Fond funciar. Decizia nr. 968/2012. Tribunalul PRAHOVA

Decizia nr. 968/2012 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 25-06-2012 în dosarul nr. 968/2012

ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECTIA I CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR. 968

Ședința publică din data de 25.06.2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE- A. M. L.

Judecător- L. E.

Judecător- C. D. E.

Grefier- V. R.

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de recurenții B. I. I. L., cu domiciliul ales în Cluj N., ., jud.Cluj și C. JUDEȚEANĂ DE F. F. M., cu sediul în Târgu M., Piața V., nr.1, jud.M., împotriva sentinței civile nr.427/15.03.2011 pronunțată de Judecătoria Reghin în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata C. L. DE F. F. S., cu sediul în S., ., jud.M..

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 13.06.2012 care face parte integrantă din prezenta când instanța, pentru a da posibilitatea recurentei C. JUDEȚEANĂ DE F. F. M., să depună la dosar note scrise, a amânat pronunțarea la 20.06.2012, iar ulterior, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 25.06.2012 data la care a pronunțat următoarea decizie:

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Reghin la data de 27.09.2010 sub nr._ petentul B. I. I. L. a formulat, în contradictoriu cu intimatele C. JUDEȚEANĂ DE F. F. M. și C. L. DE F. F. S., plângere împotriva Hotărârii Comisiei Județene de fond funciar M. adoptată în ședința din data de 16 septembrie 2010, prin care, la propunerea Direcției Silvice M., consemnată în adresa nr. 9055 din 15 septembrie 2010, a fost invalidată propunerea Comisiei Locale de F. F. S. și a fost respinsă cererea de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrată la Primăria S. sub nr. 203 din 24 noiembrie 2005.

In concret s-a solicitat:

1.Anularea Hotărârii Comisiei Județene de F. F. M. prin care a fost respinsă cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nr. 203 din 24 noiembrie 2005, formulată de către Doamna B. E. M. R. Helena Johanna,

2.Obligarea Comisiei Județene de F. F. M. să emită o nouă Hotărâre prin care să se valideze Propunerea Comisiei Locale de F. F. S., respectiv reconstituirea dreptului de proprietate al reclamantului cu privire la suprafața de 436,39 ha teren cu vegetație forestieră, cu următoarele amplasamente silvice: U.P. IV, u.a 89 – 104;

3.Obligarea Comisiei Județene de F. F. M. să realizeze punerea în posesie a reclamantului cu privire la suprafața de 436,39 ha teren cu vegetație forestieră, cu următoarele amplasamente: U.P. IV, u.a 89 - 104;

4.Obligarea Comisiei Județene de F. F. M. să întocmească și să elibereze în favoarea reclamantului Titlu de proprietate cu privire la suprafețele mai sus menționate,

5.Obligarea Comisiei Județene de F. F. M. ca, în cazul neîndeplinirii obligațiilor care îi revin în termenul stabilit de instanță, să plătească în favoarea reclamantului daune cominatorii în cuantum de 1.000 lei pentru fiecare zi de întârziere,

6.Obligarea Comisiei Județene de F. F. M. la plata în favoarea reclamantului a tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu, în temeiul art. 274 C.proc.civ.

In motivarea cererii s-a arătat că, la data de 24 noiembrie 2005 Doamna B. E. M. R. Helena Johanna a înregistrat la Primăria S. o cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate după defunctul său tată, B. L. (bunicul reclamantului), pentru terenurile cu vegetație forestieră înscrise în CF nr. 817, 815 și 1586 S., iar ca urmare a decesului doamnei B. E. M. din data de 5 iulie 2009, procedura administrativ - jurisdicționala a fost continuată de către reclamant în calitate de succesor - nepot de frate, conform certificatului de moștenitor nr. 40/2009.

Reclamantul a precizat faptul că în primii trei ani de la înregistrarea cererii în revendicare respectiv din noiembrie 2005 - octombrie 2008, dosarul a făcut obiectul studiului Comisiei Locale S., care în ședința din data de 2 octombrie 2008 a procedat la discutarea dosarului, respectiv a validat cererea formulată de reclamant și a înaintat dosarul Comisiei Județene M. cu propunere de admitere a cererii de revendicare pentru suprafața de 436,39 ha, cu următoarele amplasamente: UP IV, u.a 89-104.

Astfel s-a arătat că, prin adresa cu nr. 2522/20.10.2008, C. Locala de F. F. S. a înaintat Comisiei Județene de F. F. M. dosarul de revendicare împreună cu procesul-verbal al Comisiei Locale din 02.10.2008, prin care s-a aprobat restituirea suprafeței de 436,39 ha pădure și anexa nr. 37, în care antecesoarea reclamantului a fost înscrisă ca persoana îndreptățită la reconstituire.

Reclamantul a precizat că în perioada 2008 - 2009 dosarul a fost studiat de C. Jud. de F. F. M., care prin Hotărârea nr.177/06.04.2009 a hotărât amânarea validării propunerilor Comisiei Locale S., respectiv retransmiterea dosarului către C. L. S. pentru completare de schițe, întocmirea unui referat sinteză privind suprafețele înscrise în actele doveditoare anexate, traducerea în limba română a actelor doveditoare, analiza proprietății în ordine cronologică, avându-se în vedere CF nr. 817, după care dosarul urma să fie supus reanalizării.

In contextul mai sus indicat reclamantul a arătat că, în calitate de succesor în drepturi al doamnei B. E. M., a depus la C. L. de F. F. Raportul de expertiză tehnică extrajudiciară de identificare a imobilelor înscrise în CF nr. 817, 815 ,1586 S., iar C. L. S. a procedat la reanalizarea dosarului de revendicare și în ședința din 17 august 2009 a hotărât menținerea Hotărârii din 2 octombrie 2008 și transmiterea dosarului către C. Județeană cu propunere de admitere a cererii pentru suprafața de 436,39 ha, în amplasamentele silvice UP IV, u.a 89 -104, dosarul fiind transmis efectiv către C. Județeană de F. F. în data de 14 octombrie 2009, conf. adresei nr. 2455/14.10.2009 alăturat căreia s-a comunicat dosarul completat alături de Anexa 37 aferentă.

Reclamantul a precizat că după acest moment au început o . tergiversări abuzive din partea Comisiei Județene de F. F., enumerând mai multe corespondențe purtate cu aceasta instituție și anume:

P. adresa cu nr. 1913 DV/A/Dos.15.11.2009 C. Jud. de F. F. M. a comunicat reclamantului faptul că cererea de reconstituire urmează să fie soluționată în ședința din data de 26.11.2009 (cu propuneri de validare din partea colectivului de lucru).

P. hotărârea nr. 643/26.11.2009 C. Județeană M. la solicitarea Direcției Silvice M., a hotărât încă o dată amânarea validării cererii reclamantului, ca urmare a invocării de către reprezentanții Direcției Silvice M. a faptului că nu cunosc dosarul de revendicare.

La data de 12 ianuarie 2009, reclamantul a solicitat expres continuarea procedurilor de reconstituire a dreptului de proprietate pentru întreaga suprafață revendicată de către doamna B. E. M. Helena R. Johanna, precum și finalizarea acestei proceduri cu maximă celeritate, într-un termen rezonabil și predictibil, conf. prev. legale în vigoare.

P. cererea înregistrată la C. Județeană de F. F. M. sub nr. 896/19.01.2010 și la Direcția Silvică M. sub nr. 489/19.01.2010, reclamantul arată că a solicitat Comisiei Județene de F. F. să comunice la domiciliul procesual ales de către reclamant, poziția scrisă față de cererea de reconstituire a dreptului de proprietate.

P. solicitarea înregistrată la C. Județeană M. sub nr. 2380/11.02.2010 reclamantul arată că a solicitat Comisiei Județene de F. F. să introducă cererea sa pe ordinea de zi a comisiei, în vederea soluționării cât mai rapide, solicitare care susține că a fost transmisă și către Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților.

S-a arătat că la data de 26 februarie 2010, Direcția Silvică Tg.M. a comunicat Comisiei Județene concluziile rezultate în urma analizării documentelor referitoare la cererea în revendicare formulată de reclamant și că această analiză s-a desfășurat în ciuda faptului că aceeași unitate, prin Ocolul Silvic L. Bradului, a validat cererea reclamantului în cadrul Comisiei Locale S. și a propus amplasamentele menționate mai sus. Ca răspuns la această poziție a Direcției Silvice din 10 martie 2010, reclamantul arată că a comunicat Comisiei Județene, Direcției Silvice și Comisiei Locale un material conținând contraargumente reale și documentate, înscris prin care s-a reluat solicitarea de soluționare a dosarului.

S-a mai precizat că la data de 30 martie 2010 reclamantul a revenit cu o cerere către C. Județeană de F. F., prin care a solicitat să i se comunice data următoarei ședințe a acestei instituții, iar la 13 aprilie 2010 Direcția Silvică Tg.M. a comunicat Comisiei județene M. și reclamantului un document intitulat „Propuneri" cu privire la cererea de reconstituire, prin care a propus analizarea de noi documente care ar putea să conțină alte informații decât cele înscrise în CF.

In răspunsul la aceste propuneri reclamantul a arătat că prin cele invocate de Direcția Silvică Tg. M. se încearcă tergiversarea analizării cererii, sens în care s-a solicitat Comisiei Județene soluționarea de urgență a cererii.

Totodată s-a arătat că la data de 1 iunie 2010, dat fiind faptul că, C. Județeană nu a pus pe ordinea de zi cererea de revendicare a reclamantului, s-a revenit cu adresă către această instituție și s-a prezentat din nou istoricul și analiza dosarului inițiat de B. E. M., al cărei succesor în drepturi este reclamantul, pentru o suprafață de pădure al cărei proprietar deposedat în momentul naționalizării (1948) era B. L., bunicul reclamantului și respectiv tatăl autoarei reclamantului.

S-a arătat că deși C. Județeană M. a comunicat reclamantului că următoarea ședință în care va fi discutată cererea va avea loc în data de 24.06.2010, acest lucru nu s-a întâmplat și ca urmare a transmis în data de 24 iunie 2010 o adresă către C. Județeană de F. F. M., prin care și-a manifestat dezaprobarea față de astfel de practici și față de atitudinea de sfidare a prevederilor legale în materia fondului funciar.

De asemenea, reclamantul a arătat că a formulat un memoriu către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, prin adresa nr. 4203/22.07.2010 care a comunicat reclamantului faptul că s-a adresat Comisiei Județene M. cu solicitarea de a urgenta analizarea cererii reclamantului și pronunțarea unei hotărâri.

S-a mai precizat că după mai multe solicitări, respectiv din 28 iulie 2010, din 23 august 2010, la data de 15 septembrie 2010 au fost comunicate reclamantului, prin fax, următoarele documente:

Adresa Comisiei Județene nr._/DV/B/Dosr.9/15.09.2010 prin care a fost înștiințat că în data de 16 septembrie 2010, orele 9.30 urmează a avea loc ședința Comisiei, Adresa Direcției Silvice M. nr. 9055/15.09.2010, prin care această instituție propune Comisiei Județene respingerea cererii de revendicare formulată de reclamant.

Sintetizând toate detaliile mai sus arătate, reclamantul arată că se află în al 5-lea an după depunerea cererii la C. L., interval de timp în care C. L. S. s-a pronunțat de două ori în favoarea validării cererii de revendicare, Ocolul Silvic L. Bradului a încuviințat propunerile comisiilor locale, un expert tehnic a întocmit o expertiză prin care a certificat temeinicia propunerii Comisiei Locale S., C. Jud. M. a amânat în mod nejustificat validarea propunerilor.

S-a arătat faptul că la data de 16 septembrie 2010 cererea reclamantului a fost respinsă, pe baza următoarelor considerente, propuse de Direcția Silvică Tg.M., respectiv:

-Terenul în suprafață de 435,55 ha are regim CASBI, deoarece toate terenurile deținute de familia B., inclusiv B. L. și B. D. au fost supuse administrării CASBI, iar C. Județeană M. a respins până acum, la propunerea comisiilor locale de fond funciar, toate cererile de reconstituire a dreptului de proprietate care vizau terenuri înscrise în tabelele CASBI.

-Reprezentanții petentei nu au depus la Direcția Silvică M. și nici la C. Județeană M. contractele de vânzare-cumpărare menționate în CF, deși prin adresa cu nr. 3527/08.04.2010 li s-a cerut să comunice cât mai repede posibil aceste acte.

-Potrivit „Sumarul fișelor cadastrale de posesiune ale comunei L. Bradului din.29 mai 1934" poziția nr. 118 reflectă faptul că Shwardz Mendel nu deținea pădure în această comună în anul 1934, deci nu putea să vândă în anul 1936.

-Din analiza înscrierilor din foaia B a CF nr. 817 și nr. 1586 s-a constatat că suprafața dobândită prin cumpărare de la B. D. și B. Ladislau provine din cartea funciară nr. 110 S., în care este înscrisă fosta proprietate a vânzătorului Schwartz Mendel. Se precizează că din analiza fidela a cărții funciare nr. 110 s-a constatat că, în poziția B 26, la data de 26 septembrie 1921, este notat dreptul de expropriere asupra imobilelor cumpărate de B. D. și B. Ladislau, iar la poziția B 36, împreună cu înscrierea la data de 21 ianuarie 1937 a contractului de vânzare cumpărare din 29 decembrie 1936, se precizează că se menține „Notațiunea de sub B 26", aceasta precizare este înscrisă și în poziția B3 din CF nr. 1586, iar la pozițiile B6, B13, B4, din CF nr. 815, 817 și 1586 S., la data de 27 iunie 1950 „se notează încheierea de respingere a cauzei Statului c/a Domeniului B. din S., nu contra cumpărătorului B. L..

Reclamantul a precizat că materialul mai sus indicat a stat la baza votului exprimat de Comisie, votându-se propunerea Direcției Silvice și nu o propunere a Colectivului de lucru, precizând că din totalul de 11 membrii ai Comisiei Județene prezenți la dezbateri, 6 au votat în favoarea propunerii Direcției Silvice, doi împotrivă și 3 membrii s-au abținut de la vot.

Mai concret, se arată, C. Județeană de F. F. a respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pe baza următoarelor argumente:

1. Terenurile au făcut obiectul administrării CASBI și astfel nu fac obiectul Legii 247/2005;

2.Nu au fost prezentate actele prin care vechii proprietari deposedati au dobândit dreptul de proprietate, existând, astfel, dubii asupra obiectului cumpărării;

3.Suprafețele în cauză nu figurează în Sumarul fișelor cadastrale din . în anul 1934;

4.Suprafețele au fost expropriate la reforma agrară din 1921.

Reclamantul susține faptul că este imposibil ca suprafețele de teren să fi fost expropriate în anul 1921 și în același timp să fie în proprietatea antecesorului său pentru a putea fi preluate în administrația CASBI și apoi iarăși preluate în decembrie 1948 tot de la antecesorul său.

Cu privire la incidența legii CASBI, reclamantul arată că terenul revendicat are regim CASBI, deoarece toate terenurile deținute de familia B. inclusiv B. L. și B. D. au fost supuse administrării CASBI și că respingerea pe baza argumentației CASBI era o constantă a practicii Comisiei Județene, iar după cum reiese din adresa cu nr. 8372/08.05.2006 depusă la dosarul cauzei și emisă de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietății precum și prevederile Legii nr. 91/1945, rezultă fără .echivoc faptul că la înființarea CASBI s-a avut în vedere un simplu drept de administrare asupra suprafețelor de teren în cauză, care a fost exercitat în numele și pe seama adevăraților proprietari.

Mai mult, s-a arătat că Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, prin adresa cu nr. 8372/08.05.2006 s-a pronunțat explicit și neechivoc în sensul că bunurile care au făcut obiectul Legii CASBI pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, fiind supuse regimului stabilit de Legea nr.247/2005.

S-a arătat că antecesorul reclamantului a fost cetățean român care și-a petrecut întreaga viață în România, unde a și decedat, nu a fost transfug, sau inamic și nu a fost condamnat pentru fapte reprobabile împotriva Statului Român și că instanțele de judecată s-au pronunțat în mod irevocabil și au statuat că motivul invocat de C. Județeană cu privire la aspectul mai sus arătat nu subzistă (Decizia civilă nr. 768/2008 a Tribunalului M., Decizia civilă nr. 168/2009 a Tribunalului M., Decizia civilă nr. 435/2010 a Tribunalului M.).

Cu privire la al doilea motiv invocat de C. Județeană, respectiv faptul că nu au fost prezentate actele de dobândire a terenurilor, reclamantul arată că nu există dubii în privința bunului achiziționat de către B. L. - respectiv a suprafeței de pădure, terenul (solul pădurii) sau numai masa lemnoasă și că solicitarea Comisiei Județene este una abuzivă, deoarece s-a solicitat ca reclamantul să prezinte documente originale după mai mult de 70 de ani de la momentul încheierii lor, în condițiile în care acestea au fost înscrise în cărțile funciare 815, 817 și 1586 S. (fiind prezentate copii fidele de pe cărțile funciare) iar conform Codului civil austriac aplicabil în aceea perioadă, înscrierile aveau efect constitutiv de drepturi.

Cu privire la al 3-lea motiv pentru care a fost respinsă cererea reclamantului de către C. județeană, respectiv acela că nu s-au menționat suprafețele în Sumarul din 1934 al loc. L. Bradului, reclamantul arată că suprafețele de teren au fost cumpărate de către B. L. de la Shwardz Mendel în anul 1936 — 1938 și că la acel moment suprafețele se aflau în raza administrativă a comunei S., iar ulterior instituirii regimului comunist aceste suprafețe de teren au fost arondate comunei L. Bradului.

Cu privire la al patrulea motiv pentru care a fost respinsă cererea reclamantului de către C. județeană, respectiv acela că exproprierea anterioară s-a făcut în baza reformei agrare din anul 1921, reclamantul arată că față de prevederile codului austriac, aplicabil în Transilvania la aceea vreme, simpla notare a unei proceduri de expropriere nu produce nici un alt efect decât acela al informării cu privire la potențialitatea ca imobilul sa fie supus unui transfer de proprietate ca urmare a finalizării exproprierii.

Mai mult, arată că pentru a se susține teza exproprierii în baza Reformei agrare din 1921, presupune a deține minime indicii cu privire la faptul că suprafețele în cauză au fost vizate de procedurile concrete de expropriere cum ar fi: procese-verbale ale Comisiilor de Ocol prin care să se realizeze efectiv exproprierea, inventare ale bunurilor publice din care să reiasă evidența suprafețelor de teren, situații centralizate din care să reiasă efectiv suprafața expropriată, arătând că aceste documente nu există, concluzionând astfel, că imobilele în cauză nu au făcut obiectul preluării de către stat în baza legii privind reforma agrară din 1921.

In ceea ce privește proprietatea antecesorului reclamantului, arată că acesta a dobândit suprafețele de teren cu vegetație forestieră în anii 1936 și 1938, sub jurisdicția României M., antecesorul reclamantului exercitându-și dreptul dobândit, fapt confirmat prin scoaterea de sub „adiția CASBI", fiind absurd a se susține că imobilele au fost expropriate în contextul în care au fost dobândite în proprietate în anul 1936 și 1938. Astfel, arată că antecesorul său B. L. și-a exercitat în mod deplin dreptul de proprietate, inclusiv atributul de dispoziție, fapt confirmat de zecile de sarcini înscrise în foaia C a dreptului de proprietate în favoarea caselor de economii, băncilor și societăților de asigurări.

In final, reclamantul concluzionează faptul că invocarea reformei agrare din 1921 este un argument fals, în condițiile în care Statul Român prin regimul regal din 1936 și 1938 a recunoscut dreptul de proprietate al antecesorului reclamantului, iar preluarea suprafețelor revendicate s-a realizat de către statul comunist tot de la acesta în decembrie 1944.

Reclamantul apreciază că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate este pe deplin întemeiată, pentru toate motivele pe larg expuse, pentru întreaga suprafață de 436,39 ha teren cu vegetație forestieră, pe cale de consecință solicită anularea Hotărârii Comisiei Județene din 16 septembrie 2010.

In drept au fost invocate disp. Legii 247/2005, Legea 1/2000, Legea 91/1945, art. 274 C.proc.civ.

Reclamantul a anexat cererii înscrisuri.

Pârâta Instituția Prefectului jud. M. a depus la dosar întâmpinare (filele 227-230) prin care a solicitat respingerea, ca nefondată, a acțiunii formulate și menținerea ca temeinică și legală a Hotărârii nr. 435/16.09.2010 a Comisiei județene pentru stabilire dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M., respingerea petitului privind obligarea Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată M. la plata daunelor cominatorii în cuantum de 1.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, ca inadmisibilă, respingerea petitului privind obligarea Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M., la plata cheltuielilor de judecată.

In motivarea întâmpinării, pârâta a arătat faptul ca, așa cum reiese din considerentele plângerii formulate la data de 24.11.2005, prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrată sub nr. 203/24.11.2005 d-na B. E. M. Helena R. Johana, antecesoarea reclamantului, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate după antecesorul B. L., pentru terenurile cu vegetație forestiera înscrise în CF 817,815, și 1586 S..

S-a arătat că, potrivit prev. art. 6 din H.G.R. nr. 890/2005 C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată are următoarele atribuții: verifică legalitatea propunerilor înaintate de comisiile locale, soluționează contestațiile formulate împotriva măsurilor stabilite de comisiile locale, validează sau invalidează propunerile comisiilor comunale orășenești sau municipale împreună cu proiectele de delimitare și parcelare, emit titlurile de proprietate pentru cererile validate.

Totodată, că în conformitate cu disp. art. 27 alin.6 și 7 din H.G.R nr. 890/2005 C. județeană va analiza propunerile primite de la comisiile comunale, orășenești sau municipale, privind modul de respectare a prevederilor legale în legătură cu stabilirea dreptului de proprietate precum și contestațiile celor care s-au declarat nemulțumiți de modul de stabilire a dreptului de proprietate de către comisia comunală, orășenească sau municipală.

Totodată, s-a arătat că după analizare, comisia județeană prin hotărâre va soluționa contestațiile, va valida sau invalida propunerile și le va transmite comisiilor locale, care le vor afișa imediat la sediul consiliului local și vor comunica sub semnătură persoanelor care au formulat contestații hotărârea comisiei județene.

De asemenea, precizează faptul că potrivit art. 27 alin.l și 3 din Legea 18/1991"Punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței amplasamentului stabilit și întocmirea documentelor constatatoare prealabile și că prin Hotărârea nr. 435/16.09.2010, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. a invalidat propunerea înaintată de C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., înaintată cu adresa nr. 2455/14.10.2009, amânată prin HCJ nr. 643/26.11.2009 privind validarea anexei nr. 46 cu o poziție admisă, respectiv anexa 37 cu o poziție în suprafață de 436,39 ha teren cu vegetație forestieră după defunctul Banfyy L., pentru moștenitoarea B. E. M. Helena Johana, solicitată prin cererea nr. 203/24.11.2005.

S-a precizat de către pârâtă că, potrivit art. 2 din actul administrativ adoptat, s-a respins cererea nr. 203/24.11.2005, întrucât din analiza înscrierilor din foaia B și CF nr.817 și nr. 1586 s-a constatat că suprafața dobândită prin cumpărare de B. L. provine din cartea funciară nr. 110 S., în care este înscrisă fosta proprietate a vânzătorului Schwartz Mendel. In concret, s-a arătat că după analizarea copiei fidele a CF nr. 110 s-a constatat că în poziția B 26, la data de 26 septembrie 1921, este notat dreptul de expropriere și asupra imobilelor cumpărate de B. L., iar la poziția B 26 împreuna cu înscrierea din data de 21 ianuarie 1937 a contractului de vânzare-cumpărare din data de 29 decembrie 1936, se precizează că „se menține notația de sub B 26", precizare înscrisă și la poziția B3 din CF nr. 1586, iar la pozițiile B6, B 13 și B 4 din CF nr. 815, 817 și nr. 1586 S., la data de 27 iunie 1950 „se notează încheierea de respingere a cauzei Statul c/a Domeniului B. din S.", dar nu contra cumpărătorului B. L..

Mai mult, s-a arătat de către pârâtă faptul că, reclamantul prin avocat nu a înțeles să depună la dosar copia contractelor de vânzare- cumpărare înscrise în cărțile funciare mai sus arătate, reclamantul invocând faptul că aceste înscrisuri nu sunt relevante, dar ca în baza acestora s-au realizat înscrierile din CF nr. 815, 817 și 1586 S., iar în lipsa acestor contracte nu se poate ști cu certitudine dacă bunul achiziționat de către B. L., este suprafața terenului, solul pădurii sau numai masa lemnoasă.

Referitor la petitul privind acordarea de daune cominatorii în cuantum de 1.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, în favoarea reclamantului, arată că această cerere este inadmisibilă în contextul în care nu există o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, ale cărei dispoziții autoritatea publică cu activitate administrativ jurisdicțională să nu le fi îndeplinit.

Cu privire la petitul privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecară, pârâta solicită ca acest petit să fie respins ca netemeinic, deoarece nu se poate reține vreo culpă în sarcina pârâtei. In susținerea acestui argument pârâta C. Județeană de F. F. a aratat că cenzurarea actelor comisiilor locale constituie primul grad de jurisdicție, fiind asimilată instanțelor judecătorești, care nu sunt în situația de a fi obligati la plata cheltuielilor de judecată, invocând în acest sens Tidul XIII art. 5 din Legea nr. 247/2005, prin care a fost eliminată calea de atac a apelului, fapt ce confirmă că activitatea Comisiei județene prin care se soluționează contestațiile formúlate față de propunerile comisiei locale constituie primul grad de jurisdicție.

In drept, au fost invocate disp. art. 115 C.proc. civ., Legea 247/2005 de modificare și completare a Legilor nr. 18/1991 republicată, nr. 169/1997, nr. 1/2000 cu modificările și completările ulterioare, precum și HGR nr. 890/2005 modificată și completată.

Alăturat întâmpinării s-a atașat de către pârâta C. județeană de fond funciar Cererea formulată de antecesoarea reclamantului nr. 203/24.11.2005 și actele aferente acesteia, Hotărârea nr. 435/16.09.2010 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. și actele care au stat la baza emiterii acesteia.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanța de fond a retinut următoarele:

P. cererea înregistrata la Primăria .. 203/24.11.2005, numita B. E. M. Helena Rozalía Johanna a solicitat, printre altele, reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafața de 436,39 ha teren forestier ce a aparținut antecesorului acesteia (tata) B. L..

Terenurile solicitate sunt înscrise in CF 815, CF. 817, CF 1586 S..

Petenta a făcut dovada calității sale de persoana îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, fiind descendenta de gr. 1 a proprietarului tabular B. L. si unica moștenitoare a acestuia, așa cum rezulta din certificatele de stare civila si din certificatul de calitate de moștenitor nr. 52/01.08.2002 (f. 19).

Ca urmare a decesului d-nei B. E. María Helena R. Johanna, procedura administrativ jurisdicțională a fost continuată de către petentul B. I. I. L., în calitate de succesor, conform certificatului de moștenitor nr. 40/12.10.2009.

P. adresa nr. 2522/20.10.2008 C. L. pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. a înaintat Comisiei Județene pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M., dosarul solicitanților împreună cu documentația prevăzută de lege și cu procesul-verbal din 12.10.2008, prin care s-a aprobat restituirea suprafeței de 436,39 ha pădure și anexa nr. 37.

In continuare, C. Județeană M. a retransmis dosarul Comisiei Locale S. pentru completarea cu schițe, identificarea vechilor amplasamente în amplasamente silvice, s.a. și reanalizarea dosarului.

C. L. S. a procedat la reanalizarea dosarului și a retransmis documentația cu aceeași propunere de admitere a cererii pentru suprafața de 436,39 ha pădure.

P. hotărârea nr. 435/2010 a Comisiei Județene M. a fost invalidată propunerea Comisiei Locale S..

Soluția Comisiei Județene M. este motivata pe de-o parte de faptul ca nu au fost prezentate contractele prin care vechii proprietari deposedați au dobândit dreptul de proprietate asupra suprafețelor solicitate, iar pe de altă parte ca terenurile solicitate au fost expropriate în urma reformei agrare din anul 1921.

Cu privire la primul motiv de respingere invocat, instanța apreciază că sunt supuse înscrierilor în cartea funciară doar actele translative și constitutive privitoare la dreptul de proprietate în măsura în care acestea au fost încheiate în mod valabil.

Față de faptul că în cărțile funciare au fost înscrise actele translative de proprietate in baza cărora autorul petentului a dobândit dreptul de proprietate asupra suprafețelor a căror reconstituire se solicită, instanța apreciază că intimata C. Județeană nu se poate prevala în motivarea soluției de invalidare a propunerii de retrocedare de faptul că petentul nu a depus spre analiză aceste acte translative de proprietate.

Intimata C. Județeană M. a depus la dosar (f. 52) un înscris intitulat „Document Special" care cuprinde expunerile din dosarul nr. P.882/1942 dintre Urmașii Swartz Mendel și Baronii B. D. și B. L..

In acest document, prin susținerile de la fila 2 (503) se arată că „pertinentă este exclusiv convenția din 18.04.1936", iar „contractul din 29.12.1936 este întocmit exclusiv pentru înaintarea la cartea funciară și pentru taxe".

In concluzie, intimata C. Județeană încearcă să inducă ideea că, contractul din 29.12.1936 este unul simulat și că, în realitate, prin încheierea acestuia, nu s-a transmis dreptul de proprietate asupra suprafețelor înscrise în CF 1586 și CF 815 S. către B. D. si B. L..

Această apărare nu poate fi primită din moment ce susținerile de mai sus au fost făcute de către reclamanții direct interesați în cauză, iar în legătură cu contractul respectiv nu a fost promovată o acțiune în simulație si nu a fost astfel demonstrat caracterul simulat al acestuia.

Cu privire la al doilea motiv invocat, respectiv cel al expropierii suprafețelor solicitate, instanța retine din analiza cărților funciare depuse in copie la dosarul cauzei ca, antecesorul petentului (Bannfy L.) este înscris ca si coproprietar, in cota de 1/2 asupra suprafețelor revendicate.

Astfel, in CF 1586 S. sunt înscriși sub B 1-2 B. D. si B. Ladislau ca proprietari-in cote egale asupra imobilelor de sub A+l, terenuri transnotate din CF 110 S..

Aceștia au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului de mai sus în baza contractului de vânzare cumpărare din data de 29.12.1936, conform mențiunilor de la B 1-2.

In aceeași carte funciara, sub B 3, în baza dec. nr. 3507/1921 a Judecătoriei Reghin se notează dreptul de expropriere asupra imobilului de la A+l.

Ulterior, la data de 27.06.1950 se notează încheierea de respingere a cauzei Statului contra domeniului B., pentru notarea dreptului de expropriere referitor la imobilul de la A+l.

Este real ca in CF 1586 S. este notata procedura de expropriere conf. deciziei nr. 3507/1921, insa la acea data B. L. nu era proprietar asupra terenului respectiv, pe care 1-a dobândit abia in 1936.

In condițiile in care dreptul de proprietate dobândit in baza CVC din 29.12.1936 a fost înscris in CF 1586 rezultă că vânzătorul Schwartz Mendel nu fusese expropriat, procedura începută in baza Legii din 1921 nefiind finalizata, concluzie la baza căreia stă și notarea de la B 4.

Mai mult, potrivit procedurii prevăzute în Legea reformei agrare din anul 1921, exproprierea anumitor suprafețe de teren era declarată prin hotărârea Comisiunilor de Ocol pentru Expropriere și împroprietărire. Această hotărâre putea fi ulterior contestată la Tribunal și ulterior la Curțile de Apel.

Or, intimatele, nu au depus la dosar documente din care să rezulte că, în ceea ce privește suprafața din CF 1586 S., s-a realizat procedura de expropriere.

Referitor la CF 815 S., instanța constată că sub notarea de la B 4-5 „în baza procesului verbal din 12.02.1937, precum și a contractului de vânzare cumpărare din data de 29.12.1936 se intabulează dreptul de proprietate asupra imobilului de la A+2-3 în favorul lui B. D. și B. Ladislau".

Astfel, autorul petentului B. Ladislau, deținea în cotă de 1/2 dreptul de proprietate asupra suprafețelor de la A+2-3, nr. top 284/2/2, respectiv 1128/1/18/2/2.

In aceeași carte funciară, la B 6, a fost notată încheierea de respingere a cauzei Statului contra domeniului B. pentru notarea dreptului de expropriere referitor la imobilul de la A+2-3.

P. urmare, ca și în cazul imobilelor din CF 1586 S., nici cu privire la imobilele din CF 815 S. nu s-a realizat procedura de expropriere.

Pentru considerentele anterior enunțate s-a apreciat ca ipotezele avansate de către C. județeană cu privire la exproprierea suprafețelor de teren din CF 1586 si 815 S. nu pot fi primite.

In ceea ce privește CF 817 S., instanța a constatat că, potrivit notării de la B 9-10, în baza contractului de vânzare cumpărare din data de 30.11.1938, au fost înscriși în calitate de proprietari asupra suprafețelor de la A+l-3, în cotă de 1/2, Ladislau B. și B. D..

Aceste imobile sunt evidențiate la corpul tabular A+l-3 astfel; A+l, nr. top 1516/1/1, A+2, nr. top 1128/1/17, nr. top 1516/3 și A+3, nr. top 1128/1/12, iar petentul susține că au fost cumpărate de la Swartz Mendel.

Instanța constată că potrivit Hotărârii nr. 376/1931 a Comisiunii de Ocol pentru Expropriere și împroprietărire Reghin s-a declarat expropriată o suprafață totală de 446 jug. din proprietatea firmei Succesorii Swartz Mendel situate pe hotarul . în CF 110 și CF 817 S., respectiv o suprafață de 80 de jug din nr. top 1516/1/1 și o suprafață de 366 jug din nr. top 1128/1/17 și 1516/3.

Această hotărâre a fost confirmată de hotărârea Ref. Agr. nr. 2283/1932 a Tribunalului M. și de hotărârea nr. 1437/1933 a Curții de Apel Târgu M..

Nr.de top din care au fost expropriate suprafețele de mai sus, coincid cu nr. de top de la notarea A+l-2 din CF 817 S..

Față de aceste aspecte instanța a apreciat că, din moment ce suprafețele de mai sus au fost expropriate anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare din data de 30.11.1938, tranzacția cu privire la suprafața de mai sus nu poate fi opusă statului, fiind făcută fără drept.

In ceea ce privește restul suprafețelor neexpropriate, instanța a constatat că acestea au rămas în continuare ale proprietarilor, putând face ulterior, în mod valabil, obiectul contractului din data de 30.11.1938.

Intimata C. Județeană M. invocă exproprierea tuturor suprafețelor de teren solicitate de petent.

Este adevărat că la dosar a fost depusă adresa nr. 1031/03.5.1934 a Ministerului Agriculturii și Domeniilor - Serviciul Agricol al jud. M. din care reiese că la data de 25.04.1934 Curtea de Apel Târgu M. a confirmat exproprierea a 870 de jug de la Mendel Swartz și de la Soc. Foresta Reghin pe raza . suprafață nu este identificată, astfel că nu se poate stabili dacă provine din cărțile funciare invocate în prezenta cauză.

In cauză a fost efectuată de către d-nul expert tehnic judiciar Ț. I. o expertiză extrajudiciară, în urma căreia au fost identificate amplasamentele suprafețelor-solicitate, suprafața acestora, categoria de folosința a terenurilor revendicate, amplasamentele disponibile în vederea retrocedării suprafețelor solicitate.

Instanța a constatat că, potrivit art. 4 alin. 5, titlul XIII din Legea nr. 247/2005, expertizele extrajudiciare prezentate de părți în cadrul proceselor funciare au aceeași valoare probantă ca și expertizele ordonate de către instanța de judecată și că nici una din părți nu a contestat concluziile raportului de expertiză.

Potrivit raportului de expertiza, cu privire la CF 1586 S., rezultă că suprafața de pădure este evidențiată în A+l, nr. top 2366/2, în suprafață de 56 jug, adică 32,2280 ha. Suprafața cuvenită lui B. L. este cota de 1/2 adică 16,1140 ha.

Cu privire la CF 815 S. reiese că suprafața solicitată este evidențiată în corpul tabular A+2, nr. top 284/2/2 cu o suprafață de 8 jug și 1301 stânjeni, adică 5,0724 ha și A+3, nr. top 1128/1/18/2/2, în suprafață de 59 jug și 1134 stânjeni, adică 34,3627 ha."

In total a rezultat suprafața de 39,4351 ha din care cea cuvenită lui B. L., in cotă de 1/2 este de 19,7175 ha.

In ceea ce privește CF 817 S., suprafața de pădure este evidențiată în corpul tabular A+l, nr. top 1516/1/1, cu 167 jug și 360 stânjeni, adică 96,2381 ha, A+2 cu nr. top 1128/1/17 și 1516/3, cu 1050 jug și 1480 stânjeni adică 604,8078 ha și A+3, cu 174 jug, adică 100,1370 ha. Suprafețele menționate însumează 801,1829 ha.

Din aceasta suprafață au fost expropriate 446 jug.

Potrivit Ordinului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr._ /3241 din 21 aprilie 2010 pentru aprobarea Normelor tehnice de completare a registrului agricol pentru perioada 2010 - 2014, 1 jugăr = 5.755 mp și 1 stânjen = 3,60 mp.

P. transformarea în mp a suprafeței expropriate de 446 jug, rezultă 2.566.730,00 mp, adică 256,6730 ha.

Scăzând suprafața expropriată din cea totală rezultată în urma efectuării raportului de expertiză reiese o suprafață rămasă neexpropriată de 544,5099 ha.

Din aceasta, suprafața cuvenită lui B. L. este cota parte de 1/2 respectiv 272,2549 ha.

Insumând această suprafață cu celelalte suprafețe din CF 1586 și CF 815 S., rezultă că petentul are dreptul, de pe urma autorului B. L., la reconstituirea unei suprafețe de 308,0864ha de pădure.

In ceea ce privește categoria de folosința a terenurilor revendicate instanța a retinut ca atât la data preluării, cat si in prezent, terenurile ce fac obiectul prezentei plângeri sunt terenuri forestiere, pădure si pasiune împădurită, așa cum rezulta din expertiza topografica întocmită in cauza.

Din concluziile raportului de expertiza întocmit in cauza a retinut instanța ca au fost identificate terenurile revendicate de petenta din CF 815, 814, 1586, S., suprafața corespunzătoare cotei de 1/2 deținută de antecesorul acesteia B. L. fiind de 436,4230 ha, din care, ca urmare a exproprierii parțiale din CF 817 S. are dreptul la reconstituirea a 308,0864 ha.

S-au identificat de către expert si amplasamentele disponibile apropiate si echivalente ce înlocuiesc amplasamentele de drept ce nu pot fi retrocedate, in U.P. IV u.a. 89-104.

Pentru considerentele anterior enunțate, văzând prevederile art.l si 2 din legea 1/2000 instanța a apreciat ca întemeiata plângerea formulata, pe care a admis-o si pe cale de consecința a anulat Hotărârea nr. 435/2010 a Comisiei Județene pentru reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor M..

A dispus reconstituirea in favoarea petentului a dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 308,0864 ha teren cu vegetație forestiera, ce urmează a fi încadrată pe amplasamentele silvice UP IV, u.a. 89-104, conform raportului de expertiza tehnica extrajudiciara in specialitatea topografie întocmit de expert tehnic T. I., raport de expertiza ce face parte din prezenta hotărâre.

Având in vedere atribuțiile comisiilor de reconstituire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, așa cum acestea sunt reglementate de art. 5 si 6 .din H.G 890/2005 instanța a obligat intimata C. Locala pentru reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor S. la punerea in posesie a petentului asupra terenurilor retrocedate in conformitate cu expertiza topografică întocmită in cauza si intimata C. Județeană pentru reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor M. la emiterea titlului de proprietate asupra acestor terenuri.

Privitor la cererea de obligare a intimatei C. Județeană pentru reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor M. la plata daunelor cominatorii în cazul nerespectării obligațiilor ce-i revin, având în vedere natura daunelor cominatorii de mijloc indirect de constrângere și față de perioada lungă de tergiversare a soluționării dosarului, instanța a obligat intimata de mai sus la plata unei sume de 20 de lei pe zi de întârziere, în cazul neîndeplinirii obligațiilor.

Instanța a luat act că au fost solicitate cheltuieli de judecată, însă nu au fost depuse dovezi în acest sens, astfel că a respins cererea de acordare a acestor cheltuieli.

M. P., în calitate de președinte al Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor M., cu sediul în Tîrgu M., Piața V., nr.l, în temeiul prevederilor art.299, art. 304, pct. 9 și art.304 ind.1 din Codul de procedură civilă, a formulat recurs împotriva Sentinței civile nr.427/15.03.2011, pronunțată de Judecătoria Reghin, în dosarul nr._ .

P. recursul formulat a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, respingerea ca nefondată a acțiunii formulate și menținerea ca temeinică și legală a Hotărârii nr.435/16.09.2010 a Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M.; respingerea capatului de cerere privind obligarea Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M., la plata de daune cominatorii în cuantum de 20 lei pentru fiecare zi de întârziere, în favoarea reclamantului, ca inadmisibilă.

M. P., în calitate de președinte al Comisiei Județene, pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor M., cu sediul în Tg-M., Piața V. nr. 1, în temeiul art. 37 din Codul de procedură civilă, a formulat cerere de stramutare a cauzei ce formează obiectul dosarului nr._ aflat pe rolul Tribunalului M., cu termen de judecată în data de 3 noiembrie 2011, de la această instanță la o altă instanță egală în grad și suspendarea soluționării acesteia până la soluționarea cererii de stramutare, formulată pe motiv de bănuială legitimă, determinată de faptul că, nepărtinirea judecătorilor ar putea fi afectată datorită împrejurării pricinii, calității părților și chiar a vrăjmășiilor locale.

Impotriva sentintei a formulat recurs si petentul B. I. I. L., solicitand admiterea recursului, modificarea in parte a hotararii atacate, in sensul admiterii integrale a cererii de chemare in judecata, respectiv reconstituirea dreptului de proprietate pentru intreaga suprafata de 436,39 ha teren cu vegetatie forestiera, cu urmatoarele amplasamente silvice: U.P.IV, u.a.89-104 din cadrul Ocolului Silvic L. Bradului, sa se dispuna obligarea Comisiei Judetene de F. F. M. sa realizeze punerea in posesie cu intreaga suprafata de teren de 436,39 ha teren cu vegetatie forestiera, cu amplasamentele silvice: U.P.IV, u.a.89-104 din cadrul Ocolului Silvic L. Bradului, sa se dispuna obligarea Comisiei Judetene de F. F. M. sa elibereze in favoarea petentului Titlu de proprietate cu privire la toate suprafetele solicitate si obligarea acesteia la plata de daune cominatorii de 1.000 lei pentru fiecare zi de intarziere, mentinerea celorlalte dispozitii ale hotararii atacate si obligarea Comisiei Judetene de F. F. M. la plata in favoarea petentului a tutror cheltuielilor de judecata, ocazionate de prezentul litigiu, pe care le va preciza ulterior.

Înalta Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a Civilă, prin încheierea nr. 655 din 10 februarie 2012 a admis cererea formulată de petentul P. M. și a dispus strămutarea dosarului nr._ la Tribunalul Prahova, cu păstrarea actelor de procedură îndeplinite.

P. Incheierea de sedinta din data de 20.03.2012, Tribunalul M. a dispus scoaterea cauzei de pe rol si inaintarea dosarului catre Tribunalul Prahova.

Cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._ .

In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri.

Examinând sentința atacata, prin prisma motivelor de recurs formulate de către recurenti, a dispozițiilor legale incidente, dar si sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art.3041 Cod procedura civila, Tribunalul constata urmatoarele:

P. cererea înregistrata la Primăria .. 203/24.11.2005, numita B. E. M. Helena Rozalía Johanna a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafața de 436,39 ha teren forestier ce a aparținut antecesorului sau (tata) B. L..

Terenurile solicitate sunt înscrise in CF 815, CF. 817, CF 1586 S..

Petenta a făcut dovada calității sale de persoana îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, fiind descendenta de gradul I a proprietarului tabular B. L. si unica moștenitoare a acestuia, potrivit certificatelor de stare civila si certificatului de calitate de moștenitor nr. 52/01.08.2002 (f. 19 dosar fond).

Urmare a decesului petentei B. E. María Helena R. Johanna, procedura administrativ jurisdicțională a fost continuată de către petentul B. I. I. L., în calitate de succesor, conform certificatului de moștenitor nr. 40/12.10.2009.

P. adresa nr. 2522/20.10.2008 C. L. pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. a înaintat Comisiei Județene pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M., dosarul solicitanților, documentația prevăzută de lege și procesul-verbal din 12.10.2008, prin care s-a aprobat restituirea suprafeței de 436,39 ha pădure și anexa nr. 37.

C. Județeană M. a retransmis dosarul Comisiei Locale S. pentru completarea cu schițe, identificarea vechilor amplasamente în amplasamente silvice, s.a. și reanalizarea dosarului.

C. L. S. a procedat la reanalizarea dosarului și a retransmis documentația cu aceeași propunere de admitere a cererii pentru suprafața de 436,39 ha pădure.

P. hotărârea nr. 435/2010 a Comisiei Județene M. a fost invalidată propunerea Comisiei Locale S..

Soluția Comisiei Județene M. a fost fundamentata pe faptul ca nu au fost prezentate contractele prin care vechii proprietari deposedați au dobândit dreptul de proprietate asupra suprafețelor solicitate si pe faptul ca terenurile solicitate au fost expropriate în urma reformei agrare din anul 1921.

Corect a retinut instanta de fond ca sunt supuse înscrierilor în cartea funciară actele translative și constitutive privitoare la dreptul de proprietate în măsura în care acestea au fost încheiate în mod valabil.

In cărțile funciare au fost înscrise actele translative de proprietate in baza cărora autorul petentului a dobândit dreptul de proprietate asupra suprafețelor de teren a căror reconstituire a solicitat, motiv pentru care instanța a apreciat că intimata C. Județeană nu se poate prevala în motivarea soluției de invalidare a propunerii de retrocedare de faptul că petentul nu a depus spre analiză aceste acte translative de proprietate.

Intimata C. Județeană M. a depus la dosar (f. 52) un înscris intitulat „Document Special" care cuprinde expunerile din dosarul nr. P.882/1942 dintre Urmașii Swartz Mendel și Baronii B. D. și B. L..

In acest document, prin susținerile de la fila 2 (503) se arată că „pertinentă este exclusiv convenția din 18.04.1936", iar „contractul din 29.12.1936 este întocmit exclusiv pentru înaintarea la cartea funciară și pentru taxe".

In mod legal a retinut instanta de fond ca intimata C. Județeană a încercat să inducă ideea că respectivul contract, din 29.12.1936, este unul simulat și în realitate, prin încheierea acestuia, nu s-a transmis dreptul de proprietate asupra suprafețelor înscrise în CF 1586 și CF 815 S. către B. D. si B. L., apărare indepartata, iar în legătură cu contractul respectiv ca nu a fost promovată o acțiune în simulație si nu a fost astfel demonstrat caracterul simulat al acestuia.

In lipsa unei dovezi contrare, instanta de fond s-a bazat pe dovezile existente si valabile.

In ce priveste expropierea suprafețelor solicitate, instanța a retinut ca, din analiza cărților funciare depuse in copie la dosarul cauzei, antecesorul petentului (Bannfy L.) este înscris ca si coproprietar, in cota de 1/2, asupra suprafețelor revendicate.

In CF 1586 S. sunt înscriși sub B 1-2 B. D. si B. Ladislau, ca proprietari in cote egale, asupra imobilelor de sub A+l, terenuri transnotate din CF 110 S..

Amandoi au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului de mai sus, în baza contractului de vânzare-cumpărare din data de 29.12.1936, conform mențiunilor de la B 1-2.

In aceeași carte funciara, sub B 3, în baza dec. nr. 3507/1921 a Judecătoriei Reghin s-a notat dreptul de expropriere asupra imobilului de la A+l.

La data de 27.06.1950 s-a notat încheierea de respingere a cauzei Statului contra domeniului B., pentru notarea dreptului de expropriere referitor la imobilul de la A+l.

Intradevar, in CF 1586 S. este notata procedura de expropriere conf. deciziei nr. 3507/1921, insa la acea data B. L. nu era proprietar asupra terenului respectiv, pe care 1-a dobândit abia in 1936, motiv pentru care nu putea fi expropriat.

Dreptul de proprietate dobândit in baza CVC din 29.12.1936 a fost înscris in CF 1586, ceea ce conduce la ideea că vânzătorul Schwartz Mendel nu fusese expropriat, procedura începută in baza Legii din 1921 nefiind finalizata, in acest sens fiind și notarea de la B 4.

Potrivit procedurii prevăzute în Legea reformei agrare din anul 1921, exproprierea anumitor suprafețe de teren era declarată prin hotărârea Comisiunilor de Ocol pentru Expropriere și împroprietărire. Această hotărâre putea fi ulterior contestată la Tribunal, iar apoi la Curțile de Apel.

Intimatele nu au depus la dosar documente din care să rezulte că, s-a realizat procedura de expropriere, în ceea ce privește suprafața din CF 1586 S..

In ce priveste CF 815 S., instanța de fond a constatat că sub notarea de la B 4-5 „în baza procesului verbal din 12.02.1937, precum și a contractului de vânzare-cumpărare din data de 29.12.1936, se intabulează dreptul de proprietate asupra imobilului de la A+2-3 în favoarea lui B. D. și B. Ladislau".

Astfel, autorul petentului B. Ladislau, deținea în cotă de 1/2 dreptul de proprietate asupra suprafețelor de la A+2-3, nr. top 284/2/2, respectiv 1128/1/18/2/2.

In aceeași carte funciară, la B 6, a fost notată încheierea de respingere a cauzei Statului contra domeniului B. pentru notarea dreptului de expropriere referitor la imobilul de la A+2-3.

P. urmare, nici cu privire la imobilele din CF 815 S. nu s-a realizat procedura de expropriere.

In concluzie, C. Judeteana nu a dovedit exproprierea suprafețelor de teren din CF 1586 si 815 S., iar instanta de fond nu putea sa aiba in vedere simple afirmatii, neinsotite de dovezi.

Cu privire la CF 817 S., potrivit notării de la B 9-10, în baza contractului de vânzare-cumpărare din data de 30.11.1938, au fost înscriși în calitate de proprietari asupra suprafețelor de la A+l-3, în cotă de 1/2, Ladislau B. și B. D..

Aceste imobile sunt evidențiate la corpul tabular A+l-3 astfel; A+l, nr. top 1516/1/1, A+2, nr. top 1128/1/17, nr. top 1516/3 și A+3, nr. top 1128/1/12, iar petentul a susținut că au fost cumpărate de la Swartz Mendel.

Potrivit Hotărârii nr. 376/1931 a Comisiunii de Ocol pentru Expropriere și împroprietărire Reghin s-a declarat expropriată o suprafață totală de 446 jug. din proprietatea firmei Succesorii Swartz Mendel situate pe hotarul . în CF 110 și CF 817 S., respectiv o suprafață de 80 de jug din nr. top 1516/1/1 și o suprafață de 366 jug din nr. top 1128/1/17 și 1516/3.

Această hotărâre a fost confirmată de hotărârea Reformei Agrare nr. 2283/1932 a Tribunalului M. și de hotărârea nr. 1437/1933 a Curții de Apel Târgu M..

Nr.de top din care au fost expropriate suprafețele de mai sus, coincid cu nr. de top de la notarea A+l-2 din CF 817 S..

Astfel, din moment ce suprafețele de mai sus au fost expropriate anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare din data de 30.11.1938, tranzacția cu privire la suprafața de mai sus nu poate fi folosita impotriva statului, motiv pentru care nu a tinut cont de ea nici instanta de fond.

Restul suprafețelor neexpropriate au rămas în continuare ale proprietarilor si au putut face obiectul contractului din data de 30.11.1938.

Intimata C. Județeană M. a invocat exproprierea tuturor suprafețelor de teren solicitate de petent si in acest sens a depus la dosar adresa nr. 1031/03.5.1934 a Ministerului Agriculturii și Domeniilor - Serviciul Agricol al jud. M., din care reiesea că la data de 25.04.1934 Curtea de Apel Târgu M. a confirmat exproprierea a 870 de jug de la Mendel Swartz și de la Soc. Foresta Reghin pe raza . suprafață, nefiind identificată, nu s-a putut stabili dacă provenea din cărțile funciare invocate în prezenta cauză.

Expertul tehnic judiciar Ț. I. a intocmit o expertiză extrajudiciară, prin care au fost identificate amplasamentele suprafețelor-solicitate, intinderea acestora, categoria de folosința a terenurilor revendicate, amplasamentele disponibile în vederea retrocedării suprafețelor solicitate, iar potrivit art. 4 alin. 5, titlul XIII din Legea nr. 247/2005, expertizele extrajudiciare prezentate de părți în cadrul proceselor funciare au aceeași valoare probantă ca și expertizele ordonate de către instanța de judecată, mai mult, nici una din părți nu a contestat concluziile raportului de expertiză intocmit in aceasta modalitate.

Conform raportului de expertiza, CF 1586 S., suprafața de pădure este evidențiată în A+l, nr. top 2366/2, în suprafață de 56 jug, adică 32,2280 ha. Suprafața cuvenită lui B. L. este cota de 1/2 adică 16,1140 ha.

Raportat la CF 815 S. rezulta că suprafața solicitată este evidențiată în corpul tabular A+2, nr. top 284/2/2 cu o suprafață de 8 jug și 1301 stânjeni, adică 5,0724 ha și A+3, nr. top 1128/1/18/2/2, în suprafață de 59 jug și 1134 stânjeni, adică 34,3627 ha."

Suprafața totala este de 39,4351 ha din care cea cuvenită lui B. L., in cotă de 1/2 este de 19,7175 ha.

Conf. CF 817 S., suprafața de pădure este evidențiată în corpul tabular A+l, nr. top 1516/1/1, cu 167 jug și 360 stânjeni, adică 96,2381 ha, A+2 cu nr. top 1128/1/17 și 1516/3, cu 1050 jug și 1480 stânjeni adică 604,8078 ha și A+3, cu 174 jug, adică 100,1370 ha. Suprafețele menționate însumează 801,1829 ha.

Din aceasta suprafață au fost expropriate 446 jug.

Potrivit Ordinului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr._ /3241 din 21 aprilie 2010 pentru aprobarea Normelor tehnice de completare a registrului agricol pentru perioada 2010 - 2014, 1 jugăr = 5.755 mp și 1 stânjen = 3,60 mp.

Din transformarea în mp a suprafeței expropriate de 446 jug, rezultă 2.566.730,00 mp, adică 256,6730 ha., minus suprafața expropriată din cea totală rezultată în urma efectuării raportului de expertiză, rezulta o suprafață neexpropriată de 544,5099 ha.

Din aceasta, suprafața cuvenită lui B. L. este de 1/2 respectiv 272,2549 ha.

Insumând toate suprafetele aratate, a rezultat că petentul are dreptul, de pe urma autorului sau B. L., la reconstituirea unei suprafețe de 308,0864 ha de pădure.

Categoria de folosința a terenurilor revendicate, atât la data preluării, cat si in prezent, sunt terenuri forestiere, pădure si pasiune împădurită, astfel cum rezulta din expertiza topografica întocmită in cauza.

Din concluziile raportului de expertiza întocmit in cauza, instanta de fond a retinut ca au fost identificate terenurile revendicate de petenta din CF 815, 814, 1586, S., suprafața corespunzătoare cotei de 1/2 deținută de antecesorul acesteia B. L. fiind de 436,4230 ha, din care, urmare a exproprierii parțiale din CF 817 S., are dreptul la reconstituirea a 308,0864 ha.

Expertul a identificat si amplasamentele disponibile apropiate si echivalente ce înlocuiesc amplasamentele de drept ce nu pot fi retrocedate, in U.P. IV u.a. 89-104.

Tribunalul constata ca in mod corect insanta de fond a dispus reconstituirea in favoarea petentului a dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 308,0864 ha teren cu vegetație forestiera, încadrată pe amplasamentele silvice UP IV, u.a. 89-104, conform raportului de expertiza tehnica extrajudiciara in specialitatea topografie întocmit de expert tehnic T. I., raport de expertiza omologat de instanta, ce face parte din hotărârea pronuntata.

Pentru considerentele retinute, va respinge recursul declarat de petentul B. I. I. L., ca fiind nefondat.

In ce priveste recursul declarat de intimata C. JUDEȚEANĂ DE F. F. M., Tribunalul va admite recursul declarat de aceasta si va modifica în parte sentința atacată, în sensul că va respinge capătul de cerere având ca obiect obligarea intimatei C. Județeană M. la plata daunelor cominatorii.

Potrivit Art. 64 din Legea 18/1991 republicata,

(1) In cazul in care comisia locala refuza inmanarea titlului de proprietate emis de comisia judeteana sau punerea efectiva in posesie, persoana nemultumita poate face plangere la instanta in a carei raza teritoriala este situat terenul.

(2) Daca instanta admite plangerea, primarul va fi obligat sa execute de indata inmanarea titlului de proprietate sau, dupa caz, punerea efectiva in posesie, sub sanctiunea condamnarii la daune cominatorii pentru fiecare zi de intarziere, anume stabilite de instanta.

F. de textul de lege aratat, obligarea de catre instanta de fond a intimatei C. Județeană M. la plata daunelor cominatorii, apare ca nelegala, potrivit alin.2 al art.64 din Legea 18/1991, poate fi obligat primarul, in calitate de reprezentant al Comisiei Locale si numai pentru situatia invederata la alin.1, nu si C. judeteana, pentru alte cazuri decat cele prevazute de lege.

Tribunalul va pastra in rest dispozitiile sentintei recurate si va lua act ca nu au fost solicitate cheltuieli de judecata de catre intimata-recurenta.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge recursul declarat de petentul B. I. I. L., cu domiciliul ales în Cluj N., ., jud.Cluj, ca fiind nefondat.

Admite recursul declarat de intimata C. JUDEȚEANĂ DE F. F. M., cu sediul în Târgu M., Piața V., nr.1, jud.M., în contradictoriu cu recurentul-petent B. I. I. L. si cu intimata C. L. DE F. F. S..

Modifică în parte sentința atacată, în sensul că respinge capătul de cerere având ca obiect obligarea intimatei C. JUDEȚEANĂ DE F. F. M. la plata daunelor cominatorii, ca fiind neîntemeiat.

Păstrează în rest dispozițiile sentinței recurate.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 25.06.2012.

Președinte, Judecători,

A. M. L. L. E. C. D. E.

Grefier,

V. R.

Operator de date cu caracter personal nr.5595

Red./tehn.E.L.

2 ex./ 13.07.2012

d.f._ a1 Judecătoriei Reghin

j.f. M. A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 968/2012. Tribunalul PRAHOVA