Fond funciar. Decizia nr. 752/2012. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 752/2012 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 16-05-2012 în dosarul nr. 752/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL P.
SECTIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.752
Ședința publică din data de 16.05.2012
Completul compus din:
Președinte - L. E.
Judecător - A. M. L.
Judecător - R. I. C.
Grefier - V. R.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de petentul G. N. N., domiciliat în comuna Posești, . P., împotriva sentinței civile nr.8994/20.09.2011 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele C. JUDEȚEANĂ P. P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR AGRICOLE ȘI FORESTIERE, cu sediul în Ploiești, județul P. și C. L. DE F. F. B., cu sediul în ..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat D. D. pentru recurentul-petent, lipsind intimatele.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se învederează că intimata C. L. de fond funciar B., prin apărătorul ales, a depus cerere de judecare în lipsă, în conformitate cu prevederile art.242 alin.2 Cod pr.civ., prin serviciul registratură al instanței la această dată.
Instanța ia act că intimata C. L. de fond funciar B. a solicitat judecarea în lipsă în conformitate cu prevederile art.242 alin.2 Cod pr.civ.
Avocat D. D. pentru recurentul-petent arată că nu mai are alte probe de administrat în cauză, cereri de formulat, ori excepții de invocat și solicită cuvântul pe fond.
Instanța ia act de cererea recurentului-petent, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat D. D. pentru recurentul-petent solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate în sensul de a admite plângerea și a dispune reconstituirea dreptului de proprietate, în favoarea petentului pentru suprafața de teren de 5000 mp aflat pe raza comunei B., județul P..
În mod greșit instanța de fond a respins plângerea. Potrivit art.9 alin.3 din Legea 18/1991, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate se depune la primăria localității în a cărei rază teritorială se află terenul pentru care se solicită reconstituirea. De asemenea, potrivit art.33 alin.1 din Legea 1/2000, cererile de reconstituire a dreptului de proprietate se consideră a fi depuse în termen, chiar dacă au fost depuse la alte comisii decât cele competente conform legii, aceste comisii urmând a trimise din oficiu comisiilor competente, înștiințând despre acest lucru și persoanele îndreptățite.
Obiectul prezentului litigiu îl reprezintă reconstituirea dreptului de proprietate prevăzut de regulamentul de aplicare a legii fondului funciar. Autorul petentului a deținut terenul pe raza comunei B., fapt dovedit cu înscrisurile depuse la dosar. Nu există nicio dovadă că pe raza comunei B. nu mai este liber niciun teren. Astfel, potrivit art.3 alin.4 din Legea 1/2000, în situația în care nu se poate restitui în natură terenul cuvenit, se vor acorda despăgubiri. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța rămânând în deliberare, a pronunțat următoarea decizie:
TRIBUNALUL
Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 07.06.2006, sub nr._, petentul G. N. N. a solicitat, în contradictoriu cu intimatele C. Județeană P. de aplicarea a legilor fondului funciar și C. L. B. de aplicare a legilor fondului funciar anularea Hotărârii nr. 5211/30.03.2007, în ceea ce privește poziția nr._, precum și reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5000 mp teren situat în .> În motivarea acțiunii, petentul a arătat că autorul său, G. Gh. Gh. N., a dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 7642/31.12.1946 o suprafață de 24.000 mp teren situat în . dobândirii acestui teren, a împărțit terenul în parcele copiilor săi, o parte din acestea rămânând în proprietatea lui G. Gh. Gh. N., parcelele respective fiind înscrise în rolul agricol înainte de colectivizare.
A mai precizat petentul că, odată cu apariția Legii nr. 18/1991, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului menționat mai sus, împreună și cu alte suprafețe de teren, astfel încât, ca urmare a cererii făcute de acesta, a fost eliberată adeverința nr. 1653/31.03.1998, în care se arată că i se reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafața de 0, 50 ha arabil în .> Petentul a mai susținut că a constatat faptul că titlul de proprietate nr. 552/2004 i-a fost eliberat pentru un teren situat nu în . . autorul său și nici acesta nu au deținut niciodată teren.
A mai arătat petentul că în această situație a solicitat, odată cu apariția Legii nr. 247/2005, reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul menționat pe vechiul amplasament, legea dând posibilitatea anulării pe cale administrativă a titlurilor de proprietate emise în mod nelegal, însă ambele comisii au respins cererea sa, motivând sumar că reconstituirea s-a efectuat în perimetrul fostului CAP Posești, al cărui membru a fost autorul petentului.
În acest sens, petentul a menționat că, potrivit legii, reconstituirea dreptului de proprietate nu se face în funcție de apartenența solicitantului la un CAP sau altul, ci în funcție de amplasamentul terenului pe care l-a avut în proprietate.
În dovedirea plângerii, petentul a depus la dosar înscrisuri, arătând că înțelege să se folosească de toate probele admise de lege.
Intimata C. L. B., prin primar, reprezentantul său legal, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că hotărârile Comisiei locale B. și a Comisiei Județene P. au fost temeinice și legale.
Intimata a mai precizat că prin cererea înregistrată la Primăria .. 8277/13.09.2005, depusă în baza Legii nr. 247/2005, petentul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,50 ha, pe vechiul amplasament, însă, în urma analizei cererii, C. L. B. a respins cererea pe motivul că suprafața solicitată a fost deja reconstituită în baza Legii nr. 18/1991 de către C. L. Posești, în perimetrul fostului CAP Posești, al cărui membru a fost petentul în cauză.
Intimata a mai arătat că în adeverința nr. 4046/07.06.2005, Primăria . că suprafața cu care autorul petenților figura în Registrul agricol 1959/1963 al comunei Posești, vol. 1, fila 81, în punctul „B.”, „face parte din total suprafața aprobată conform Legii 18/1991, de către C. L. Posești (..)”.
Întrucât petentul în speță avea domiciliul în .-a înscris cu suprafața menționată mai sus, în CAP Posești, iar C. L. Posești a procedat în mod legal, reconstituind suprafața cu care acesta s-a înscris în CAP Posești.
Intimata a mai susținut că atribuirea terenurilor s-a făcut în conformitate cu art. 10 și 13 din Legea nr. 18/1991 (art. 11 alin. 3, respectiv art. 14 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 republicată), care prevede: „stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situației terenurilor deținute de cooperativă la 1 ianuarie 1990 (..) Atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie și nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietății, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor”, astfel încât C. locală Posești a atribuit întreaga suprafață reconstituită, în cadrul perimetrului fostului CAP Posești.
De asemenea, intimata a mai arătat că petentul, a mai prezentat un act de vânzare, din 31 decembrie 1946, prin care socrul său, G. Gh. N. N. a dobândit un teren în suprafață de 24.000 mp, iar în cererea privind reconstituirea, acesta solicita 5000 mp.
Intimata a mai aratat că reclamantul nu a prezentat nici un document privind modul de dobândire a terenului de la socrul său și nici nu a făcut vreo precizare în ceea ce privește restul terenului de 19.000 mp și nici amplasamentul terenului solicitat.
De asemenea, intimata a precizat că vecinătățile, așa cum sunt descrise în Actul de vânzare din anul 1946, nu mai permit o identificare exactă a vechiului amplasament, pentru a se stabili ce persoane îndreptățite conform Legii nr. 18/1991au fost puse în posesie.
Intimata a arătat și faptul că, în prezent, C. L. B. nu mai are terenuri la dispoziția sa, primind prin protocol de la Agenția Domeniilor Statului terenuri pe raza altor localități pentru punerea în posesie a altor persoane, astfel încât, pe vechiul amplasament, pe raza comunei B., au fost puse în posesie alte persoane îndreptățite la reconstituire, însă nu se pot preciza care sunt acele persoane, întrucât nu este identificat acel vechi amplasament.
La analizarea cererii depuse de petent, C. L. de fond funciar B. a ținut cont de prevederile art. 11 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 republicată, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente,care prevede că „terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producție (…) revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane” Art. III alin. 2 indice 2 din Legea nr. 169/1997, așa cum a fost modificată prin Legea 247/2005 prevede că „nulitatea absolută nu operează asupra titlurilor obținute de foștii proprietari pe alte amplasamente dacă la . prezentei legi și-au găsit vechile amplasamente de care au fost deposedați, atribuite legal altor persoane conform Legii nr. 18/1991.”
Intimata a aratat faptul că, urmare a celor precizate anterior, C. locală B. a respins cererea petentului.
În drept, intimata și-a fundamentat întâmpinarea pe dispozițiile. art. 115 C.proc.civ.
Prin sentinta civila nr 3971/03.04.2009, Judecatoria Ploiesti a respins plangerea, ca neintemeiata.
Împotriva sentinței civile nr. 3971/03 aprilie 2009 a declarat recurs petentul G. N. N., criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului recurentul – petent arată că sentința recurată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, nulitate prevăzută de art. 304 pct. 9 C. pr. civ., având în vedere că în mod greșit instanța de fond a respins plângerea cu motivarea că hotărârea Comisiei Județene P. este legală și temeinică.
Prin decizia civilă nr. 682/02.06.2010 pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul P. a admis recursul declarat de recurentul-petent G. N. N., a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond- Judecătoria Ploiești, reținând în cauză existența unei nulități de ordine publică, în sensul că la dosarul instanței de fond nu se regăsește minuta ce trebuia întocmită potrivit art 258 alin 1 c pr civ.
In consecinta, tribunalul a retinut incidenta motivului de casare prevazut de art 304 pct 5 care atrage aplicarea prevederilor art 312 alin 3 c pr civ si, fata de imprejurarea ca judecata in fata instantei de fond nu s-a finalizat cu respectarea prevederilor legale, urmand ca la rejudecarea fondului dupa casare, in temeiul art 315 c pr cv, instanta de trimitere sa tina seama de toate motivele invocate prin cererea de recurs.
După casare, cauza a fost înregistrată la Judecătoria Ploiești, în al doilea ciclu procesual la data de 20.08.2010, sub nr._ .
La termenul de judecată din 19.10.2010, instanța a încuviințat reclamantului proba cu acte și expertiză topografie efectuată în cauză de expert topo I. N., conform înscrisurilor aflate la filele 44-46 dosar.
Urmare administrării acestor din urmă probatorii, Judecătoria Ploiești a pronunțat sentința civilă nr.8994/20.09.2011 prin care a respins acțiunea, ca fiind neîntemeiată.
P. a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul G. N. N. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană P. de aplicarea a legilor fondului funciar și C. L. B. de aplicare a legilor fondului funciar anularea Hotărârii nr. 5211/30.03.2007, în ceea ce privește poziția nr._, precum și reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5000 mp teren situat în .> Asupra fondului cauzei, instanța reține următoarele:
Din analiza actului de vânzare transcris sub nr. 7642/31.12.1946 de fostul Tribunal P. – Secția I, aflat în copie la dosar, instanța reține că G. Gh. Gh. N., autor al petentului, a cumpărat de la numitul A. O. un teren-izlaz în suprafață de 24.000 mp, situat în .> Reclamantul G. N. N., în calitate de moștenitor al defunctului G. G.N. N., a solicitat, în baza Legii 18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de teren de 5.000 mp, ce a aparținut autorului său, așa cum rezultă din cererea formulată de acesta în baza Legii nr. 247/2005 înregistrată sub nr. 8280/13.09.2005, aflată la fila 22 dosar inițial fond.
Potrivit susținerilor părților, deoarece la momentul colectivizării, autorul petentului își avea domiciliul în . înscris cu această suprafață de teren în cadrul CAP Posești.
În consecință, așa cum rezultă și din adeverința nr. 4046/07.09.2005 eliberată de Primăria . formulat cerere de reconstituire la C. L. Posești, iar în urma acestui demers s-a dispus prin Hotărârea Comisiei Județene nr. 88/15.08.1991 reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața totală de 1,80 ha, din care face parte și acest teren, de 5.000 mp.
În finalul procedurii de reconstituire, a fost emis și titlul de proprietate nr. 552/12.01.2004 pentru suprafața de teren de 5.000 mp, pe raza . ulterior a fost anulat prin sentința civilă nr. 434/22.02.2008 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M..
Ulterior, după apariția Legii 247/2005, petentul a făcut o nouă cerere de reconstituire, pentru aceeași suprafață de teren de 5.000 mp, de data aceasta adresată Comisiei Locale B., motivând că dorește reconstituirea și punerea în posesie pe vechiul amplasament, din .> Prin Hotărârea nr.5211/30.03.2007 C. Județeană P. a respins cererea de reconstituire, arătându-se în motivare că petentul are deja reconstituit dreptul de proprietate pentru aceeași suprafață de teren de C. L. Posești, în perimetrul fostului CAP Posești, al cărei membru a fost autorul petentului, G. Gh.Gh. N..
Împotriva acestei hotărâri petentul s-a adresat instanței de judecată cu o plângere, în temeiul art. 53 din Legea 18/1991.
În ceea ce privește prezenta acțiune având ca obiect anulare H.C.J. nr. 5211/30.03.2007 poziția_ precum și reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5000 m.p. teren situat în . că ea este neîntemeiată, urmând a o respinge, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 11 alin. 3 din Legea 18/1991 „stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situației terenurilor deținute de cooperativă la 1 ianuarie 1990.”,iar art. 14 alin. 2 din lege stabilește că „Atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie și nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietății, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor”.
Prin urmare, se apreciază că nu există vreun impediment pentru reconstituirea dreptului de proprietate în perimetrul fostului CAP Posești al cărei membru a fost autorul petentului.
Din această perspectivă, instanța reține că nu era obligatoriu a se realiza punerea în posesie pe fostul amplasament, în condițiile în care motivele care au condus la luarea unei asemenea decizii erau rezonabile.
Aceste motive au și fost înțelese de moștenitorii defunctului G. Gh.Gh. N., din moment ce, vreme de circa 15 ani, de la reconstituirea dreptului de proprietate prin intermediul Comisiei Locale Posești nu au contestat în niciun fel această procedură de reconstituire a dreptului de proprietate și de punere în posesie.
Nu în ultimul rând, instanța are în vedere cele declarate explicit de către intimata C. L. B., prin reprezentantul său legal, primarul . arătat în mod neechivoc faptul că pe raza . există niciun teren liber, la dispoziția Comisiei Locale, în vederea punerii în posesie a petentului.
Prin cererea formulată în baza Legii 247/2005, înregistrată sub nr. 8280/13.09.2005, petentul a solicitat, în mod expres, reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de teren de 5000 mp pe raza . în posesie pe vechiul amplasament.
Or, în urma celor arătate de către intimata C. L. B., instanța este în imposibilitate de a da curs unei asemenea solicitări, deoarece nu mai există terenuri libere, la dispoziția Comisiei Locale B., pentru punere în posesie. După cum intimata a mai menționat, pe vechiul amplasament solicitat de petent, oriunde s-ar situa el, au fost puse în posesie alte persoane îndreptățite la reconstituire.
Astfel, câtă vreme reclamantul nu s-a înscris cu nici un teren în CAP B. și nu a figurat cu teren în Registul Agricol al comunei B., așa cum rezultă din probele administrate, C. L. B. nu poate fi obligată prin lege să reconstituie dreptul de proprietate asupra acestui teren pe raza comunei B., și de asemenea, s-ar încălca dreptul de proprietate al foștilor membrii CAP B., care au fost puși legal în posesie, și cărora li s-au eliberat titlul de proprietate cu respectarea legii.
În ceea ce privește sentința civilă invocată de reclamant și pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., instanța reține că prin respectiva hotărâre s-a dispus anularea titlului de proprietate 552/12.01.2004.
Instanța reține din considerentele acestei sentințe că motivul pentru care s-a pronunțat respectiva soluție că a fost acela al nerespectării principiului reconstituirii dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, de către intimatele C. L. Posești de F. F. și C. Județeană de F. F. P..
Pe de altă parte, din considerentele sentinței invocate nu rezultă în nici un fel obligația Comisiei Locale B. de F. F. de a reconstitui dreptul de proprietate pe pretinsul vechi amplasament.
Mai mult decât atât, din conținutul raportul de expertiză topo I. G. efectuat în prezenta cauză ( filele 45-47 dosar ) rezultă că nu a fost posibilă identificarea vechiului amplasament deținut de autorii reclamantului, decât cu aproximație, față de modificarea vechilor configurații ale parcelelor, de inexistența unor elemente comune planului parcelar vechi și cel actual care să permită stabilirea exactă a vechiului amplasament.
Din concluziile aceluiași raport de expertiză a rezultat însă și fata de stabilirea aproximativă a vechiului amplasament că terenul pretins de reclamant a fost atribuit altor persoane de către C. L. B., fiind emise actualmente titluri de proprietate pentru terenul respectiv, teren care, în mod evident, nu este liber și nici la dispoziția Comisiei Locale B..
Sub acest aspect, instanța apreciază că motivarea Comisiei Județene P., astfel cum rezultă din HCJ 5211/2007, este legală și temeinică și nu reține incidența vreunui motiv de nulitate.
Împotriva sentinței pronunțate de Judecătoria Ploiești, în termen legal a declarat recurs petentul, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței recurate, iar pe fond admiterea plângerii și reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea sa pentru o suprafață de 5.000 mp pe raza comunei B., jud. P..
În motivarea recursului, petentul a învederat instanței faptul că în mod greșit a reținut judecătorul fondului incidența în cauză a prevederilor art.11 alin.3 și art.14 alin.2 din Legea nr.18/1991, deoarece obiectul litigiului îl constituie reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de teren de 5.000 mp pe raza comunei B., jud. P., și nu atribuirea efectivă a terenului, aceasta urmând a se face ulterior, în condițiile legilor funciare și ale regulamentului de aplicare a acestora.
Al doilea motiv de recurs vizează greșita reținere a împrejurării că în . există teren liber pentru a se asigura punerea în posesie a petentului, chiar și în această situație petentul având dreptul de a i se acorda despăgubiri în conformitate cu disp. art.3 alin.4 din Legea nr.1/2000, acest lucru fiind mai avantajos decât primirea unui teren de 5.000 mp în . 70-80 km de .> Al treilea motiv de recurs vizează greșita respingere a obiecțiunilor formulate la raportul de expertiză I., pentru ca apoi să se rețină în considerente pasaje din raportul respectiv.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 c.pr.civ., calea de atac fiind înregistrată pe rolul Tribunalului P. la data de 20.12.2011.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conform prevederilor art. 3041 C.pr.civ., tribunalul constată că recursurile sunt nefondate, urmând să le respingă pentru următoarele considerente:
Potrivit adeverinței nr.4046/07.09.2005 emisă de C. L. de F. F. Posești, autorul reclamantului a figurat în evidențele Registrului Agricol din perioada 1959-1963, în . Posești, județul P., Vol I, fila 118, cu o suprafață de 0,50 ha teren arabil în punctul „la B.”.
Din cuprinsul aceleiași adeverințe rezultă că suprafața de 0,50 ha teren arabil face parte din totalul suprafeței de 1,80 ha teren agricol aprobată conform Legii nr.18/1991, de către C. locală Posești, terenul fiind situat pe raza comunei D., ..
Prin urmare, susținerea petentului în sensul că era îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul ce a aparținut autorului său pe un amplasament situat pe raza comunei B., se observă că este nefondată, atâta timp cât terenul solicitat a fost înscris în CAP Posești, localitate în care-și avea domiciliul autorului recurentului-petent, iar competența în reconstituirea dreptului de proprietate și atribuirea efectivă a terenului aparține Comisiei locale Posești de aplicare a legilor fondului funciar, comisie ce în mod corect a procedat la atribuirea terenului pe un amplasament aflat la dispoziția acesteia.
De aceea, tribunalul constată că nr.5211/30.03.2007 nu este afectată de nelegalitate, împrejurarea că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost adresată Comisiei locale B. de aplicare a legilor fondului funciar neimpunând concluzia că în această localitate era obligatoriu a i se reconstitui recurentului-petent dreptul de proprietate, chiar dacă vechiul amplasament al terenului se află în B..
Prin urmare, tribunalul constată că în mod judicios a concluzionat judecătorul fondului că în cauză sunt incidente dispozițiile art.11 alin.3 și art.14 alin.2 din Legea 18/1991, neexistând vreun impediment pentru reconstituirea dreptului de proprietate în perimetrul fostei CAP Posești al cărei membru a fost autorul petentului, împrejurarea că prin sentința nr.434/22.02.2008 a Judecătoriei Vălenii de M. s-a stabilit nelegalitatea titlului de proprietate nr.552/12.01.2004 emis de C. Județeană P. de aplicare a legilor fondului funciar nefiind de natură a conduce la concluzia că se impune admiterea plângerii ce face obiectul prezentului dosar, din considerentele sentinței respective nerezultând obligația Comisiei Locale B. de F. F. de a reconstitui dreptul de proprietate pe pretinsul vechi amplasament.
De aceea, constatând că motivele de recurs invocate de către petent sunt nefondate, în baza art.312 alin.1 c.pr.civ., tribunalul va respinge ca atare recursul declarat de acesta împotriva sentinței civile nr.8994/20.09.2011 a Judecătoriei Ploiești.
P. ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de petentul G. N. N., domiciliat în comuna Posești, . P., împotriva sentinței civile nr.8994/20.09.2011 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele C. JUDEȚEANĂ P. P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR AGRICOLE ȘI FORESTIERE, cu sediul în Ploiești, județul P. și C. L. DE F. F. B., cu sediul în ., ca fiind nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publica azi 16.05.2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
L. E. A. M. L. R. I. C.
Fiind în concediu de odihnă,
semnează președintele instanței
Grefier,
R. V.
Red./tehnored. A.M.L.
2 ex./27.07.2012
jud. fond L. C. M.
Operator de date cu caracter personal nr. 5595
| ← Pretenţii. Decizia nr. 748/2012. Tribunalul PRAHOVA | Completare carnet de muncă. Sentința nr. 3500/2012. Tribunalul... → |
|---|
