Pretenţii. Sentința nr. 3169/2012. Tribunalul PRAHOVA

Sentința nr. 3169/2012 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 10-04-2012 în dosarul nr. 532/2012

ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR._

DECIZIA NR.532

Ședința publică din data de 10.04.2012

PREȘEDINTE - C. N.

JUDECĂTORI - C. M.

- R. C.

GREFIER - CARDAȘOL I. N.

Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta pârâtă D. A. domiciliată în comuna D., . împotriva sentinței civile nr.3169/24.03.2011 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimatul reclamant C. O. cu domiciliul ales la C.. Avocat V. H. – București, sect.3, ., .. 3, .> Cererea de recurs timbrată cu suma de 159,20 lei taxă de timbru și 0,3 lei timbru judiciar, anulate la dosarul cauzei.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta pârâtă reprezentată de avocat Ososchi, lipsind intimatul reclamant.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța pune în discuția părților cererea de repunere în termenul de motivare a recursului.

Apărătorul recurentei pârâte solicită admiterea cererii de repunere în termen de motivare a recursului, arată că pârâta domiciliază în .> Instanța urmează a se pronunța cu privire la cererea de repunere în termen odată cu pronunțarea pe fond a recursului.

Instanța invocă excepția nulității recursului pentru nemotivare în termen.

Apărătorul recurentei pârâte, solicită respingerea excepției, iar pe fond admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii. Fără cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._ reclamantul C. O. a chemat în judecată pe pârâta D. A. solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 3750 lei, actualizat cu rata inflației, reprezentând avans încasat pentru vânzarea terenului în suprafață de 2500 mp. situat în com. D., ., . în C.F.1525 a loc. D., și suma de 178,5 lei reprezentând cheltuieli legate de încheierea antecontractului nr.810/10.08.2007 aut. de BNP C. E. N. din Urziceni. Cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că între părți s-a încheiat un antecontract de vânzare – cumpărare aut. sub. nr. 810/10.08.2007 la BNP C. E. N., contract ce avea ca obiect înstrăinarea terenului în suprafață de 2500 mp. situat în extravilanul com. D., ., tarlaua 64, . prețul de 3750 lei, care a fost plătit în întregime la data semnării antecontractului.

S-a mai arătat că părțile au convenit ca actul de vânzare – cumpărare să fie încheiat în formă autentică în termen de 30 de zile de la data intabulării.

Reclamantul a precizat că pârâta a încasat prețul dar nu a mai semnat contractul de vânzare – cumpărare ci a vândut imobilul către numiții C. C. și C. R. așa cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare aut. sub nr. 4331/11.12.2008 la BNPA D. E. și D. C. E. și din extrasul de carte funciară eliberat de OCPI Prahova.

Reclamantul a arătat că, având în vedere că pârâta și-a încălcat obligațiile contractuale și a vândut terenul promis către altă persoană, acesta a cerut restituirea prețului primit, sens în care a somat-o prin executor judecătoresc, somație prin care i-a cerut pârâtei ca până la data de 15.06.2009 să se prezinte la cab. Av. H. V. pentru a-i restitui suma de bani încasată, respectiv 4.111,5 lei, ce se compune din suma de 3750 lei - reprezentând prețul încasat conform antecontractului nr. 810/10.08.2007 și suma de 178,5 lei - reprezentând onorariu notar, suma de 64 lei taxe, onorariu executor judecătoresc, și suma de 119- onorariu avocat.

S-a mai arătat că pârâta s-a prezentat la biroul notarial dar a refuzat să restituie suma de bani și a arătat că actul de vânzare – cumpărare a fost încheiat în condițiile legii.

În drept a invocat dispozițiile, art.969 cod. civ. și art.1073, 1075, 1084 cod civil.

Legal citată pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii introductive și a invocat excepția de conexitate arătând că pe rolul Judecătoriei Ploiești se află mai multe dosare care au același obiect, respectiv pretenții izvorâte din presupusa neexecutare a unor promisiuni de vânzare și același reclamant – C. O., doar pârâții fiind diferiți.

Pe fondul cauzei – pârâta a arătat că nu a avut cunoștință nici un moment despre încheierea antecontractului menționat și nu a primit prețul înscris, contractul fiind încheiat între mandata D. A. și mandatarul I. I., acesta din urmă având obligația să înștiințeze mandanta cu privire la încheierea unor antecontracte sau contracte de vânzare –cumpărare, precum și să remită prețul achitat de cumpărător, situație în care nu poate fi obligată prin antecontractul astfel încheiat de mandatar, intervenind o cauză de nevalabilitate, o înțelegere frauduloasă între mandatar și terț.

S-a mai arătat în întâmpinare față de aspectele învederate, precum și față de disp. art.1546 alin.2 c.civ., că nu poate răspunde pentru actele sau faptele cauzatoare de prejudicii săvârșite se mandatarul său.

În drept au fost invocate disp. art. 155 c.proc.civ.

La data de 15.12.2009 reclamantul a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinarea formulată de pârâtă, prin care a arătat că este de acord cu excepția conexității dosarelor, iar pe fond a solicitat solicită obligarea pârâtei la plata restituirii prețului încasat și a cheltuielilor de judecată, dat fiind că este de o totală rea – credință, vânzând de două ori același bun, chiar dacă știa că nu a revocat mandatul și că a încasat de la doi cumpărători prețul pentru acesta.

În drept a invocat disp. art. 1546 Cod civ.

La termenul de judecată din data de 29.01.2010 instanța a pus în discuția părților excepția de conexitate invocata de parata prin întâmpinare și, constatând că pe rolul Judecătoriei Ploiești se află în curs de soluționare și dosarul nr._/281/2009 având ca obiect pretenții, cu același reclamant, doar paratii fiind diferiți, în vederea discutării excepției conexității, în temeiul art. 164 alin. 3 C.p.c a înaintat dosarul completului de judecată învestit cu soluționarea dosarului nr._/281/2009.

La termenul de judecată din data de 05.03.2010, instanța a respins cererea de conexare a dosarului nr._ la dosarul nr._/281/2009, având in vedere ca nu sunt îndeplinite condițiile prev. art. 164 c.pr.civ., in sensul ca nu exista identitate de părți, obiectul si cauza dosarelor nefiind strâns legate.

Prin sentința civilă nr.3169/24.03.2011 Judecătoria Ploiești a admis, în parte acțiunea, a respins, în fond, ca neîntemeiată, cererea de intervenție accesorie, în interesul pârâtei, formulată de numitul N. M. și a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 3.750 lei, reprezentând suma încasată de pârâtă conform antecontractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 810/10.08.2007, de Biroul Notarului Public C. E. N..

Prin aceeași sentință instanța de fond a respins, ca neîntemeiat, capătul de cerere privind restituirea sumei de 178,5 lei, reprezentând cheltuieli legate de încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 810/10.08.2007.

Pentru a se pronunța o asemenea soluție s-a reținut că între reclamant având calitatea de promitent cumpărător și pârâtă, în calitate de promitent vânzător, s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 810 din 10.08.2007, de către Biroul Notarului Public C. E. N. din Urziceni, jud. Ialomița, având ca obiect un teren extravilan, în suprafață de 2500 mp. situat în com. D., ., . vecinătățile: nord – moștenitorii defunctului V. S., est – drum, sud – drum, vest – drum, antecontract în cuprinsul căruia reclamantul, prin mandatar, se obligă să cumpere de la pârâtă imobilul menționat, la prețul total de 3750 lei (RON), pe care declară că i-a achitat în întregime, anterior datei semnării antecontractului.

Motivează prima instanță că, de asemenea, între pârâtă, în calitate de vânzător și numita C. C., în calitate de cumpărător, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 4331/11.12.2008, de către Biroul Notarilor Publici Asociați D. E. și D. C. E. din Ploiești având ca obiect același teren ca și antecontractul anterior menționat.

A reținut instanța de fond că pârâta a încheiat antecontractul din data de 10.08.2007 prin mandatar I. I., conform mențiunii de pe antecontract și procurii autentificate sub nr. 2683/02.08.2007 de către Biroul Notarilor Publici Asociați D. E. și D. C. E. din Ploiești, iar după încheierea antecontractului cu reclamantul, pârâta a încheiat, în nume propriu, conform semnăturii, contractul de vânzare-cumpărare din data de 11.12.2008, cu numita C. C..

Concluzionează instanța de fond că, în aceste condiții, pârâta nu și-a respectat obligația asumată prin antecontractul încheiat cu reclamantul, încheind ulterior, cu o altă persoană, un contract de vânzare-cumpărare privind același teren, ceea ce înseamnă că în patrimoniul reclamantului există o creanță certă, lichidă și exigibilă, conform art. 379 alin. (3) Cod procedură civilă, fiind astfel incidente prevederile art. 969-970, 1069 si 1073 Cod civil, texte de lege în baza cărora pretențiile reclamantului sunt întemeiate.

Mai arată instanța de fond că, având în vedere strânsa legătură între cererea de intervenție accesorie și cererea principală, conform principiului după care accesoriul urmează soarta principalului, se impune respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de intervenție accesorie, în interesul pârâtei, formulată de numitul N. M..

În ceea ce privește capătul de cerere privind restituirea, de către pârâtă, a sumei de 178,5 lei, reprezentând cheltuieli legate de încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 810/10.08.2007, instanța de fond a arătat că este neîntemeiat deoarece reclamantul nu a făcut dovada că a efectuat cheltuielile pe care le pretinde, în cuantumul solicitat.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că în mod greșit instanța de fond a admis acțiunea în condițiile în care reclamantul nu a făcut dovada pretențiilor sale și a făcut abstracție de declarația martorului I. I. din care reiese cert că nu s-a achitata prețul din antecontract și, totodată, instanța nu a făcut nici aplicarea disp. art.225 c.pr.civ.

Susține recurenta că instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, deoarece din interpretarea antecontractului reiese că reclamantului îi revenea obligația d a face demersuri pentru perfectarea contractului de vânzare-cumpărare, fiind astfel evident că în condițiile în care contractul nu s-a încheiat, reclamantul este în culpă, neexecutându-și o obligație esențială asumată prin antecontract, aspect care, coroborat cu buna sa credință și cu lipsa unei dovezi din partea reclamantului privind plata unui preț, conduc la concluzia că pretențiile reclamantului sunt neîntemeiate.

Un alt motiv de recurs vizează faptul că restituirea prețului solicitat de către reclamant nu are niciun temei legal, imposibilitatea perfectării contractului de vânzare-cumpărare din cauza inexistenței bunului în patrimoniul vânzătoarei dând posibilitatea celui prejudiciat de a cere daune pentru neexecutarea culpabilă a convenției, or, în condițiile în care reclamantul nu a solicitat rezoluțiunea contractului cu consecința restituirii reciproce a prestațiilor și nici nu a beneficiat de o clauză contractuală în acest sens, instanța trebuia să respingă acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.

Totodată, recurenta a depus la dosar o cerere prin care a solicitat repunerea în termenul de motivare a recursului arătând că ea nu mai locuiește la adresa indicată de către reclamant în cererea de chemare în judecată, respect6iv în Ploiești, . ci în . a intrat în posesia sentinței la mai mult de o lună de la data poștei inserată pe dovada de comunicare, iar ea suferă de afecțiuni medicale, fapt care a împiedicat-o să depună diligențele necesare.

Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată la nr._, la data de 17.08.2011.

La termenul de judecată din data de 10.04.2012, instanța a invocat din oficiu excepția nulității recursului pentru nemotivare în termen legal.

Tribunalul, examinând cauza in raport de situația de fapt reținuta, de probele administrate in cauza, de criticile formulate si ținând seama de dispozițiile legale incidente in cauza, constata ca recursul este nul pentru nemotivare, pentru următoarele considerente:

Conform art.303 c.pr.civ., recursul se va motiva prin insasi cererea de recurs, sau înăuntrul termenului de recurs, termen care se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar daca recursul s-a făcut mai înainte.

Disp.art.306 c.pr.civ. stipulează ca recursul este nul daca nu a fost motivat in termenul legal, respectiv 15 zile de la comunicare, cu excepția motivelor de ordine publica care pot fi invocate si din oficiu de instanța de recurs care este obligata sa le pună in dezbaterea părților.

Așadar, din analiza actelor si lucrărilor dosarului, rezulta ca sentinta recurata i-a fost comunicata pârâtei la data de 22.07.2011, iar calea de atac a recursului a fost declarata la data de 05.04.2011, anterior comunicării sentinței, însă motivele de recurs au fost depuse abia la data de 01.09.2011.

Ca atare, atât timp cât sentinta recurata a fost comunicata pârâtei la data de 22.07.2011, înseamnă ca termenul de 15 zile prevăzut de lege pentru declararea căii de atac a recursului și pentru motivarea acestuia, a început sa curgă de la data 23.07.2011, expirând la 09.08.2011.

Or, în condițiile în care pârâta avea obligația sa motiveze recursul înăuntrul termenului de 15 zile de la comunicarea sentinței, respectiv, de la 23.07.2011 si pana la expirarea acestuia si anume, pana la 09.08.2011, înseamnă ca recursul declarat de pârâtă este nul pentru nemotivare, întrucât aceasta avea obligația sa formuleze si sa depună motivele de recurs înăuntrul termenului sus-menționat, obligație pe care si-a îndeplinit-o abia la data de 01.09.2011.

De altfel, în speță, nu exista niciun motiv de ordine publica care ar putea fi invocat oricând, chiar si din oficiu de către instanța de recurs.

Pretenția recurentei de a fi repusă în termenul de motivare a recursului întrucât nu ar mai avea același domiciliu cu cel indicat de către reclamant în cererea de chemare în judecată iar din cauza afecțiunilor de care suferă nu s-a putut deplasa la Ploiești pentru a putea efectua demersurile necesare și a intra în posesia sentinței, este neîntemeiată deoarece niciodată pe parcursul procesului pârâta nu a adus la cunoștința instanței că și-ar fi schimbat domiciliul din Ploiești, ., în comuna D., . nu a făcut dovada unei împrejurări mai presus de voința sa și din cauza căreia ar fi fost în imposibilitate de a motiva recursul în termen legal.

In raport de aceste considerente, tribunalul, având în vedere că recursul nu a fost motivat înăuntrul termenului de 15 zile prevăzut de lege, iar recurenta nu a făcut dovada imposibilității motivării recursului în termen legal dintr-o împrejurare mai presus de voința sa, în baza art.303 si 306 c.pr.civ., va respinge cererea de repunere în termen ca neîntemeiată, va admite excepția nulității recursului invocata din oficiu si va constata nul recursului pentru nemotivare înăuntrul termenului legal.

Pentru aceste motive

In numele legii

DECIDE:

Respinge cererea de repunere în termen, ca neîntemeiată și, în consecință:

Admite excepția nulității recursului invocata din oficiu.

Constata nul recursul declarat de recurenta pârâtă D. A. domiciliată în comuna D., . împotriva sentinței civile nr.3169/24.03.2011 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimatul reclamant C. O. cu domiciliul ales la C.. Avocat V. H. – București, sect.3, ., .. 3, . înăuntrul termenului legal.

IREVOCABILA.

Pronunțata in ședință publica, azi, 10.04.2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

N. C. M. C. C. R.

GREFIER

I. N. Cardașol

Operator de date cu caracter personal nr.5595.

Tehnored.RC

3 ex. - 14.05.2012

D.f._ - Judec. Ploiești

j.f. E. D. C.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 3169/2012. Tribunalul PRAHOVA