstrăinează 7 hectare si jumătate din terenul din punctul G., dobandit prin donatia mai sus amintită.
Contractul a fost, de asemenea, înscris, în registrul Tribunalului P., la aceeasi dată a întocmirii, 26 august 1929.
Instanta retine că declararea fără efect a actului de donatie din 22 mai 1926 si transcris la 31 mai 1926, prin cartea de judecată civilă nr. 49 din 5 februarie 1932, avand loc pentru lipsa cauzei (intentia de a da si a primi gratuit bunuri) nu are consecinte asupra mentiunilor din cele două acte succesive, referitoare la existenta în patrimoniul donatoarei, a terenului din punctul G..
Coroborand cele două acte, dacă o treime din suprafata totală a fost reprezentată de 7,5 ha., rezultă că suprafata rămasă în patrimoniul donatoarei a fost de aproximativ 15 ha.
Deci, din punct de vedere al cerintelor prev.de art. 11 din Legea 18/1991, există dovezi în sensul că petentul succesor este îndreptătit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru 15 ha. teren cu vegetatie forestieră în punctul G., .> Desigur că s-ar putea pune în discutie, în conditiile ineficientei donatiei si consecintelor juridice asupra actului subsecvent din 1929, dacă petentul nu ar fi îndreptătit la întreaga suprafață de teren ce a apartinut autoarei sale, însă principiul disponibilitătii, specific procesului civil, obligă instanta să se pronunte numai cu privire la obiectul cu care a fost investită.
Raportul de expertiză judiciară topografică Simaciu V., necontestat de părti, a identificat întreaga suprafată solicitată, din care însă 12,6921 ha. a fost reconstituită in favoarea altor persoane.
In consecintă, nefiind puse în discutie titlurile de proprietate emise altor persoane, pe vechiul amplasament, în temeiul art. 2 din Legea 1/2000 și art. 10 din HG 890/2005 admite plangerea, astfel cum a fost completată, anuleaza, în parte hotărârea Comisiei judetene, în ceea ce-l priveste pe petent si dispune reconstituirea dreptului de proprietate, în favoarea acestuia, pentru suprafata de 15 ha. pădure, in parte pe amplasamentul liber identificat de expert, iar pentru restul suprafetei pe un amplasament de aceeasi categorie.
Împotriva acestei sentințe, recurenta-intimata C. Judeteană P. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a formulat recurs solicitand modificarea in tot a sentintei recurate in sensul respingerii actiunii si mentinerii HCJ nr.7785/21.07.2010.
Se mentioneaza ca nici in actul de donatie din data de 31.05.1926 si nici actul de vanzare-cumparare cu pact de rescumparare din anul 1929, suprafat care se doneaza respectiv care se instraineaza nu este teren cu vegetatie forestiera ci este teren de cultura adica teren agricol.
Petentul-intimat T. L. nu a contestat propunerea de validare pentru suprafata de 6,5 ha teren forestier, dar a solicitat in fata instantei de judecata diferenta pana la 15 ha teren forestier. Instanta de fond a admis in mod gresit actiunea in conditiile unei cereri cu obiect-6,5 ha.
De altfel, interpretarea art.11 alin.8 din H.G. nr.890/2005 coroborat cu art.33 alin.2 din Legea nr.1/2000 arata ca exista posibilitatea validarii persoanei solicitante si pe alte amplasamente corespunzatoare unor terenuri asupra carora petentul este indreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate, dar vizeaza categoriile de persoane care pot fi repusi in termen.
In drept, se invoca art.299, 304 pct.9, 3041 C.pr.civ., H.G. nr.890/2005 si legile funciare.
Petentul-intimat T. L. a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat deoarece instanta de fond a rejudecat cauza conform dispozitiilor date prin decizia nr.1220/2011 a Tribunalului P.. In baza acestei decizii s-a dispus identificarea terenului pentru care trebuie sa se faca reconstituirea dreptului de proprietate conform actelor autentice sus-mentionate prin exp.topo Simaciu V..
A formulat cerere pentru reconstiturea dreptului de proprietate pentru toata suprafata de teren din punctul ,,Gavana,, care a apartinut autorilor sai si a depus acte pentru aceasta suprafata, asfel incat aproximarea gresita asupra suprafetei nu reprezinta un motiv de respingere a cererii. Este gresita sustinerea, in sensul ca a solicitat reconstituirea pentru suprafata de 6,5 ha.
Art.33 alin.2 din Legea nr.1/2000 prevede clar ca daca administrarea probelor ulterior depunerii cererii atesta alte terenuri care au apartinut petentilor, ele se restituie acestora pe vechile amplasamente daca sunt libere.
De altfel, recurenta nu a formulat obiectiuni cu privire la raportul de expertiza efectuat in cauza iar terenul autoarei sale apare in actele autentice ca teren de cultura.
Din actele de proprietate ale autorilor, cat si din schitele de plan vechi si din inscrisurile datate 15.02.1946 privind tranzactiile cu material lemnos coroborate cu constatarile expertului tehnic rezultas cu certitudine ca in punctul ,,Gavana,, a existat numai teren cu vegetatie forestiera.
Examinând actele și lucrările dosarului, în vederea soluționării recursului declarat în cauză, tribunalul reține ca acesta este fondat din următoarele considerente:
In mod corect instanta de fond a retinut ca potrivit art. 315 cod procedură civilă, în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum si asupra necesitătii administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.
In acest sens, obiectul rejudecarii era clar stabilit- identificare cât mai precisă a întinderii suprafetei de teren ce face obiectul acestei reconstituiri.
Or din raportul de expertiza topo Simaciu V., rezulta ca suprafata de 15 ha a fost stabilita de instanta doar pe baza precizarii facute de intimatul-petent la termenul din 21.02.2012.
Documentele calificate de art. 11 din Legea 18/1991 ca mijloace apte a face dovada dreptului de proprietate, au fost retinute de instanta de fond ca fiind actul de donatie, înregistrat la 31 mai 1926 în registrul de transcriptiuni al Tribunalului P. si actul de vânzare-cumpărare cu pact de răscumpărare din, prin care, alături de alte bunuri, înstrăinează 7 hectare si jumătate din terenul din punctul G., dobandit prin donatia mai sus amintită.
In mod corect se retine ca declararea fără efect a actului de donatie din 22 mai 1926 si transcris la 31 mai 1926, prin cartea de judecată civilă nr. 49 din 5 februarie 1932, avand loc pentru lipsa cauzei (intentia de a da si a primi gratuit bunuri) nu are consecinte asupra mentiunilor din cele două acte succesive, referitoare la existenta în patrimoniul donatoarei, a terenului din punctul G..
Insa instanta de fond greseste in interpretarea logica a coroborarii celor doua acte. Prin actul de donatie, înregistrat la 31 mai 1926 în registrul de transcriptiuni al Tribunalului P., M. V. T. (autoarea petentului-intimat) cedează fiului său Athanasie V. T. un teren reprezentand a treia parte din locul numit „in G.”, în toată lungimea ei si anume partea dinspre miază zi, unde se răzorește cu succ. I. A., drumul, vâlceaua adâncă și restul locului donatoarei.
O treime din suprafata totală a fost reprezentată de 7,5 ha, ce au facut obiectul actului de vânzare-cumpărare cu pact de răscumpărare, dar actul de donatie nu dovedeste ca intreg locul numit ,,Gavana,, era in proprietatea autoarei petentului-intimat.
Din acest act, rezulta ca suprafata rămasă în patrimoniul donatoarei era ,, a treia parte din locul numit ,, Gavana,, adica 7,5 ha. teren cu vegetatie forestieră în punctul G., .>
Raportul de expertiză judiciară topografică Simaciu V., necontestat de părti, a identificat întreaga suprafată solicitată, din care însă 12,6921 ha. a fost reconstituită in favoarea altor persoane, ceea ce inseamna ca peste 3 ha sunt libere.
Instanta de fond interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia, astfel incat, in baza art.304 pct.8 C.pr.civ., tribunalul va admite recursul si va modifica in parte sentinta recurata, in sensul ca va admite in parte plangerea si va dispune reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea intimatului-petent pentru suprafata de 7,5 ha teren vegetatie forestiera, in parte pe amplasamentul liber din punctul ,,Gavana,,, astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiza tehnica topografica Simaciu V., iar pentru restul suprafetei pe un amplasamnet in apropiere si de aceeasi categorie. Va mentine in rest dispozitiile sentintei recurate.
In raport de dispozitiile clare ale art. 11 alin.8 din H.G. nr.890/2005 coroborat cu art.33 alin.2 din Legea nr.1/2000 si decizia nr. 1220 din 5 octombrie 2011 a Tribunalului P., celelate motive de recurs sunt nefondate.
Va respinge cererea intimatului-petent de obligare a recurentei-intimate la plata cheltuielilor de judecata ca fiind neintemeiata.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPORA TERENURILOR AGRICOLE ȘI A CELOR FORESTIERE, cu sediul în Ploiești, .-4 jud.P. împotriva sentinței civile nr.1718/04.09.2012 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. în contradictoriu cu intimatul-petent T. GH. L., domiciliat în Ploiești, . nr.8 . jud.P. și intimata C. L. DE A. A L. F. F. TEIȘANI, cu sediul în ..
Modifica in parte sentinta recurata, in sensul ca admite in parte plangerea si dispune reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea intimatului-petent pentru suprafata de 7,5 ha teren vegetatie forestiera, in parte pe amplasamentul liber din punctul ,,Gavana,,, astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiza tehnica topografica Simaciu V., iar pentru restul suprafetei pe un amplasamnet in apropiere si de aceeasi categorie.
Mentine in rest dispozitiile sentintei recurate.
Respinge cererea intimatului-petent de obligare a recurentei-intimate la plata cheltuielilor de judecata ca fiind neintemeiata.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 28.01.2013.
Președinte, Judecator Judecator
A. M. L. B. M. C. D. E.
Fiind plecata in C.M.
Semneaza Presedintele completului
Grefier
V. R.
Red. BM
2ex./24.04.2013
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 120/2013. Tribunalul... | Pretenţii. Sentința nr. 193/2013. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
