Suspendare provizorie. Decizia nr. 38/2015. Tribunalul SATU MARE

La pronunțare nu se prezintă părțile.

Se constată că judecarea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 28.01.2015, când susținerile părților prezente au fost consemnate în acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, amânându-se pronunțarea în cauză la data de azi;

TRIBUNALUL

DELIBERÂND

Asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 1910/11.07.2014, pronunțată de Judecătoria Carei în dosar nr._, a fost admisă contestația înaintată de către debitorul contestator C. NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ S.A., în contradictoriu cu intimata creditoare UNITATEA ADMINISTRATIV – TERITORIALĂ . și în consecință s-a dispus anularea titlului executoriu nr.225/25.02.2014 și a somației nr.520/25.02.2014 emise de către intimata creditoare, fără cheltuieli de judecată reținându-se de către prima instanță că, în fapt, după ce contestatoarea debitoare a indicat intimatei creditoare, prin adresa nr.258/14.02.2012 o valoare de impunere a imobilului în cauză conform unei valori de inventar de 85.088,52 lei, calculându-se astfel o obligație de plată în sarcina contestatoarei de 17.018 lei cu titlu de impozit aferent anului 2012, a revenit ulterior, prin adresa nr.230/7640/14.05.2014, depunând o declarație fiscală rectificativă și indicând o valoare a imobilului de 68.250 lei, conform valorii contabile, pentru care s-ar datora o obligație fiscală de plată în cuantum de 1024 lei cu titlu de impozit pe clădiri aferent anului 2012.

Față de această stare de fapt prima instanță a mai reținut că, emiterea de către creditoarea . decizii de impunere pentru perioada ianuarie – mai 2012 prin raportare la valoarea inițială indicată de către debitoare, precum și a formelor de executare silită ulterioare se prezintă a fi nelegală câtă vreme debitoarea i-a comunicat acesteia declarația fiscală rectificativă din data de 14.05.2014 din care a rezultat o obligație de plată fiscală într-un cuantum semnificativ mai redus.

În drept, instanța de fond a apreciat că sunt incidente în cauză disp.art.84 din OGR nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală precum și Ordinul nr.144/2012 al Ministerului Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală pentru aprobarea procedurii de îndreptare a erorilor cuprinse în declarațiile fiscale în cazul depunerii de către contribuabili a unei declarații rectificative.

Împotriva acestei sentințe a promovat apel în termenul legal creditorul UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUN S. prin PRIMAR, solicitând schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii contestației la executare formulate în cauză, în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca nefondată, invocând în fapt că stabilirea cuantumului inițial al obligației fiscale de plată s-a realizat pe baza valorii de inventar a clădirii, astfel cum a fost aceasta înregistrată în contabilitatea intimatei debitoare și că declarația fiscală rectificativă prin care s-a indicat o valoare impozabilă mai redusă produce efecte doar de la data înregistrării acesteia în evidențele fiscale, astfel încât pentru perioada de timp anterioară înregistrării declarației fiscale rectificative impozitul pe clădiri calculat la valoarea inițială și titlul executoriu, precum și formele de executare silită emise în acest sens se prezintă a fi legale.

Intimata debitoare legal citată se prezintă prin c.j. B. A. D. și depune întâmpinare în condițiile disp.art.205 rap.la art.482 Cod.proc.civ. (filele nr.25-28) prin care solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, prevalându-se de înregistrarea declarației fiscale rectificative înăuntrul termenului legal prevăzut în acest sens în Codul de procedură fiscală.

Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate, a disp.art. 476 – 478 Cod. proc. civ., a materialului probator administrat în cauză și a reglementărilor legale în materie tribunalul apreciază soluția instanței de fond ca netemeinică și găsește fondate criticile apelantei din perspectiva următoarelor considerente:

Raportat la starea de fapt rezultată din materialul probator administrat în cauză, în mod corect s-a reținut de către prima instanță succesiunea cronologică a circumstanțelor survenite pe parcursul derulării raporturilor juridice dintre părți, și anume, comunicarea unei prime adrese sub nr.258/14.02.2012 (fila nr.38 din dosarul nr._ al Judecătoriei Carei) către intimata creditoare, prin care i s-a comunicat o valoare de inventar a clădirii în litigiu de 85.088,52 lei, astfel încât s-a emis decizia de impunere nr.217/06.02.2012 (fila nr.39 idem) prin care s-a stabilit o obligație de plată cu titlu de impozit pe clădiri în cuantum de 17.018 lei, comunicată contestatoarei prin adresa nr.230/2212/30.01.2012 (fila nr.40 idem) și recepționată de către aceasta din urmă la data de 06.02.2012.

De asemenea, în mod legal s-a reținut că ulterior acestei comunicări contestatoarea a comunicat intimatei creditoare o declarație fiscală rectificativă prin care a indicat o valoare impozabilă a clădirii mai redusă, de_ lei, în temeiul căreia s-a emis decizia rectificativă nr.767/16.05.2012 stabilindu-se astfel în sarcina contestatoarei o obligație de plată fiscală în cuantum de 1024 lei cu titlu de impozit pe clădiri pe anul 2012.

Raportat la această stare de fapt însă, instanța de fond a realizat o greșită aplicare în cauză a dispozițiilor legale în materie, în speță dispozițiile art.84 din OGR nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, precum și Ordinul nr.144/2012 al Ministerului Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală pentru aprobarea procedurii de îndreptare a erorilor cuprinse în declarațiile fiscale în cazul depunerii de către contribuabili a unei declarații rectificative, anterior evocate, atunci când a apreciat că demersul intimatei creditoare nu se justifică în ce privește stabilirea impozitului pe clădiri datorat pentru perioada ianuarie – mai 2012 în temeiul declarației de impunere inițiale, prima instanță considerând că în mod greșit s-a stabilit impozitul în cauză prin raportare la valoarea contabilă indicată inițial de către contestatoare.

Totodată, tribunalul apreciază că în mod eronat instanța de fond a considerat că efectele declarației rectificative au un caracter retroactiv și că acestea au coborât în timp până la momentul începutului de an, extinzând efectele juridice ale acestei declarații și pentru perioada anterioară comunicării sale cu intimata creditoare.

Instanța de control judiciar apreciază că, dimpotrivă, raportat la prevederile art.253 alin.3 din Legea nr.571/2003 cu modificările ulterioare, normă juridică potrivit căreia „valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii”, coroborat cu împrejurarea că la data de 31.12.2011 valoarea de inventar a clădirii era aceea de 85.088,52 lei, figurând în documentele contabile ca atare, iar reevaluarea invocată în cauză de către contestatoare a fost aprobată de către Consiliul de Administrație al acesteia abia la data de 14.04.2012, fiind astfel înregistrată în mod legal în evidențele contabile ale intimatei creditoare abia ulterior acestei date, în speță decizia de impunere aferentă perioadei ianuarie – mai 2012 se prezintă a fi emisă cu respectarea dispozițiilor legale în materie.

De asemenea, tribunalul va înlătura incidența în cauză a dispozițiilor cuprinse în Ordinul nr.144/2012 al Ministerului Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală pentru aprobarea procedurii de îndreptare a erorilor cuprinse în declarațiile fiscale în cazul depunerii de către contribuabili a unei declarații rectificative, și reținute de către instanța de fond ca fiind aplicabile litigiului, atâta vreme cât în fapt declarația rectificativă nu a fost emisă de către contestatoare ca urmare a unei erori materiale strecurate în cuprinsul declarației de impunere inițiale, eroare constând în neconcordanța față de valoarea de inventar reflectată de evidențele contabile la data emiterii celei dintâi declarații de impunere, ci dimpotrivă declarația rectificativă în cauză a fost emisă ca urmare a declanșării și finalizării unei reevaluări a valorii contabile a imobilului, procedură desfășurată la un moment ulterior emiterii primei declarații de impunere, astfel încât în speță nu a fost relevată nicio eroare materială în acest sens.

Pentru aceleași considerente tribunalul apreciază că nu sunt aplicabile nici prevederile pct.2.6 din Ordinul nr.144/2012 evocat mai sus, întrucât în fapt, față de succesiunea în timp a circumstanțelor cauzelor astfel cum au fost descrise anterior, nu s-a realizat în concret nicio achitare în plus a unor sume aferente obligației fiscale rectificate, declarația fiscală rectificativă depusă de către contestatoare neavând un caracter retroactiv.

Prin prisma considerentelor ce preced tribunalul va admite apelul intimatei creditoare și va schimba în tot sentința atacată în sensul că va respinge contestația la executare silită în cauză, obligând totodată intimata contestatoare C. Națională Poșta Română SA la plata cheltuielilor de judecată ocazionate apelantei în acest stadiu procesual, în limitele dovedirii acestora prin chitanța probantă a taxei judiciare de timbru achitată în cauză, în condițiile disp.art.451-453 Cod.proc.civ., conform dispozitivului prezentei decizii.

Văzând și disp.art.427 Cod.proc.civ.,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelanta UNITATEA ADMINISTRATIV – TERITORIALĂ ., cu sediul în com. S., ., ., jud. Satu M., C.I.F._, prin primar Ș. V. A., cu sediul procedural ales la sediul profesional al Cabinetului de avocat C. V., situat în mun. Satu M., .. 5, . M., împotriva Sentinței civile nr. 1910/11.07.2014, pronunțată de Judecătoria Carei în dosar nr._, contradictoriu cu intimata-contestatoare C. NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ S.A., cu sediul în mun. București, ., Sector 2, Cod poștal_, C.I.F. RO_, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J_, prin reprezentant legal Director General I. S., cu domiciliul procesual ales în mun. Cluj-N., .. 33, jud. Cluj, și în consecință:

Schimbă în tot sentința apelată, în sensul că respinge contestația la executare silită înaintată de către contestatoarea C. NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ S.A. împotriva formelor de executare și a titlului executoriu nr. 225/2014 emis de către apelantă.

Obligă intimata C. NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ S.A. să plătească apelantei UNITATEA ADMINISTRATIV – TERITORIALĂ . suma de 308 lei, cheltuieli de judecată în apel.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică din data de 04 februarie 2015.

Red.E.R./23.02.2015.

Tehnored_VD /23.02.2015.

4 ex. – ..cu: . Poșta Română SA

Jud.fond: A. C.