Suspendare provizorie. Decizia nr. 1026/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1026/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 04-06-2013 în dosarul nr. 1026/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL P.
SECTIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1026
Ședința publică din data de 04 Iunie 2013
PREȘEDINTE: M. B.
Judecător: F. L. S.
Judecător: I. C.
Grefie: M. M. C.
Pe rol fiind soluționarea recursdului declarat de recurenta intimată ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR P. A M. PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, .. 22, P., împotriva încheierii din data de 25.04.2012, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în Ploiești, .. 187, ., .>
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata contestatoare reprezentată de avocat M. N., lipsind recurenta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul intimatei contestatoare depune la dosar concluzii scrise, după care arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză, solicitând cuvântul în dezbateri.
Tribunalul având în vedere actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare d ejudecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat M. N. având cuvântul pentru intimata contestatoare, solicită respingerea recursului ca nefondat, conform concluziilor scrise depuse la dosar.
Arată totodată că nu solicită cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._ reclamanta . în contradictoriu cu intimatele DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. P. și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR P. A M. PLOIEȘTI, a solicitat instanței anularea „anunțului privind vânzarea pentru bunuri mobile” emis în data de 31.01.2012, anularea Raportului de evaluare înregistrat la DEGFP P. sub nr. 2224/13.01.2012 și suspendarea executării până la soluționarea irevocabilă a prezentei contestații la executare.
În motivare a arătat că, prin intermediul somației nr._/21.10.2011 și a titlului executoriu nr._/21.10.2011 în sarcina contestatoarei s-a stabilit o datorie fiscală în cuantum de 594.849 lei, iar prin intermediul procesului – verbal de sechestru pentru bunuri mobile, încheiat la data de 21.10.2011 s-a procedat la indisponibilizarea a două autoturisme proprietate contestatoarei cu o valoare de 93.389 lei.
A mai susținut contestatoarea că, în vederea valorificării bunurilor sechestrate organul fiscal a stabilit efectuarea raportului de evaluare nr. 2224/13.01.2012, act de executare potrivit căruia autoturismul marca Wolkswagen Passat cu număr de înmatriculare_ a fost evaluat la suma de 23.600 lei, iar autoturismul marca Hyundai Santa Fe cu număr de înmatriculare_ a fost evaluat la suma de 58.800 lei.
A mai precizat contestatoarea că, cele două autoturisme au fost subevaluate întrucât la stabilirea prețului de piață pentru vânzarea acestora nu s-a realizat o comparare valorică cu prețul de vânzare a unor autoturisme asemănătoare.
Contestatoarea a mai arătat că, nu a putut formula obiecțiuni la raportul de evaluare dispus de DGFP P. întrucât legislația fiscală nu prevede o astfel de posibilitate, iar raportul a fost comunicat odată cu „Anunțul privind vânzarea pentru bunuri mobile” prin intermediul căruia s-a dispus scoaterea la licitație a celor 2 autoturisme.
A mai precizat contestatoarea că, prin faptul că cele două autoturisme sunt subevaluate acesta este prejudiciată întrucât valoarea acestora acoperă într-un cuantum foarte redus datoria fiscală, aspect ce conduce la creșterea valorii privind penalitățile.
În drept a invocat prevederile art. 172 Cod de Procedură Fiscală.
Prin încheierea de ședință din data de 25.04.2012 instanța a admis cererea de suspendare a executării silite formulată de contestatoarea . în contradictoriu cu intimatele DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. P. și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR P. A M. PLOIEȘTI și a dispus suspendarea executării silite din dosarul de executare nr. O261 al intimatei până la soluționarea irevocabilă a contestației la executare.
Instanța a reținut faptul că, a plătit cauțiune contestatoarea în cuantumul stabilit de instanță (10% din valoarea bunului), în cauză fiind vorba despre o publicație de vânzare prin licitație publică a autoturismelor aparținând contestatoarei, aceasta contestând evaluarea dată acestora în cadrul executării silite, astfel încât în eventualitatea în care contestația la executare din prezenta cauză va fi admisă, autoturismele valorând în realitate mai mult decât este stabilit în dosarul de executare în cauză, și totuși vor fi fost între timp vândute, contestatoarea urmează a suferi prejudicii dificil de remediat.
Instanța a mai reținut faptul că dispunând aceasta nu a analizat în niciun mod nulitatea sau valabilitatea formelor de executare, acestea putând fi analizate doar în cadrul contestației la executare, iar nu a prezentei cereri de suspendare a executării.
Împotriva acestei încheierii de ședință a declarat recurs intimata Administrația Finanțelor P. a M. Ploiești, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului P. – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal la data de 10.07.2012.
În motivare recurenta a arătat că, bunurile mobile nu au fost adjudecate la data producerii efectelor, respectiv la data anunțului privind vânzarea pentru bunuri mobile nr._/31.01.2012, iar suspendarea nu mai poate opera având în vedere că bunurile nu au fost adjudecate la data anunțului și practic din data de 31.01.2012 nu mai are obiect.
A mai susținut recurenta că, procedura de executare a fost întocmită de către organele de executare conform dispozițiilor legale în vigoare, contribuabilul având obligația de a achita creanțele fiscale datorate la bugetul general consolidat al statului.
Arată recurenta că în mod eronat instanța de fond a admis cererea de suspendare, având în vedere cuantumul mare a obligațiilor fiscale pe care contestatoarea le are la bugetul general consolidat al statului, iar prin admiterea unei astfel de cereri s-ar crea un prejudiciu la bugetul general consolidat al statului, cu atât mai mult cu cât contestatoarea avea cunoștință de valoarea creanțelor fiscale datorate, prin comunicarea formelor de executare conform dispozițiilor legale prevăzute de OG nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală.
Recurenta a mai menționat faptul că simplul fapt al achitării cauțiunii nu constituie o condiție unică de admisibilitate a cererii de suspendare, aceasta fiind una dintre condițiile prealabile pentru admisibilitatea cererii, instituite de lege în vederea recuperării pagubei pricinuite creditorului, esențială fiind justețea și necesitatea luării unei astfel de măsuri, iar instanța trebuie să aprecieze luarea și necesitatea luării acestei măsuri în funcție de împrejurările cauzei care nu impun suspendarea executării silite, nefiind vorba de nici o manifestare de abuz de drept din partea intimatei.
În drept a invocat prevederile art. 304 Cod de Procedură Civilă.
Prin încheierea de ședință din data de 7.09.2012 instanța a dispus în baza art. 99 din ROI transpunerea cauzei la Secția I Civilă.
Cauza a fost înregistrată la Secția I Civilă a Tribunalului P. la data de 15.10.2012
Examinând recursul formulat, raportat la motivele invocate în cererea de recurs, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, prin prisma dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă si a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată ca recursul este fondat, urmând a fi admis, pentru următoarele considerente ce se vor expune în continuare:
Potrivit art. 403 alin. (1) C.p.c. „până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanță”.
Faptul achitării cauțiunii nu constituie o condiție unică de admisibilitate a cererii de suspendare, aceasta fiind una dintre condițiile prealabile prevăzute de lege pentru admisibilitatea cererii, esențială fiind analiza utilității luării unei asemenea măsuri.
Or, în cauză, Tribunalul apreciază că nu se justifică necesitatea luării acestei măsuri, care ar trebui întemeiată pe împrejurări de natură a constitui un motiv considerat de lege ca fiind excepțional și care să permită aplicarea dispozițiilor art. 403 C.p.c., motive care nu se regăsesc în prezenta cauză.
Pentru a admite cererea de suspendare a executării, instanța învestită cu soluționarea acesteia trebuie să aprecieze asupra vătămării semnificative a intereselor legitime ale părții care formulează cererea, precum și asupra caracterului iremediabil al vătămării ce s-ar putea produce prin executare, fără să fie prejudiciat fondul.
Suspendarea executării reprezintă o măsură excepțională, putând fi dispusă numai atunci când contestatorul justifică motive temeinice, scopul acesteia fiind evitarea producerii unei pagube ireparabile pentru acesta.
În soluționarea cererii de executare silită, instanța trebuie să aibă în vedere și scopul executării silite, și anume realizarea creanței creditorului, precum și prejudiciul pe care ar trebui să-l suporte creditorul prin continuarea executării silite.
Argumentele aduse de intimata-contestatoare în sensul că prin raportul de evaluare nr. 2224/13.01.2012, autoturismele mărcile Wolkswagen Passat, cu număr de înmatriculare_, respectiv Hyundai Santa Fe, cu număr de înmatriculare_ ar fi fost subevaluate, fiind stabilite valorile de 23.600 lei, respectiv 58.800 lei, deși acestea, în realitate, ar fi valorat sumele de 34.661 lei, respectiv 93.389 lei, nerealizându-se astfel o comparare valorică cu prețul de vânzare a unor autoturisme asemănătoare, iar intimata nu ar fi avut posibilitatea de a formula obiecțiuni la raportul de evaluare dispus de DGFP P., întrucât legislația fiscală nu prevede o asemenea posibilitate, pe cale de consecință, intimata fiind prejudiciată întrucât valoarea celor două autoturisme acoperă într-un cuantum foarte redus datoria fiscală, aspect care conduce la creșterea valorii privind penalitățile, nu reprezintă justificări în favoarea suspendării acesteia, cu atât mai mult cu cât recurenta nu a dovedit nici în fața instanței de recurs că această măsură perturbă grav activitatea pe care o desfășoară și îi produce un prejudiciu important și ireparabil, iar datoria fiscală stabilită în sarcina acesteia este într-un cuantum foarte mare, raportat chiar și la pretinsele valori reale ale celor două autoturisme, respectiv de 594.849 lei.
Astfel, Tribunalul apreciază că, prin admiterea unei asemenea cereri de suspendare a executării silite până la soluționare irevocabilă a contestației la executare formulată, s-ar da posibilitatea debitoarei de a se sustrage executării silite sau de a amâna nejustificat executarea.
Față de cele expuse, în baza art. 312 C.p.c. raportat la art. 304.9 C.p.c. și art. 3041 C.p.c., Tribunalul va admite recursul declarat de recurenta intimată ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR P. A M. PLOIEȘTI și va modifica în tot încheierea recurată în sensul că va respinge cererea de suspendare a executării silite.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta intimată ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR P. A M. PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, .. 22, P., împotriva încheierii din data de 25.04.2012, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în Ploiești, .. 187, ., ., P..
Modifică în tot încheierea recurată în sensul că respinge cererea de suspendare a executării silite.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.06.2013.
Președinte | Judecători | |
M. B., fiind plecat din instanță, semnează Președintele instanței | F. L. S. | I. C. |
Grefier | ||
M. M. C., fiind în C.O., semnează prim-grefier
Operator de data cu caracter personal 5595.
Red.C.I./Tehnored. C.I.
2ex/06.08.2013
Dosar fond nr._ – Judecătoria Ploiești
j.f. C. M. I.
| ← Fond funciar. Sentința nr. 374/2013. Tribunalul PRAHOVA | Modificare act constitutiv persoană juridică. Decizia nr.... → |
|---|
