Fond funciar. Decizia nr. 197/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 197/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 05-02-2013 în dosarul nr. 197/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL P. - SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.197
Ședința publică din data de 05.02.2013
PREȘEDINTE - C. M.
JUDECĂTORI - R. C.
- ȘALAR F. L.
GREFIER - CARDAȘOL I. N.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil formulat de recurentul reclamant I. E. domiciliat în Ploiești, . A, .. A, . și pârâta C. LOCALĂ DE F. F. PLOIEȘTI cu sediul în Ploiești, .-4, jud. P. împotriva sentinței civile nr._/11.10.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE APLICAREA LEGII FONDULUI F. P. cu sediul în Ploiești, str. ., jud. P..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul reclamant personal și asistat de avocat S. A., lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul recurentului reclamant, arată că nu mai are de formulat alte cereri în cauză.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentantului reclamantului în dezbateri.
Reprezentantul recurentului reclamant, având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în parte a sentinței instanței de fond, în sensul acordării daunelor cominatorii de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data punerii efective în posesie cu suma de 100 lei pe zi de întârziere. Cu cheltuieli de judecată. Cu privire la recursul Comisiei Locale solicită respingerea acestuia ca nefondat.
După strigarea cauzei se prezintă în instanță cons. jr. O. A. pentru intimata C. Județeană care solicită admiterea recursului declarat de C. Locală și respingerea recursului declarat de reclamant.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la nr._/ 281/2011 reclamantul I. E., în contradictoriu cu pârâtele C. L. Ploiești de aplicare a legilor fondului funciar și C. Județeana P. de aplicare a legilor fondului funciar, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtei C. Locală de F. F. Ploiești la punerea efectiva în posesie asupra suprafeței de teren de 5000 mp ce a făcut obiectul Dosarului_ soluționat definitiv și irevocabil prin Decizia civila nr. 682 pronunțata de Tribunalul P. la data de 30.04.2009 și obligarea pârâtelor la plata de daune cominatorii în cuantum de 100 lei pe zi de întârziere de la data rămânerii irevocabile a deciziei nr. 682 /30.04.2009 și pana la efectiva punere în posesie.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin acțiunea înregistrata pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._ a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren de 4 ha pe vechiul amplasament si reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului in suprafața de 5000 mp. situat in Ploiești, pct. Bereasca, teren arabil dobândit de autorii săi prin contractul de vânzare - cumpărare nr.4741/1940, fiind trecute in proprietatea statului terenurile în suprafața de 4,5 ha.
Împotriva sentinței de respingere a acțiunii a formulat recurs la Tribunalul P., recurs ce a fost admis, conform Deciziei civile nr. 682 /30.04.2009, pe cale de consecința anulându-se în parte hotărârea nr.4790/ 05.10.2006 emisa de C. Județeană P., dispunându-se reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 5000 mp situat pe raza Mun. Ploiești și, deși decizia pronunțata de instanța de recurs a rămas irevocabila, de la aceasta data și pana în prezent a făcut numeroase demersuri pentru punerea în executare, fără rezultat.
Pe situația de fapt, reclamantul a arătat faptul că prin cererea înregistrata la Primăria Mun. Ploiești sub nr._/25.06.2009 a solicitat punerea in aplicare a dispozitivului Deciziei sus menționate, iar prin adresa nr. 588/02.06.2010 i s-a transmis lista terenurilor disponibile ce pot fi acordate în proprietate persoanelor îndreptățite, ocazie cu care a fost invitat sa își exprime opțiunea vis-a vis de aceasta situație.
A susținut reclamantul că prin adresa nr._/25.06.2009 a optat pentru acordarea suprafeței in Tarlaua 23 . Ploiești luând act de aceasta opțiune, iar prin adresa nr._/07.06.2010, Primăria municipiului Ploiești i-a adus la cunoștință faptul ca sunt necesare precizări ale Oficiului de cadastru si Publicitate Imobiliara P. in vederea întocmirii planurilor de parcelare inclusiv pentru Tarlaua 23 . class="Style2"> A precizat reclamantul că a solicitat audienta primarului Municipiului Ploiești in sensul rezolvării cererii sale, iar Primăria Ploiești a emis o adresa fără număr, datată 21.03.2011 prin care i s-a adus la cunoștința faptul ca este necesara demararea procedurii administrative în vederea achiziționării unor servicii privind întocmirea documentației cadastrale necesare emiterii titlurilor de proprietate, invocând art. 212 din Ordinul 415/2009 pentru completarea Regulamentului privind conținutul si modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciara, urmând a se iniția procedura sus menționata, iar după recepționarea lucrării cadastrale pentru Tarlua 23 de către OCPI P., va fi invitat pentru a fi pus in posesie.
A mai arătat reclamantul că, ulterior, a efectuat un nou demers in vederea rezolvării situației, și în urma audienței la Primarul Municipiului Ploiești i s-a comunicat ca nici pana la acest moment nu a fost întrunită comisia in sarcina căreia sa fie stabilite atribuțiile privind întocmirea documentației cadastrale necesare emiterii titlurilor de proprietate, aceasta urmând a fi constituita în viitor.
Prin sentința civilă nr._/11.10.2012 Judecătoria Ploiești a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamant, a dispus obligarea pârâtei C. Județeană de F. F. P. la emiterea titlului de proprietate pentru terenul în suprafață de 5000 mp situat în Ploiești, T 23, P 320, jud. P., astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză tehnică specialitatea topografie efectuat de expertul Bahudu V. înregistrat sub nr. 938/29.08.2012 la BLE al Tribunalului P. (lotul nr.1) și a fost obligată pârâta C. Locală de Aplicare a Legilor Fondului F. Ploiești la înaintarea către C. Județeană de F. F. a întregii documentații aferente emiterii și eliberării titlului de proprietate, la întocmirea procesului verbal de punere în posesie pentru suprafața de teren mai sus menționată și la eliberarea titlului de proprietate după emiterea acestuia de către C. Județeană P..
De asemenea s-a respins capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtelor la plata daunelor cominatorii, ca neîntemeiat și s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin decizia civilă nr. 682/30.04.2009 pronunțată de Tribunalul P. în dosarul nr._ instanța a anulat în parte Hotărârea nr.4790/ 05.10.2006 emisă de C. Județeană P. în ceea ce îl privește pe petent și a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentului în calitate de moștenitor legal al defunctului Spadatto Ernest asupra terenului de 5000 mp situat pe raza Municipiului Ploiești, județul P., fără a se analiza, în ceea ce privește dreptul reclamantului la reconstituire, dacă acest teren poate fi reconstituit pe vechiul amplasament sau alt amplasament aflat la dispoziția Comisiei Locale.
A motivat prima instanță că, potrivit art. 10 din HG 890/2005, în situațiile în care restituirea pe vechiul amplasament nu mai este posibilă, fostului proprietar sau moștenitorilor acestuia li se va oferi, un alt amplasament situat în aceeași localitate sau într-o localitate învecinata, reclamantul optând pentru acordarea suprafeței de teren de 5000 mp în tarlaua 23 . au fost demarate procedurile necesare punerii în posesie, până la data introducerii acțiunii, respectiv 20.12.2011 nu s-a procedat la punerea în posesie și la eliberarea titlului de proprietate.
A mai arătat instanța de fon că prin raportul de expertiză în specialitatea topografie efectuat în cauză de către expertul Bahudu V. a fost identificat terenul în suprafață de 5000 mp categoria arabil situat în Municipiul Ploiești, Șoseaua M. B., T23, P în perimetrul 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11 din planul de situație anexă, precizându-se de către expert că că terenul face parte din domeniul privat al Municipiului Ploiești (potrivit Hotărârii Consiliului Local nr.196/2007), nu este ocupat fără titlu de alte persoane, putând fi retrocedat în baza legilor fondului funciar, iar prin adresa nr.3618/11.07.2012 Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară a precizat faptul că imobilul având suprafața de_ ha situate în tarlaua 23, . alocat număr cadastral_ și este înscris în cartea funciară numărul_ fiind proprietatea Consiliului Local al Municipiului Ploiești.
Instanța de fond a reținut că, mai mult decât atât, prin adresa depusă la dosar de către pârâta C. Locală de F. F. Ploiești, Direcția de gestiune Patrimoniu - Serviciul Inventariere și Evidență Bunuri din Patrimoniul Public și Privat precizează faptul că tarlaua 23, . înscrisă în lista terenurilor disponibile a fi acordate în compensare persoanelor îndreptățite conform legilor proprietății, aspecte în temeiul cărora cererea reclamantului vizând obligarea pârâtelor la punerea în posesie și emiterea titlului de proprietate pentru terenul pentru care și-a exprimat opțiunea, astfel cum a fost identificat de către expertul desemnat în cauză, este întemeiată.
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtelor la plata de daune cominatorii in cuantum de 100 lei pe zi de întârziere de la data rămânerii irevocabile a deciziei nr. 682/30.04.2009 si pana la efectiva punere in posesie, instanța de fond a reținut că potrivit probatoriul administrat, nu s-a făcut dovada refuzului pârâtelor de înmânare a titlului de proprietate sau punerea în posesie, având în vedere faptul că în cauză fiind demarate procedurile în vederea măsurării, înscrierii în cartea funciară a bunurilor și dezmembrarea terenurilor.
A susținut prima instanță că, este adevărat faptul că potrivit jurisprudenței CEDO (A. c. României și D. c. României), fără o justificare pertinentă, omisiunea autorităților de a executa o decizie irevocabilă într-un interval de timp rezonabil poate antrena o încălcare a art. 6 alin. 1 din Convenție si a art. 1 din Protocolul nr. 1, mai ales când obligația de a executa hotărârea judecătorească aparține unei autorități administrative, însă în cauză instanța reține că ambele Comisii au făcut demersuri în vederea punerii în posesie și a emiterii titlului de proprietate.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat recurs reclamantul I. E. și pârâta C. L. Ploiești de aplicare a legilor fondului funciar, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului său, recurentul-reclamant a arătat că în mod neîntemeiat instanța de fond a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la plata daunelor cominatorii, reținând eronat că ambele comisii ar fi făcut demersuri în vederea punerii în posesie și eliberării titlului de proprietate, în realitate acestea manifestând o atitudine abuzivă față de punerea sa efectivă în posesie pe vechiul amplasament, refuzând sistematic, în ciuda solicitărilor sale, începând încă din anul 1990, punerea sa în posesie.
În motivarea recursului său, recurenta –pârâtă a arătat că, în mod greșit instanța de fond a obligat-o la punerea în posesie a reclamantului cât timp, potrivit Ord.415/2009, pentru punerea în posesie a acestuia, instituția a demarat procedura de achiziție publică, iar la momentul selectării firmei de specialitate, se va proceda cu prioritate la întocmirea documentației în vederea punerii în executare a deciziei nr.682/1989, punerea în posesie neputând avea loc decât după parcurgerea tuturor procedurilor pentru achiziționarea serviciilor pentru finalizarea lucrărilor la T23 P320 care se realizează într-o perioadă mai mare de timp, acesta fiind și motivul pentru care s-a întârziat punerea în posesie a reclamantului.
Primindu-se dosarul la Tribunalul P. cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului P. la nr._ la data de 18.12.2012.
Tribunalul, examinând sentința atacată în raport de situația de fapt reținută, de criticile formulate, de textele de lege aplicabile, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.304 și art.3041 c.pr.civ., constată că ambele recursuri sunt nefondate, având în vedere următoarele considerente:
Prin decizia civilă nr. 682/30.04.2009 pronunțată de Tribunalul P. s-a anulat în parte Hotărârea nr.4790/05.10.2006 emisă de C. Județeană P. în ceea ce îl privește pe petent și s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentului în calitate de moștenitor legal al defunctului Spadatto Ernest asupra terenului de 5000 mp situat pe raza Municipiului Ploiești, petentul optând pentru punerea în posesie asupra unui teren înscris pe lista emisă de primăria Mun. Ploiești, disponibil de a fi atribuit persoanelor îndreptățite, situat în T23 P 320, identificat conform raportului de expertiză efectuat în cauză de către expert Bahudu D., lotul I, în perimetrul 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11, teren ce face parte din domeniul privat al Mun. Ploiești, nefiind ocupat fără titlu de alte persoane, putând fi retrocedat în baza legilor fondului funciar, împrejurări confirmate de adresa nr.1014/25.09.2012 emisă de C. Locală de F. F. Ploiești, Direcția de gestiune Patrimoniu - Serviciul Inventariere și Evidență Bunuri din Patrimoniul Public și Privat.
Reiese totodată că s-au demarat procedurile necesare punerii în posesie, a fost întocmit caietul de sarcini referitor la selectarea unei firme specializate pentru măsurarea, înscrierea în cartea funciară a bunurilor din patrimoniul Mun. Ploiești, urmând să se procedeze la întocmirea documentației pentru punerea în posesie a reclamantului.
Potrivit art.3711 și 3722c.pr.civ., obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe se aduce la îndeplinire de bunăvoie, în caz contrar se procedează la executarea silită a debitorului în oricare din formele prevăzute de lege, caz în care pot fi executate silit obligațiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani, predarea unui bun, a folosinței acestuia, desființarea unei construcții, plantații ori a altei lucrări.
Doctrina și jurisprudența au decis că în cazul obligațiilor intuituu personae, care nu pot fi executate pe cale silită, creditorul poate solicita constrângerea debitorului să execute în natură obligațiile cu un asemenea caracter de a face sau a nu face ceva, constând în plata unei sume de bani pe fiecare zi de întârziere până la executarea obligației cu titlu de daune cominatorii, acestea fiind un mijloc de constrângere al debitorului din cauza amenințării pe care o prezintă pentru debitor în scopul de a-l determina să-și execute în natură obligațiile.
Pe de altă parte, potrivit art.64 din Legea nr.18/1991 modificată și completată, în cazul în care comisia locală refuză punerea efectivă în posesie, persoana nemulțumită poate face plângere la instanța în a cărei rază teritorială este situat terenul, iar dacă instanța admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată punerea în posesie, sub sancțiunea condamnării la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, anume stabilite de instanță.
Așadar, din analiza actelor și lucrărilor dosarului reiese că prin decizia civilă nr. 682/30.04.2009 pronunțată de Tribunalul P. s-a anulat în parte Hotărârea nr.4790/05.10.2006 emisă de C. Județeană P. în ceea ce îl privește pe petent și s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentului asupra terenului de 5000 mp situat pe raza Municipiului Ploiești, petentul optând pentru punerea în posesie asupra unui teren înscris pe lista emisă de primăria Mun. Ploiești, disponibil de a fi atribuit persoanelor îndreptățite, situat în T23 P 320, identificat conform raportului de expertiză efectuat în cauză de către expert Bahudu D., lotul I, în perimetrul 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11, teren ce face parte din domeniul privat al Mun. Ploiești, nefiind ocupat fără titlu de alte persoane, putând fi retrocedat în baza legilor fondului funciar, fiind demarate procedurile necesare punerii în posesie, întocmit caietul de sarcini referitor la selectarea unei firme specializate pentru măsurarea, înscrierea în cartea funciară a bunurilor din patrimoniul Mun. Ploiești, urmând să se procedeze la întocmirea documentației pentru punerea în posesie a reclamantului.
Ca atare, atât timp cât reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unui teren de 5000 mp. situat pe raza Mun. Ploiești, înseamnă că, în temeiul legilor fondului funciar, Comisiei Locale Ploiești de fond funciar îi revine obligația de a proceda la punerea efectivă în posesie a reclamantului asupra terenului pentru care acesta a optat, situat în T23, P320, punere în posesie care nu s-a realizat până în prezent, caz în care, pretenția reclamantului privind obligarea celor două comisii la punerea sa efectivă în posesie și emiterea titlului de proprietate, este întemeiată.
Referitor la cererea reclamantului de a fi obligate pârâtele la plata de daune cominatorii de câte 100 lei pe fiecare zi de întârziere de la data pronunțării deciziei nr.682/30.04.2009 și până la punerea efectivă în posesie, o asemenea cerere nu poate fi reținută cât timp, pe de o parte, nu s-a dovedit refuzul nejustificat al comisiilor privind îndeplinirea obligațiilor stabilite în sarcina lor prin lege, iar pe de altă parte, nu poate fi stabilită obligația plății de daune cominatorii în sarcina comisiilor de fond funciar, o asemenea obligație putând fi pusă numai în sarcina primarului în cazul refuzului nejustificat al comisiei locale de a-și îndeplini obligația de a realiza punerea efectivă în posesie a persoanei îndreptățite.
Astfel, în mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt și a admis în parte acțiunea, numai în ceea ce privește punerea în posesie și emiterea titlului de proprietate, întrucât, atât timp cât reclamantului i-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra unui teren de 5000 mp. pe raza Mun. Ploiești, înseamnă că pârâta C. Locală Ploiești de fond funciar are obligația legală de a-l pune efectiv în posesie asupra unui asemenea teren, cu respectarea disp. art.5 și urm. din HG.890/2005.
Critica recurentului-reclamant în sensul că în mod neîntemeiat instanța de fond a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la plata daunelor cominatorii, reținând eronat că ambele comisii ar fi făcut demersuri în vederea punerii în posesie și eliberării titlului de proprietate, în realitate acestea manifestând o atitudine abuzivă față de punerea sa efectivă în posesie pe vechiul amplasament, refuzând sistematic, în ciuda solicitărilor sale, începând încă din anul 1990, punerea sa în posesie, este nejustificată deoarece, pe de o parte, legea specială de restituire prevede în mod expres efectuarea anumitor proceduri necesare în acest scop, proceduri demarate de către pârâtă, astfel încât nu se poate reține refuzul nejustificat al acesteia, la acest moment, de a-l pune în posesie pe reclamant, iar pe de altă parte, o asemenea obligație vizând plata de daune cominatorii poate fi instituită numai în sarcina primarului, în cazul dovedirii unui refuz nejustificat al comisiei locale de a realiza punerea în posesie și nicidecum în sarcina instituției comisia locală sau județeană de fond funciar.
Susținerile recurentei – pârâte conform cărora, în mod greșit instanța de fond a obligat-o la punerea în posesie a reclamantului, deoarece a demarat procedura de achiziție publică, iar la momentul selectării firmei de specialitate, se va proceda cu prioritate la întocmirea documentației în vederea punerii în executare a deciziei nr.682/1989, punerea în posesie neputând avea loc decât după parcurgerea tuturor procedurilor pentru achiziționarea serviciilor pentru finalizarea lucrărilor la T23 P320 care se realizează într-o perioadă mai mare de timp, sunt de asemenea neîntemeiate întrucât reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren în favoarea reclamantului atrage obligația comisiei locale de fond funciar de a proceda la punerea efectivă în posesie a acestuia, obligație pe care nu a realizat-o până în prezent, astfel că pretenția reclamantului este întemeiată, dovada demarării procedurilor de către pârâtă neconstituind un motiv de a nu institui în sarcina sa o asemenea obligație de către instanța de judecată, cu atât mai mult cu cât recurenta-pârâtă nu și-a realizat integral obligația.
Prin urmare tribunalul, în raport de aceste considerente, constatând că nu există niciun motiv de nelegalitate și netemeinicie a hotărârii recurate și analizând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.3041 c.pr.civ., în baza art.312 alin.1 c.pr.civ., va respinge recursurile, ca nefondate.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de recurentul - reclamant I. E. domiciliat în Ploiești, . A, .. A, . și recurenta - pârâta C. LOCALĂ PLOIEȘTI DE F. F. cu sediul în Ploiești, .-4, jud. P., împotriva sentinței civile nr._/11.10.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata - pârâta C. JUDEȚEANĂ P. DE APLICAREA LEGII FONDULUI F. cu sediul în Ploiești, ., jud. P., ca nefondate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.02.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. M. R. C. Șalar F. L.
GREFIER
Cardașol I. N.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red. CR/ Tehnored. TS
2 ex/18.03.2013
d.f._ - Judec. P.
j.f. - I. A.
| ← Contestaţie la executare. Hotărâre din 05-02-2013, Tribunalul... | Legea 10/2001. Sentința nr. 312/2013. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
