Obligaţie de a face. Decizia nr. 332/2012. Tribunalul PRAHOVA

Decizia nr. 332/2012 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 11-05-2012 în dosarul nr. 332/2012

ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECTIA I CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR.332

Ședința publică din data de 11.05.2012

PREȘEDINTE - C. M.

JUDECĂTOR - C. N.

GREFIER - CARDAȘOL I. N.

Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelanta reclamantă D. F. domiciliată în Ploiești, ..51, jud. Prahova împotriva sentinței civile nr. 640/18.01.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimații pârâți M. PLOIEȘTI-P. P. și C. L. PLOIEȘTI ambii cu sediul în Ploiești, ., jud.Prahova.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 04.05.2012, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când tribunalul, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 11.05.2012, când a dat următoarea decizie:

TRIBUNALUL

P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._ /02.11.2010, reclamanta D. F. a solicitat, în contradictoriu cu intimatele Primăria Municipiului Ploiești și C. L. al Municipiului Ploiești, obligarea acestora să încheie un contract de închiriere pentru locuința compusă din 2 camere și bucătărie, situată în Ploiești, .. 51.

În motivare acțiunii a arătat că, în anul 2004 a solicitat atribuirea unei locuințe sociale, cererea fiind înregistrată sub nr. 81/03.08., față de starea sa materială, fiind pensionată medical, divorțată și având doi copii minori în întreținere.

În anul 2005, fiind înștiințată de angajații primăriei, s-a mutat în spațiul pe care îl ocupă în prezent, care se afla în stare de degradare; a făcut reparații, l-a zugrăvit, a plătit datoriile restante la furnizorii de utilități, în paralel urmând și procedura prevăzută de art. 43 și 44 din Legea nr. 114/1996.â, în fiecare an fiind notificată de către primărie să se prezinte să-și actualizeze dosarul.

În anul 2010 a primit o înștiințare că se află pe lista de priorități pentru repartizarea unei locuințe sociale, însă pârâta i-a oferit un alt spațiu spre închiriere.

Cererea nu a fost întemeiată în drept, însă au fost anexate înscrisuri .

Pârâtele au formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii, invocând excepția lipsei calității procesual pasive, față de dispozițiile art. 77 din Legea nr. 215/2001. La termenul din data de 17.06.2011, instanța a calificat excepția ca fiind a lipsei capacității de folosință, însă față de precizarea reclamantei că înțelege să se judece cu M. Ploiești, nu a mai pus în discuție excepția cu privire la Primăria Mun. Ploiești și a respins excepția lipsei calității procesual pasive a Consiliului L. al Municipiului Ploiești.

În cauză a fost încuviințată reclamantei și administrată proba cu înscrisuri, testimonială și cu interogatoriul pârâtei C. L., iar pârâtelor proba cu înscrisuri .

P. sentința civilă nr.640/18.01.2012 Judecătoria Ploiești a admis excepția de autoritate de lucru judecat și a respinge cererea formulată de reclamantă pentru existența autorității de lucru judecat.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, în conformitate cu art. 137 alin.1 C.pr.civ., instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de procedură sau de fond, care fac de prisos cercetarea pricinii în fond.

O astfel de excepție este cea a autorității de lucru judecat. Potrivit art. 163 alin. 1 C.pr.civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și de către aceeași parte. Articolul invocat, aplicabil în situația în care două sau mai multe procese sunt în curs, este cu atât mai mult valabil în situația în care unul din procese a fost soluționat irevocabil.

Rațiunea pentru care legiuitorul a prohibit existența mai multor litigii având același obiect, aceleași părți și aceeași cauză este, pe lângă forța pe care trebuie să o aibă o hotărâre judecătorească, și evitarea unor hotărâri contradictorii.

P. decizia civilă nr. 565/28.05.2007, pronunțată în dosarul nr._, Curtea de Apel Ploiești a respins ca neîntemeiată cererea de intervenție formulată de către reclamanta din prezenta cauză. În motivarea Curții, se precizează că în dosarul respectiv reclamanta din prezenta cauză a formulat o cerere de intervenție având ca obiect obligarea Primăriei Mun. Ploiești la încheierea unui contract de închiriere pentru spațiul din Ploiești, .. 51 (fila 6 din hotărâre), prezentând aceleași argumente ca în prezenta cauză.

Împrejurarea că în dosarul nr._, reclamanta avea calitatea de intervenientă nu are nicio relevanță, având în vedere dispozițiile art. 49 și 50 C.pr.civ. Intervenția principală voluntară este o cerere de chemare în judecată formulată într-un proces pendinte.

În speță instanța de fond a reținut că obiectul cererii de intervenție a fost, ca și cel din prezenta cauză, obligarea pârâtei la încheierea unui contract de închiriere a unei locuințe sociale. În combaterea excepției, reclamanta, prin apărător, a susținut că an de an și-a reînnoit cererea.

Or reînnoirea cererii nu înseamnă un alt temei. Astfel, reclamanta a depus o singură cerere de aprobare a unei locuințe sociale, înregistrate sub nr. 81/03.08.2004, toate demersurile ulterioare fiind circumscrise acestei cereri (adresele din data de 23.10.2008 –fila 71-, 11.01.2005 – fila 70-, 08.05.2008 – fila 65).

Pe de altă parte, schimbarea criteriilor după care se atribuie locuințele sale nu este de natură să elimine identitatea de obiect, câtă vreme solicitarea reclamantei este aceeași: obligarea la închirierea unei anumite locuințe sociale. Așa cum Curtea a reținut, temeiul pentru încheierea unui astfel de contract îl constituie un ordin de repartiție, eliberat în condițiile legii, nu ocuparea abuzivă a imobilului.

Se reține de asemenea că și celelalte condiții sunt îndeplinite, respectiv identitatea de părți (însă în acest dosar cererea este formulată și în contradictoriu cu C. L. al Municipiului Ploiești, însă introducerea și a unei alte părți nu înseamnă că identitatea inițială nu se păstrează) și de cauză –posibilitatea conferită de lege de a încheia contractul de închiriere a unei locuințe sociale.

Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat apel reclamanta criticând-o ca nelegală și netemeinică.

Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, a fost înregistrat sub nr._, la data de 21.03.2012.

Apelanta reclamantă nu a depus și motivele de apel sens în care, tribunalul se va pronunțat numai asupra celor invocate la instanța de fond conform art. 292 alin. 2 din Codul de procedură civilă.

Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale care au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:

Cererea apelantei reclamante vizează obligarea intimatelor pârâte să încheie un contract de închiriere pentru locuința compusă din 2 camere și bucătărie, situată în Ploiești, .. 51, județul Prahova.

A susținut reclamanta că în anul 2004 a solicitat atribuirea unei locuințe sociale, înregistrată sub nr. 81/03.08.2008, față de starea sa materială fiind pensionată medical, divorțată și având doi copii minori în întreținere.

Astfel, în mod corect instanța de fond a reținut că schimbarea criteriilor după care se atribuie locuințele nu este de natură să determine eliminarea identității de obiect, câtă vreme solicitarea reclamantei este aceeași: obligarea la închirierea unei anumite locuințe sociale .

P. decizia civilă nr. 565 din 28.05.2001 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr._ a fost respinsă cererea de intervenție formulată de reclamanta din prezenta cauză.

Reclamanta din prezenta cauză, ce avut calitatea de intervenientă a solicitat în dosarul Curții de Apel Ploiești același lucru ca și în dosarul de față, respectiv obligarea pârâtei la încheierea unui contract de închiriere a unei locuințe sociale.

Potrivit disp. art. 1201 C. pr. civ. există autoritate de lucru judecat când a doua cerere de chemare în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți făcute de ele și în contra lor în aceeași calitate.

Tribunalul constată că, autoritatea lucrului judecat are la baza regula că o acțiune nu poate fi judecată irevocabil decât o singură dată și nu poate fi combătută printr-o alta hotărâre judecătorească, astfel încât drepturile recunoscute printr-o hotărâre irevocabila să nu fie contrazise printr-o hotărâre ulterioara, data într-un alt proces.

Respectarea principiului autorității de lucru judecat presupune, în ideea asigurării stabilității raporturilor juridice, ca o chestiune litigioasă odată tranșată de instanță să nu mai poată fi adusa înaintea judecății, autoritatea de lucru judecat nemanifestându-se doar sub forma excepției procesuale (non bis in idem), și sub forma prezumției de lucru judecat, altfel spus, a efectului pozitiv al lucrului judecat care presupune ca ceea ce a stabilit o instanța să nu fie contrazis de cea ulterioară.

Tribunalul, reținând că sunt îndeplinite disp. art. 1201 C. pr. civ., va respinge apelul ca nefondat potrivit disp. art. 296 C. pr. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de apelanta reclamantă D. F. domiciliată în Ploiești, ..51, jud. Prahova împotriva sentinței civile nr. 640/18.01.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimații- pârâți M. PLOIEȘTI-P. P. și C. L. PLOIEȘTI ambii cu sediul în Ploiești, ., jud.Prahova, ca nefondat.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică azi, 11.05.2012

Președinte,

M. C.

Judecător,

N. C.

Grefier,

I. C.

Operator de date cu caracter personal nr.5595

Red. /Tehnored.CN

4 ex./28.06.2012

Df._ Judecătoria Ploiești

Jf.B. M. R.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Decizia nr. 332/2012. Tribunalul PRAHOVA