Grăniţuire. Decizia nr. 65/2015. Tribunalul SATU MARE
| Comentarii |
|
Decizia nr. 65/2015 pronunțată de Tribunalul SATU MARE la data de 17-02-2015 în dosarul nr. 65/2015
Dosar nr._ Cod operator:_
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SATU M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 65/.>
Ședința publică din 17 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: T. B.
Judecător: T. T.
Grefier: A. M.
Pe rol se află pronunțarea apelului civil declarat de apelanții-reclamanți B. A., P. I., P. F., B. M. V., toți cu domiciliul procesual ales în Negrești Oaș, Aleea Trandafirilor, ., județul Satu M., împotriva Sentinței civile nr. 103/23.01.2013 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș, în contradictoriu cu intimații-pârâți B. N. C., B. D., domiciliați în Negrești Oaș, ., județul Satu M., având ca obiect grănițuire.
Se constată că dezbaterea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 10.02.2015, când susținerile și concluziile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, amânându-se pronunțarea în cauză la data deastăzi, 17.02.2015.
TRIBUNALUL
DELIBERÂND
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.103/23.01.2013 pronunțată în dosar nr. _ , Judecătoria Negrești Oaș a admis în parte acțiunea civilă precizată și formulată de reclamanții P. I., P. F. și B. M. V. împotriva pârâților B. N. C. și B. D., moștenitorii defuncților B. G. și B. A. și în consecință: a stabilit linia de hotar între terenul proprietatea reclamanților de ordin I și II înscris în CF nr. 2823 N Negrești Oaș, sub nr. top 1619/2 în suprafață de 1248 mp și terenul proprietatea pârâților înscris în CF nr._ Negrești Oaș, sub nr. cad_, în suprafață de 2200 mp, conform liniei de demarcație determinată de punctele 1-3-5-6-7,(varianta a II a) linie de demarcație stabilită prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert L. F., raport ce face parte integrantă din hotărârea atacată; a obligat părțile să respecte noua linie de hotar stabilită de instanță în modalitatea amintită mai sus; a respins restul cererilor formulate de reclamanți; a compensat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Pentru identificarea cadastrală a terenurilor din litigiu instanța a încuviințat în cauză efectuarea a două expertize tehnice judiciare de specialitate topografică.
Prima expertiză a fost efectuată de către exp. D. V., expertiză care însă nu a fost luată în considerare de instanță întrucât la efectuarea măsurătorilor în teren nu au fost prezente ambele părți, precum și faptul că instanța a identificat cu ocazia cercetării la fața locului o altă situație a imobilelor construcții din litigiu care nu se aflau în linii drepte așa cum rezultă din planul de amplasament aferent acelei expertize.(a se vedea procesul verbal de la fila 164 dosar).
Cea de a doua expertiză efectuată în cauza a fost executată de exp.L. F., expertiză la care au participat mama reclamantului B. si pârâtul B. N. C..
Inginerul topograf a constatat următoarele: reclamanții P. I. si F. sunt proprietarii terenului înscris în CF nr.2823 Negrești Oaș, sub nr. cad. 1619/2 în suprafață de 1248 mp., parcelă de teren pe care este construită o casă de locuit P+1, proprietatea reclamanților construită în anul 2000, imobile ce se află amplasate în Negrești Oaș, pe .; terenul reclamantului B. M. V. este înscris în CF nr._ Negrești Oaș, sub același nr. cad. cu suprafața de 1240 mp., teren situat pe . din Negrești Oaș, pe acest teren existând construită o casă de către părinții reclamantului B.; pârâții cauzei sunt proprietarii terenului înscris în CF nr._ Negrești Oaș sub nr. cad._ cu suprafața de 2200 mp. din care 420 mp. este teren cu curte și construcții și restul de 1780 mp. este teren arabil, pe această parcelă fiind construită o casă de locuit veche cu parter, construcție edificată în anul 1964 situată pe . din Negrești Oaș. În continuarea acestei construcții fără a fi lipită de ea pârâții au construit o casă de locuit nouă după anul 2005, construcție de tip P+1.
Mejda comună contestată de către părți este cea care se află între casele nou edificate de părți, deoarece streșinile acestor case se suprapun existând un gard nou construit de către reclamantul P. I. fără consultarea pârâților .
Instanța la pronunțarea sentinței atacate a ținut cont de semnele vechi de hotar existente la fața locului, respectiv de stâlpul de gard de la frontul străzii Salcâmilor, colțul fundației casei vechi proprietatea pârâților, precum și porțiunea de gard vechi construită înainte de edificarea gardului nou.
Aceste semne vechi de hotar permit folosirea suprafețelor de teren de către părți fără a suferi nici o modificare urmând ca, gardul construit de reclamantul P. I. pe porțiunea dintre construcțiile părților să fie dărâmat și apoi refăcut în funcție de varianta a doua cuprinsă in raportul de expertiză tehnică judiciară încheiat de ing.L. F..
Față de cele ce preced, în baza art.584 Cod civil, instanța a stabilit linia de hotar între terenul proprietatea reclamanților de ordin I și II înscris în CF nr. 2823 N Negrești Oaș, sub nr. top 1619/2 în suprafață de 1248 mp și terenul proprietatea pârâților înscris în CF nr._ Negrești Oaș, sub nr. cad_, în suprafață de 2200 mp, conform liniei de demarcație determinată de punctele 1-3-5-6-7, (varianta a II a) linie de demarcație stabilită prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert L. F., raport ce face parte integrantă din hotărârea atacată.
Instanța a respins ca neîntemeiate restul cererilor formulate de către reclamanți.
În temeiul art.276 Cod Procedură civilă 1865 instanța a dispus compensarea cheltuielilor de judecată avansate de părți cu purtarea acestui proces.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții P. I., P. F., B. M. V. și B. A., solicitând admiterea apelului și schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii în tot a acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea căii de atac exercitate, apelanții arată că prin cererea ce formează obiectul dosarului nr._ reclamanții-apelanți au cerut sa se stabilească linia de hotar care desparte proprietățile pârtilor si ca urmare a stabilirii liniei de hotar pârâții-intimați sa fie obligați sa le respecte dreptul de proprietate asupra fâșiei de teren pe care au acaparat-o din proprietatea lor.
Instanța de fond, prin sentința civila nr. 103/2013, a admis in parte acțiunea civila formulata si precizata și în consecința: stabilește linia de hotar intre terenul proprietatea reclamanților si terenul proprietatea paraților, conform liniei de demarcație determinata de punctele 1-3-5-6-7 (varianta a II-a) linie de demarcație stabilita prin raportul de expertiza tehnica judiciara întocmit de expert L. F., raport care face parte integranta din hotărârea atacata.
Arată că în cauza s-au efectuat doua expertize topografice astfel:
Prima expertiza topografică a fost efectuata de către exp. D. V., expertiza cu care apelanții au fost de acord, însă instanța de fond, cu ocazia deliberării, nu a ținut cont de aceasta pentru considerentul că la efectuarea acestei expertize nu au fost prezenți pârâții-intimați. Apreciază că acest motiv invocat de către instanța este neîntemeiat, întrucât pârâții au fost citați de către expert, iar faptul ca aceștia nu s-au prezentat din rea voința, nu înseamnă ca expertiza nu putea fi efectuata.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv arătat de către instanța, cum ca, construcțiile din litigiu nu se află în linie dreapta nu are nicio relevanță în prezenta cauză, întrucât nu construcțiile edificate constituie obiectul litigiului, ci terenurile părților între care, s-a solicitat, să se stabilească linia de hotar. Așadar expertul D. V. nu a cercetat aliniamentul construcțiilor, ci situația terenurilor aflate in litigiu, concluzionând ca mejda dintre proprietatea reclamanților si a paraților este in linie dreapta .
Cea de-a doua expertiza a fost efectuata de către expert L. F..
Acesta propune doua variante de stabilire a mejdei, cu care apelanți nu pot fi de acord, întrucât expertul a efectuat expertiza ținând cont doar de reperii de mejda existenți la fata locului, fără a tine cont de faptul ca operațiunea de stabilire a mejdei este o operațiune de stabilire prin semne exterioare a limitelor dintre doua proprietăți si ca aceasta se face pe baza reperilor existenți si a planurilor cadastrale. Însă, in cazul de fata proprietățile suferind modificări de reperi (așa cum rezulta din conținutul ambelor expertize efectuate in cauza), stabilirea se va face pe baza harților cadastrale, a planurilor de punere in posesie, si schițelor de plan avizate de oficiul de cadastru.
Învederează faptul ca cele doua expertize efectuate in cauza conțin concluzii contradictorii, motiv pentru care au solicitat instanței de fond, la termenul din data de 12.12.2012 efectuarea unei supraexpertize, solicitare care a fost respinsa motivat de faptul că sunt suficiente probe pentru a pronunța o soluție in cauza. Însă apelanții apreciază ca efectuarea unei supraexpertize este atât necesară, cât si utila cauzei.
Totodată, arată ca nu pot fi de acord cu linia de demarcație stabilita de către instanța de fond întrucât suprafața de teren asupra căreia apelanții sunt proprietari tabulari s-ar diminua semnificativ; astfel conform actelor înscrise în cartea funciara nr.283 a orașului Negrești Oaș apelanții sunt proprietarii unei suprafețe de 1248 mp, iar in urma stabilirii mejdei, suprafața ce va fi folosita efectiv de către ei s-ar diminua cu 86 mp, în timp ce suprafața paraților intimați s-ar mari cu 93 mp, fata de situația aflata in cartea funciara.
Pentru aceste motive, solicită admiterea apelului și schimbarea în tot a hotărârii atacate, iar pe fond admiterea în întregime a cererii de chemare in judecata, așa cum a fost formulată.
În drept, invocă art.282 si urm.Cod proc.civ.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
Prin concluziile scrise, intimații B. N. C. și B. D. solicită respingerea apelului ca neîntemeiat, întrucât consideră soluția dată de prima instanță ca fiind temeinică și legală, fiind echitabilă pentru ambele părți, întrucât o avut în vedere atât doua expertize, cât si cercetarea la fața locului o instanței, care în felul acesta s-a putut edifica asupra stării de fapt concrete de la fața locului, venind cu o delimitare realistă.
Mai mult decât atât, soluția dată în primă instanță, a ținut cont de semnele vechi de hotar care există la fata locului, si pe care instanța Ie-a constatat prin cercetare, dar si de construcțiile edificate pe teren, încă din 1964. Semnele vechi de hotar permit folosirea loturilor de teren din litigiu, de către părți, fără a suferi nici o modificare, fața de situația de fapt din teren.
Limita dintre cele două fonduri învecinate, a fost și este marcată in partea dinspre stradă, de către casa mai întâi construită, care în mod logic nu poate fi decât casa veche, care a aparținut defunctului tată a intimaților, edificiu care este și în prezent.
A veni în acest moment, după zeci de ani, și a solicita în acest moment o suprafață oarecare de teren, pe care este construită această casă, chiar și în mică măsură, este ca și cum ar solicita dărâmarea unei case, pentru a muta însemnele de hotar, fapt care intimaților li se pare de-a dreptul irațional.
Arată, de asemenea, faptul care a putut fi constatat și Ia fața locului, că reclamanții, în mod abuziv și intimidator, încearcă să-și impună propriile linii de hotar, prin diverse garduri și gărdulețe improvizate, profitând de lipsa de acasă a reclamaților. Când în realitate adevăratele linii de hotare sunt stabilite de zeci de ani, încă din vremea când trăiau antecesorii.
Cele două terenuri au fost delimitate corect de-a lungul timpului, așa cum cea de-a doua expertiză, efectuată de d-nul expert L. Franciscan faza primei instanțe, a și constatat. Mai mult, a venit cu variante de delimitate care ambele pot fi luate în considerare de părți, fiind echitabile, fără a aduce atingere imobilelor.
Critică expertiza făcuta de comisia de experți în aceasta faza procesuala, întrucât este departe de a fi convingătoare, pur si simplu se fac doar niște afirmații nerealiste, și acestea la solicitarea instanței, în urma obiecțiilor intimaților. Adică intimații aduc obiecții, si după aceea, se face un supliment de expertiză, care încearcă să-i convingă că de fapt, da, s-a ținut cont și de hărțile cadastrale si de punere în posesie, dacă tot au pomenit de ele, deși în primă fază nimeni nu zice nimic de ele, ci doar s-au făcut măsurători, măsurători, care reclamă dărâmarea unei case din anii 60.
Intimații recunosc unele mici diferențe de suprafață, însă ele nu s-au născut dintr-o presupusă nerespectare a liniei de hotar, ci din dinamica si dezmembrarea veche a terenurilor din vremea CAP. A veni acum si o rectifica suprafața intrând cu aproximativ 1 metru pe suprafața intimaților și demolând o construcție, li se pare aberant. Consideră că în cazul în care instanța va ține cont de această ultima expertiză efectuată de comisie, atunci se va găsi într-o evidentă eroare.
S-a afirmat la un moment dat de apelanți, că intimații ar intenționa să demoleze construcțiile vechi, ceea ce este fals, întrucât nu au intenționat și nu intenționează acest lucru, ci vor rămâne mai departe așa, cum sunt de mai bine de 50 de ani.
Astfel, pe aceste considerente, solicită respingerea apelului reclamanților.
Prin concluziile scrise, apelanții P. I., P. F., B. M. V. și B. F., solicită admiterea apelul și schimbarea în totalitate a hotărârii atacate și, în consecință, admiterea acțiunii așa cum a fost formulata si precizata, și anume: stabilirea liniei de hotar intre terenul proprietatea apelanților si terenul proprietatea intimaților, conform liniei de demarcație determinata de punctele B-C1-D1-F, aliniament stabilit prin raportul de expertiza tehnica judiciara întocmit de experții Polcz R., M. Apostica si Kerti N.; obligarea intimaților la respectarea noii linii de hotar; cu cheltuieli de judecată.
Învederează că nu pot fi de acord cu linia de demarcație stabilita de instanța de fond, întrucât suprafața de teren asupra căreia sunt proprietari s-ar diminua semnificativ, în timp ce suprafața paraților intimați s-ar mări cu 93 mp., deși apelanții P. loan si P. F. sunt cei care au un minus de suprafața de95 mp. așa cum rezulta din conținutul raportului de supraexpertiza.
Mai mult, hotărârea instanței de fond se bazează pe o expertiza prin care se propun variante de natura sa compenseze deficitul de suprafața de teren al uneia dintre părți, ceea ce este total greșit, astfel cum a statuat și Tribunalul Suprem Secția Civila prin decizia nr.1989/1987 care arata ca: „daca într-un proces de grănițuire s-a dispus efectuarea unei expertize, expertul are îndatorirea sa stabilească hotarul care desparte terenurile părților in litigiu, prin determinări tehnice exacte, iar nu sa propună in mod arbitrar, doua variante de natura sa compenseze deficitul de suprafața al uneia dintre părți..."
Având in vedere cele de mai sus, apreciază că, concluziile raportului de expertiza efectuat in apel sunt cele corecte, si pe care apelanții le însușesc in totalitate, motiv pentru care consideră că apelul formulat este fondat.
Prin decizia civilă nr. 103/. 10.04.2014 Tribunalul Satu M. a respins apelul reclamanților B. A., P. I., P. F., B. M. V., declarat împotriva Sentinței civile nr. 103/23.01.2013 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș în dosar cu nr. de mai sus, în contradictoriu cu intimați-pârâți B. N. C., B. D., fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut următoarele:
Obiectul acțiunii îl constituie stabilirea liniei de hotar între proprietățile părților.
În fața instanței de fond au fost efectuate două expertize, de către ing.D. V. și, respectiv ing.L. F..
Prima expertiză concluzionează că mejda dintre cele două proprietăți concordă cu folosința actuală.
A doua expertiză propune două variante, în ambele gradul situat între construcții urmând a fi dărâmat și refăcut.
Instanța a stabilit linia de hotar conform acestei ultime expertize varianta II.
Prin expertiza efectuată în apel de către ing.Polcz Jozsef R., M. A. și Kerti N. O., se propune, în baza planurilor topografice care au stat la baza înscrierii terenurilor în CF, ca mejda să fie stabilită prin deplasarea liniei de demarcație actuale de pe aliniamentul ABCD pe aliniamentul B-C1-D1-F. Distanța dintre C și C1 este de 66 cm., iar dintre D și D1 de 72 cm..
Experții menționează că linia de mejdă a fost propusă în urma analizei situației atât după harta cadastrală veche, cât și după planurile cu puneri în posesie.
Punerea în aplicare a acestei variante de mejdă impune demolarea casei vechi a intimaților, construită în anul 1964.
Prin expertiza efectuată în apel s-a constatat că apelanții folosesc o suprafață mai mică cu 95 mp. decât cea înscrisă în CF - 1248 mp., fără a preciza însă dacă aceasta se regăsește în cei 111 mp. folosiți de către intimați peste suprafața cuprinsă în CF, de 2200 mp. Pe de altă parte, reclamanții-apelanți nu au investit instanța cu o acțiune în revendicare a acestei suprafețe.
Analizând cererea apelanților pe baza unui criteriu de rezonabilitate și echitabilitate, instanța de apel a apreciat că stabilirea mejdei în varianta propusă de comisia de experți creează o disproporționalitate nerezonabilă între câștigul obținut de apelanți – maxim 72 cm. în pct.D-D1 față de prejudiciul produs în acest scop intimaților și anume demolarea unei case.
S-a reținut totodată, și practica judiciară oferită în acest sens de cauza Ruianu contra României.
Casa veche a intimaților are acest amplasament din anii 1960, când a fost construită, amplasament acceptat de-a lungul timpului de către apelanți.
Expertiza întocmită de ing. L. menționează semnele vechi de hotar – stâlpul de la frontul străzii Salcâmilor, porțiunea de gard de la pct.5-6-7 – recunoscute de toate părțile litigante la fața locului.
De asemenea, varianta propusă de ing. L., prin dărâmarea parțială a gardului între construcțiile părților și refacerea pe linia dintre pct.4-5 ar asigura spațiul necesar pentru streșinile caselor învecinate fără ca acestea să depășească granița dintre ele.
S-a apreciat, în consecință, că varianta de grănițuire propusă de ing.L. și reținută de prima instanță în sentința atacată reprezintă o modalitate rezonabilă și echitabilă de grănițuire a proprietăților învecinate.
Pentru aceste motiv, instanța de apel a preferat această expertiză față de expertiza întocmită de comisia de 3 experți în apel, care a apreciat că propune o modalitate de stabilire a mejdei nesusținută printr-o cerere de revendicare a terenului de către reclamanții-apelanți, pe de o parte, și disproporționată din perspectiva efectelor pe care le produce, dar având în vedere și situația de fapt a terenului și a construcției încă din 1964.
În consecință, reținând ca legală și temeinică hotărârea instanței de fond, în baza art. 296 Cod proc.civ., tribunalul a respins apelul, fără cheltuieli de judecată.
Împotriva deciziei civile nr. 103/. pronunțată de Tribunalul Satu M., în dosar nr._, au formulat recurs apelanții-reclamanți P. I., P. F., B. M. V. și B. A. solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul admiterii apelului, schimbarea sentinței și admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată, iar în subsidiar a solicitat casarea deciziei recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel întrucât aceasta nu a intrat în cercetarea fondului, cu cheltuieli de judecată.
Prin motivele de recurs invocă faptul că hotărârea cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii că hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii și că a fost dată de instanța de apel fără a intra în cercetarea fondului.
În mod eronat se reține de către instanță, susțin recurenții, că nu au investit instanța cu o acțiune în revendicare, ori tocmai o astfel de acțiune au formulat –în grănițuire și revendicare, solicitând stabilirea liniei de hotar dintre cele două proprietăți și obligarea pârâților să respecte dreptul de proprietate și posesie asupra fâșiei de teren pe care au acaparat-o, aspect necontestat de pârâți prin întâmpinare.
În acest sens susțin recurenții la instanța de fond au fost efectuate două expertize topografice care reliefează concluzii contradictorii, aspect invocat și în apel, instanța dispunând proba cu supraexpertiza cu trei experți dar instanța a decis a nu lua în calcul această lucrare motivând că această ultimă expertiză propune o modalitate de stabilire a mejdei, nesusținută printr-o cerere de revendicare.
Pe de altă parte susțin recurenții ambele instanțe au pronunțat hotărârile pe baza concluziilor unui raport de expertiză ce propune variante de natură să compenseze deficitul de suprafață de teren al uneia din părți contrar deciziei de îndrumare a instanței supreme ceea ce lezează dreptul de proprietate suprafața lor de teren s-ar diminua cu 86 mp iar a pârâților s-ar majora cu 93 mp fiind încălcate astfel dispozițiile art. 44 din Constituție
Cât privește demolarea casei vechi a pârâților, în mod greșit s-a avut în vedere de către instanța de apel un astfel de criteriu de rezonabilitate și echitabilitate întrucât susțin recurenții nu au intenția de a demola acest imobil putând să se stabilească mejda în zona casei vechi ca fiind zidul acestei case.
În drept invocă prevederile art. 299 și urm, din Codul de procedură civilă.
Prin întâmpinare intimații pârâți B. N. C. și B. D. au solicitat respingerea recursului ca netemeinic și nefondat.
Apreciază ca temeinice și legale atât Decizia atacată cât și Sentința dată de instanța de fond în prima instanță.
Arată că hotărârea dată de instanța da fond, a avut la bază atât cercetarea la fața locului de către instanță, cât și două expertize topografice efectuate în cauză dintre care cea de-a doua având chiar două variante de delimitare. Mai mult decât atât s-a ținut cont și de reperii de mejdă vechi existenți de mai bine de 50 de ani, și care nu au fost contestați de antecesorii pârtilor.
În ceea ce privește Decizia atacată intimații pârâți apreciază că este una legală și fundamentată și mai mult decât atât este cea mai echitabilă soluție în speța dată, lăsând practic părțile în situația anterioară, statuată de zeci de ani. Deși în faza apelului s-a efectuat de către o comisie de experți o supraexpertiză, instanța de apel nu a ținut cont de ea întrucât concluziile acestea erau de-a dreptul aberante si imposibil de realizat faptic. Ne referim Ia propunerea de a dărâma casa construită de antecesorul nostru în anii 60, pe motiv că linia de hotar ar trece cu aproximativ aproape 1 metru prin ea.
A veni în acest moment, după zeci de ani, și a solicita în acest moment o suprafață oarecare de teren, pe care este construita această casă, chiar și în mică măsură, este ca și cum ai solicita dărâmarea unei case, pentru a muta însemnele de hotar. Fapt care lor li se pare de-a dreptul aberant și irațional.
Arată de asemenea instanței, fapt care a putut fi constatat și la fața locului, că reclamanți, în mod abuziv și intimidator, încearcă să-și impună propriile linii de hotar, prin diverse garduri și gărdulețe improvizate, profitând de lipsa de acasă a reclamaților. Când în realitate adevăratele linii de hotare sunt stabilite de zeci de ani, încă din vremea când trăiau antecesorii.
Cele două terenuri au fost delimitate corect de-a lungul timpului, așa cum cea de-a doua expertiză, efectuată de d-nul expert L. F., a și constatat în faza primei instanțe. Mai mult a venit cu variante de delimitate care ambele pot fi luate în considerare de părți, fiind spunem noi, echitabile și sensibil asemănătoare, fără a aduce atingere imobilelor.
Examinând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, instanța de recurs a admis ca fondat recursul civil declarat de recurenții reclamanți P. I., P. F., B. M. V. și B. A., toți cu domiciliul procesual ales în loc.Negrești Oaș, ..10, . M. la Cabinet de Avocat C. M. M., în contradictoriu cu intimații pârâți B. N. C. și B. D., ambii domiciliați în loc. Negrești Oaș, ., județul Satu M., împotriva deciziei civile nr. 103/. 2014, pronunțată de Tribunalul Satu M. pe care o casează cu trimitere pentru o nouă judecarea la Tribunalul Satu M. ținând seama de considerentele deciziei de casare, urmând ca cheltuielile de judecată să fie avute în vedere la rejudecarea cauzei.
Instanța de recurs a reținut că, critica formulată de recurenți deciziei civile nr.103/. 2014 este întemeiată.
Reclamanții au investit instanța cu o acțiune civilă în grănițuire și revendicare întrucât au solicitat nu doar stabilirea liniei de hotar dar și obligarea pârâtelor „să respecte dreptul de proprietate și posesie asupra fâșiei de teren pe care a ocupat-o din proprietatea noastră”.
De asemenea prin cererea de apel, apelanții reclamanți au solicitat admiterea apelului și schimbarea în totalitate a hotărârii în sensul admiterii în totalitate a acțiunii așa cum a fost formulată și precizată aceleași fiind și concluziile după efectuarea lucrării de contraexpertiză din faza de apel.
Ori instanța de apel a reținut în mod greșit că nu a fost investită cu o cerere de revendicare de către reclamanții apelanți și nu a cercetat fondul în acest sens, respectiv nu s-a pronunțat asupra acțiunii în revendicare.
Ambele acțiuni în grănițuire și în revendicare sunt acțiuni reale și petitorii.
Prin acțiunea în revendicare reclamantul cere instanței să i se recunoască dreptul de proprietate asupra unui bun determinat și în consecință să fie obligat pârâtul să-i restituie posesia bunului. În acest sens dreptul de proprietate este un drept real principal ce conferă titularului cele trei atribute: posesia, folosința și dispoziția, atribute ce pot fi exercitate în mod absolut, exclusiv și perpetuu.
Acțiunea în grănițuire este la rândul său o acțiune reală, petitorie, imobiliară și declarativă de drepturi supusă prescripției de la art. 1890 cod civil prin care reclamantul solicită ca instanța în contradictoriu cu pârâtul să determine prin semne exterioare întinderea celor două fonduri învecinate.
Așadar acțiunea în grănițuire produce efecte numai în ceea ce privește stabilirea liniei de hotar între cele două proprietăți, instanța nu se poate pronunța asupra existenței dreptului de proprietate.
Astfel, instanța de recurs a reținut prezența a două acțiuni distincte, reclamanții au investit instanțele cu ambele acțiuni ori instanța de apel a cărei hotărâre se solicită a fi cenzurată nu s-a pronunțat asupra uneia din cereri respectiv a acțiunii în revendicare invocând prind decizie că nu a fost formulată o astfel de acțiune, ori conform art. 261 alin. 1 pct. 5 din Codul de procedură civilă, hotărârea trebuie să cuprindă și motivele de fapt și de drept pentru care au fost înlăturate cererile sau motivele unei părți, ori în cazul de față, instanța a soluționat procesul fără cercetarea fondului în ceea ce privește această cerere.
În acest sens, conform art. 312 alin. 3 din Codul de procedură civilă, casarea hotărârii atacate, se poate pronunța pentru motivele prevăzute la art. 304 pct. 1-5 din Codul de procedură civilă, precum și în toate cazurile în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului sau modificarea nu este posibilă fiind necesară administrarea de probe.
În aceste condiții în baza art. 312 alin. 3 și 5 din Codul de procedură civilă, raportat la art. 304 din Codul de procedură civilă, a fost admis recursul, casată decizia cu trimitere spre rejudecarea la aceeași instanță, pentru cercetarea fondului ambelor cereri cu care instanța fost investită, cele două cereri fiind indisolubil legate una de alta, neputând fi dispusă o casare parțială.
În rejudecare instanța de apel va avea în vedere și celelalte critici formulate de părți și va administra probațiunea necesară raportat atât la acțiunea în grănițuire cât și la acțiunea în revendicare cu care a fost legal investită pentru a pronunța o hotărâre legală și temeinică, în baza art. 261 alin. 1 din Codul de procedură civilă, urmând ca cheltuielile de judecată să fie avute în vedere în rejudecarea cauzei.
La instanța de trimitere spre rejudecare – Tribunalul Satu M., cauza a fost înregistrată la data de 05.01.2015, sub dosar nr. unic_ .
În rejudecare, deliberând asupra apelului, instanța reține următoarele:
Din lucrarea de expertiză efectuată de cei trei experți în apelul din primul ciclu procesual rezultă că actuala folosință a terenului înscris în c.f. E-_ nr. cad._ top.1618/2, 1619/3 respectiv a terenului înscris în c.f. 2823N nr. cad.1619/2 nu respectă limita cadastrală din planurile topografice, limita cadastrală corectă fiind marcată de punctele B-C1-D1-F din planul de situație întocmit. Altminteri, concluzia că starea de fapt nu corespunde situației juridice, rezultă și din celelalte două expertize efectuate în fața primei instanțe.
Astfel fiind, urmează ca instanța să admită apelul, să schimbe în tot sentința pronunțată și să stabilească, că linia B-C1-D1-F din planul de situație anexă la lucrarea de expertiză topografică efectuată în dos. nr. 676 /266/2008 a Tribunalului Satu M. de experții Polcz-M.-Kerti reprezintă limita de demarcație între terenul înscris în c.f. E-_ nr. cad._ top.1618/2, 1619/3 și terenul înscris în c.f. 2823N nr.cad.1619/2.
Optarea pentru varianta „mai economicoasă”, propusă prin lucrarea expertului L. F. ar însemna încălcarea dreptului de proprietate al apelanților P..
Tot astfel, corespunzător stabilirii liniei de demarcație între cele două parcele de teren în discuție, instanța va admite cererea de revendicare a reclamanților P. I. și P. F. și va obliga pârâții B. N. C., și B. D. să lase în deplina posesie și folosință a reclamanților P. I. și P. F., suprafața de teren cuprinsă între liniile B-C-D-E și B-C1-D1-F din anexa la lucrarea de expertiză topografică mai sus învederată.
În temeiul art. 274 alin.1 din C.pr civ., instanța va obliga pe fiecare intimat în parte să plătească apelanților P. I. și P. F. câte 1458 lei cheltuieli de judecată și va respinge ca nefondată cererea intimaților privind acordarea de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul apelanților B. A., P. I., P. F. și B. M. V., toți cu domiciliul procesual ales în Negrești Oaș, Aleea Trandafirilor, ., județul Satu M., împotriva Sentinței civile nr. 103/23.01.2013 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș, în contradictoriu cu intimații B. N. C., și B. D., domiciliați în Negrești Oaș, ., județul Satu M..
Schimbă în tot sentința pronunțată.
Stabilește că linia B-C1-D1-F din planul de situație anexă la lucrarea de expertiză topografică efectuată în dos. nr. 676 /266/2008 a Tribunalului Satu M. de experții Polcz-M.-Kerti reprezintă limita de demarcație între terenul înscris în c.f. E-_ nrn cad._ top.1618/2, 1619/3și terenul înscris în c.f. 2823N nr.cad.1619/2.
Obligă pârâții să lase în deplina poseie și folosință a reclamanților P. I. și P. F., suprafața de teren cuprinsă între liniile B-C-D-E și B-C1-D1-F din anexa la lucrarea de expertiză topografică mai sus învederată.
Obligă pe fiecare intimat în parte să plătească apelanților P. I. și P. F. câte 1458 lei cheltuieli de judecată.
Respinge ca nefondată cererea intimaților privind acordarea de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 17.02.2015.
Președinte, T. B. | Judecător, T. T. | |
Grefier, A. M. |
Red. T.T./18.03.2015
Tehnored_LI /23.03.2015
Ex. 8
- ..cu: B. A., P. I., P. F., B. M. V., B. N. C., B. D.
Jud. fond: O. C.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 22/2015. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 59/2015. Tribunalul SATU... → |
|---|








