Succesiune. Decizia nr. 1350/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1350/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 16-10-2013 în dosarul nr. 1350/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVASECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1350
Ședința publică din data de 16.10.2013
Președinte: Ș. O. C.
Judecător: P.-A. A.
Judecător: M. C. A.
Grefier: N. L. E.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant C. O., domiciliat în comuna Fântânele, ., nr. 242, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 5620/27.03.2013, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul-pârât C. D. C., prin reprezentant legal C. D., cu domiciliul în Ploiești, ., ., ., jud. Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă la cele două strigări ale cauzei, ultima efectuată la ora 10,25, recurentul-reclamant personal și reprezentantul legal al intimatului-pârât.
Procedura de citare este îndeplinită.
Cerere timbrată cu taxă de timbru, în cuantum de 4 lei, conform chitanței nr._/25.07.2013, și timbru judiciar, în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că avocat S. A., în calitate de apărător al recurentului-reclamant, a depus la dosar o cerere prin care solicită lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței de judecată, după care
Reprezentantul legal al intimatului-pârât depune la dosar, comunicând și recurentului-reclamant, întâmpinare.
Recurentul-reclamant, având cuvântul, solicită amânarea cauzei, față de imposibilitatea de prezentare a apărătorului său.
Reprezentantul legal al intimatului-pârât, având cuvântul, arată că se opune cererii de amânare formulată de recurentul-reclamant.
Tribunalul califică întâmpinarea depusă la dosar de reprezentantul legal al intimatului-pârât ca fiind note scrise, după care, constatând că la dosar nu există nicio delegația avocațială a domnului avocat S. A. de asistare/reprezentare a recurentului-reclamant, respinge cererea acestuia prin care solicită amânarea cauzei, față de imposibilitatea de prezentare a apărătorului său.
Recurentul-reclamant și reprezentantul legal al intimatului-pârât, având cuvântul pe rând, arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, tribunalul constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Recurentul-reclamant, având cuvântul în dezbateri, solicită admiterea recursului, conform motivelor formulate, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul legal al intimatului-pârât, având cuvântul în dezbateri, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._, reclamantul C. O. a chemat în judecată pe pârâtul C. D. C., prin reprezentant legal C. D., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctei C. E., urmând a se stabili masa bunurilor de partaj, cotele ce revin fiecăruia, în calitate de copărtași și stingerea stării de indiviziune prin atribuirea bunurilor ce revin fiecăruia.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că defuncta C. E. a decedat la data de 23.09.2009, moștenitori cu vocație succesorală fiind reclamantul, în calitatea de soț supraviețuitor și fiu acestora C. D..
La data de 20.02.2011 fiul acestora a decedat, astfel încât în prezenta cauză, calitate de moștenitor are nepotul reclamantului C. D. C..
În ceea ce privește masa de partaj, reclamantul a arătat că de pe urma defunctei C. E. a rămas cota de ½ din apartamentul situat în Ploiești, ., ., ., jud. Prahova, compus din trei camere și dependințe, în suprafață construită de 93 mp, dobândit prin titlul de proprietate nr. 3925/14.11.1977, bunurile mobile- cota de ½ din mobila de dormitor, compusă din șifonier cu trei uși și studio, cota de ½ din dormitor „tineret” compus din șifonier cu două uși, recamier și birou și un aragaz cu patru ochiuri.
În drept acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 963, art. 1143 C. civ, art. 6731 și urm C.proc.civ.
În dovedirea acțiunii au fost depuse înscrisuri.
Pârâtul, legal citat prin reprezentant legal, a formulat întâmpinare, calificată drept cerere reconvențională, prin care a solicitat admiterea acțiunii și obligarea reclamantului la introducerea în cauză a tuturor bunurilor mobile și imobile rămase de pe urma defunctei C. E., respectiv un autoturism, locurile de veci și terenurile intravilane și extravilane.
La termenul de judecată din data de 27.03.2013, instanța de fond, din oficiu, a invocat excepția lipsei coparticipării procesual pasive obligatorii, față de precizarea de către reclamant a faptului că nu solicită introducerea în cauză, în calitate de pârâtă a lui C. D..
P. sentința civilă nr. 5620/27.03.2013, Judecătoria Ploiești, în baza art. 133 C.proc.civ., a declarat nulă cererea reconvențională formulată de pârâtul C. D. C. prin reprezentant legal C. D.. A admis excepția lipsei coparticipării procesual pasive obligatorii invocată de instanță din oficiu și a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul C. O., în contradictoriu cu pârâtul C. D. C. prin reprezentant legal C. D., pentru lipsa coparticipării procesual pasive obligatorii.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, cu privire la excepția lipsei coparticipării procesual pasive obligatorii invocată din oficiu de instanță, că prin cererea de chemare în judecată, reclamantul C. O. a chemat în judecată pe minorul C. D. C. (prin reprezentant legal C. D.), în calitate de moștenitor a defunctului C. O. (fiul reclamantului), solicitând instanței partajul averii succesorale rămase de pe urma defunctei C. E. (soția reclamantului).
S-a mai reținut că în motivarea cererii, reclamantul a arătat faptul că numita C. E. a decedat la data de 23.09.2009 (astfel cum rezultă din certificatul de deces . nr._), de pe urma acesteia rămânând ca moștenitori reclamantul C. O. în calitate de soț supraviețuitor și numitul C. D. în calitate de fiu. La data de 20.02.2011 a decedat fiul acesteia, numitul C. D., de pe urma acestuia rămânând ca moștenitor fiul acestuia C. D. C..
Potrivit dispozițiilor art. 47 C.proc.civ. ,,mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul pricinii este un drept sau o obligațiune comună ori dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză”.
Deși, în principiu, coparticiparea procesuală are un caracter facultativ, sunt situații în care, datorită naturii litigiului, coparticiparea procesuală este obligatorie sau necesară. Distincția dintre litisconsorțiu facultativ și cel necesar prezintă importanță pentru cauza de față deoarece scopul pentru care a fost introdusă prezenta acțiune a fost acela de a se dezbate pe cale judecătorească succesiunea defunctei C. E., ceea ce presupune identificarea moștenitorilor acceptanți, stabilirea bunurilor care compun masa succesorală și partajarea în natură a acestor bunuri atribuind fiecăruia loturi corespunzătoare cotei succesorale, pronunțarea unei hotărâri uniforme reprezentând o necesitate obiectivă, în cauză litisconsorțiu fiind necesar, obligatoriu și unitar.
Potrivit dispozițiilor art. 651 C. civ. (art. 954 NCC): ,,succesiunile se deschid prin moarte”.
Având în vedere faptul că decesul numitului C. D. a intervenit după decesul mamei sale C. E., iar transmiterea moștenirii operează de drept în virtutea legii din momentul deschiderii moștenirii, în caz de moarte a succesibilului înainte de dezbaterea moștenirii la care avea dreptul, aceasta fiind retransmisă, tot de drept, asupra moștenitorilor săi, ca făcând parte din propriul patrimoniu succesoral, instanța de fond a apreciat că reclamantul trebuia să cheme în judecată în calitate de moștenitori ai defunctului C. D. toate persoanele cu vocație succesorală la moștenirea acestuia, respectiv și pe soția supraviețuitoare a acestuia, numita C. D. și nu numai pe fiul acestuia, C. D. C..
Astfel, întrucât raportul de drept material litigios creează o dependență procesuală între coparticipanți, astfel încât orice posibilitate de fracționare este exclusă și prin urmare declanșarea și finalizarea procesului civil nu se putea realiza decât în comun cu chemarea în judecată a tuturor moștenitorilor numitului C. D., suntem în situația unui litisconsorțiu necesar guvernat de regula dependenței procesuale a coparticipanților.
Față de toate aceste argumente și având în vedere faptul că instanței nu-i este permis să introducă din oficiu persoane nechemate în judecată de părți, instanța de fond a admis excepția lipsei coparticipării procesuale obligatorii și a respins acțiunea pentru lipsa coparticipării procesual pasive obligatorii.
În ceea ce privește cererea reconvențională formulată de către pârâtul C. D. C. prin reprezentant legal C. D., instanța de fond a reținut că prin cererea intitulată întâmpinare depusă la dosar de către pârâtul C. D. C. prin reprezentant legal C. D., pârâtul a învederat faptul că din masa succesorală mai fac parte și alte bunuri decât cele indicate de către reclamant prin acțiune, respectiv un autoturism, locuri de veci, terenuri intravilane și extravilane.
La termenul de judecată din data de 06.02.2013 instanța de fond a calificat cererea ca fiind o cerere reconvențională prin care se solicită aducerea la masa de partaj a unor alte bunuri, respectiv: un autoturism, locuri de veci, terenuri intravilane și extravilane și a pus în vedere pârâtului, prin reprezentant legal să precizeze cererea reconvențională în sensul de a indica în mod clar bunurile ce solicită a fi aduse la masa de partaj.
S-a mai arătat că, potrivit dispozițiilor art. 112 pct. 3 C.proc.civ., cererea de chemare în judecată va cuprinde obiectul cererii, iar art. 119 alin. 2 C.proc.civ. prevede următoarele: ,,cererea reconvențională trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute pentru cererea de chemare în judecată”. Conform dispozițiilor art. 133 alin. 1 C.proc.civ. ,,cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă”.
Obiectul cererii de chemare în judecată și deci și al cererii reconvenționale trebuie să fie licit, posibil și determinat sau determinabil.
Având în vedere faptul că prin cererea reconvențională pârâtul a solicitat aducerea la partaj a unor bunuri, respectiv un autoturism, locuri de veci, terenuri intravilane și extravilane, dar nu a indicat nici un element de identificare a acestor bunuri, instanța de fond a constatat că acest fapt echivalează cu o lipsă a obiectului cererii reconvenționale, motiv pentru care, în baza art. 133 alin. 1 C.proc.civ., a declarat nulă cererea reconvențională formulată de pârâtul C. D. C. prin reprezentant legal C. D..
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul C. O., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate si trimiterea cauzei la instanța de fond pentru judecare.
În motivare, reclamantul a arătat, în ceea ce privește admiterea excepției lipsei coparticipării procesual pasive obligatorii invocata de instanța din oficiu si respingerea cererii de chemare in judecata, că, dacă valabilitatea unui partaj poate fi atinsă de nulitate absoluta in cazul neintroducerii in proces a unui moștenitor, trebuie avut in vedere si ce sancțiune implica o astfel de hotărâre.
De fapt, o astfel de hotărâre nu este opozabilă celui care nu a fost chemat in proces. Nu este autoritate de lucru judecat, ala încât cel care nu figurează ca parte in hotărârea de partaj poate introduce o noua acțiune.
Reclamantul a mai susținut că prin respingerea acțiunii instanța de fond i-a îngrădit accesul la justiție, hotărârea data fiind nelegală. Faptul ca nu a introdus-o in cauză, în calitate de pârâtă, pe nora sa C. D., nu înseamnă ca i-a creat un prejudiciu acesteia, în condițiile în care cota care ii revine reclamantului din masa partajabila este aceeași, nu se micșorează si nici nu se mărește, deci nu se poate considera ca nu a introdus-o in cauza pentru ca intenționa sa obțină o cotă mai mare.
Reclamantul a mai precizat că, în virtutea rolului activ, instanța are îndatorirea sa pună in vedere reclamantului obligația de a introduce in cauza toate persoanele interesate. În cauza de față, reclamantul a menționat că nu mai existau alte persoane interesate si instanța nu avea obligația sa-i respingă cererea.
Totodată, reclamantul a precizat că prin întimpinarea depusa la dosarul cauzei, nora sa C. D., in calitate de reprezentant legal al minorului, nu a arătat ca are calitatea de pârâta și nici nu a solicitat sa fie introdusă în proces în aceasta calitate.
Mai mult decât atât, a solicitat admiterea acțiunii, astfel că se poate considera ca nu o interesa dreptul (cota) ce i s-ar fi cuvenit ci doar cota ce-i revenea fiului sau. C. D. a fost prezenta in instanța atunci când s-a pus in discuție necesitatea introducerii sale in proces si nu si-a manifestat dorința de a fi parte in aceasta acțiune de partaj.
În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 304 pct. 9, art. 3041 si 312 pct. 3 C.proc.civ.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova la data de 12.07.2013, cauza a fost înregistrată sub același umăr de dosar, nr._ .
Intimatul C. D. C. a depus la dosar, prin reprezentantul său legal, C. D., o întâmpinare, calificată de tribunal ca fiind note scrise, prin care a solicitat respingerea recursului, deoarece reclamantul trebuia să cheme în judecată toate persoanele cu vocație succesorală, respectiv și pe soția defunctului C. D., respectiv C. D..
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs formulate de către recurentul-reclamant, a dispozițiilor legale incidente, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 3041 C.proc.civ., tribunalul constată că aceste motive sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
P. cererea introductivă de instanță, reclamantul C. O. a investit instanța de judecată cu o cerere de dezbatere în procedura contencioasă a succesiunii rămase de pe urma defunctei C. E., dec. la data de 23.09.2009.
Fără a analiza în detaliu vocația succesorală concretă a succesibililor defunctei C. E., ca o chestiune prealabilă, în mod corect instanța de fond a constatat că au vocație succesorală generală următoarele persoane: C. O., în calitate de soț supraviețuitor, precum și C. D., în calitate de fiu al defunctei.
Cum acesta din urmă, C. D., era decedat, la rândul său, la momentul formulării prezentei acțiuni, în mod legal instanța de fond a apreciat că în cauză operează instituția retransmiterii și nu cea a reprezentării, atâta timp cât decesul fiului a fost ulterior date decesului mamei sale.
Or, așa cum s-a arătat și în sentința atacată, art. 47 C.proc.civ. prevede că mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte, dacă obiectul pricinii este un drept sau o obligațiune comună, ori dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză.
Or, fiind vorba de spre o cerere de chemare în judecată având ca obiect partaj succesoral, în mod evident era obligatoriu ca procesul să se desfășoare în contradictoriu cu toate persoanele care au vocație succesorală generală la moștenitoarea defunctei C. E., urmând ca, prin probatoriilor ce s-ar fi administrat în cauză, instanța de judecată să stabilească persoanele care au calitatea de moștenitori (legali ori testamentari), precum și drepturile succesorale ale acestora.
Nu poate fi primită susținerea reclamantului, în sensul că instanța de fond trebuia să manifeste rol activ sub acest aspect și să pună în discuție necesitatea introducerii în cauză a pârâtei C. D., în nume propriu, întrucât ar fi creat în sarcina părții pârâte o inegalitate de tratament inechitabilă si chiar o antepronunțare cu privire la soluția ce urma sa o dea, dacă reclamantul s-ar fi opus cererii de introducere în cauză.
În același sens, tribunalul apreciază ca părțile, în respectarea dreptului la un proces echitabil, trebuie sa beneficieze de egalitate de tratament, instanța de fond neputând încălca principiul imparțialității fata de ambele părți.
Nu în ultimul rând, se consideră a fi nefondată și susținerea reclamantului, în sensul că prin neintroducerea în cauză a norei sale, numita C. D., nu i s-a cauzat nici un prejudiciu, pe motiv că, în speță, cota ce îi revine reclamantului din masa succesorală este aceeași, indiferent dacă la moștenire vine doar nepotul său sau nepotul său împreună cu nora sa.
În lipsa participării numitei C. D. în cadrul prezentei dezbaterii succesorale, tribunalul nu poate stabili dacă, în concret, acesteia nu i s-a cauzat nici un prejudiciu. Atâta timp cât, în mod legal, într-un partaj succesoral, trebuie chemați toți succesibilii, asemenea aprecieri din partea reclamantului nu pot fi primite.
Este adevărat că o hotărâre judecătorească prin care se finalizează o procedură de dezbatere succesorală nu poate fi opozabilă unui succesor ce nu a fost citat în proces, însă această ipoteză are în vedere situația în care acel succesor nu ar fi fost chemat în judecată din eroare ori neștiință.
Or, în cauza de față, având în vedere relațiile de familie existente între reclamant și nora sa, C. D., nu se poate afirma că reclamantul nu ar fi știut despre existența acesteia, ori de faptul că aceasta ar avea vocație succesorală generală la moștenirea defunctei sale soții, C. E..
În consecință, în raport de toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 3041 C.proc.civ. și art. 316 C.proc.civ., constatând că sentința recurată este legală și temeinică, tribunalul va respinge ca nefundat recursul declarat de recurentul-reclamant C. O., domiciliat în comuna Fântânele, ., nr. 242, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 5620/27.03.2013, pronunțată de Judecătoria Ploiești.
De asemenea, tribunalul va lua act că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant C. O., domiciliat în comuna Fântânele, ., nr. 242, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 5620/27.03.2013, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul-pârât C. D. C., prin reprezentant legal C. D., cu domiciliul în Ploiești, ., ., ., jud. Prahova, ca fiind nefondat.
Ia act că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată in ședință publică, azi 16.10.2013.
Președinte Judecători
Ș. O.-C. P.-A. A. M. C.-A.
Grefier
N. L.-E.
Red. O.C.Ș
2 ex/19.12.13
d. f._ Judecătoria Ploiești
j. f. I. A.
Operator date cu caracter personal nr. 5595
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1346/2013. Tribunalul PRAHOVA | Expropriere. Sentința nr. 2707/2013. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
