Pretenţii. Decizia nr. 120/2013. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 120/2013 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 21-02-2013 în dosarul nr. 361/787/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 120/2013
Ședința publică de la 21 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. T. L.
Judecător G. C.
Judecător D. R. L.
Grefier S. E.
Pe rol fiind judecarea recursului civil privind pe recurent C. D. și pe intimat S. N. C., având ca obiect pretenții împotriva sentinței civile nr. 541 din 12.09.2012.
Cauza se soluționează în completul de mai sus, față de împrejurarea că d-na judecător C. E. G. se află în delegație, ca urmare s-a procedat la includerea în componența completului de judecată a d-nei judecător D. R. L. din planificarea de permanență pe luna februarie 2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul reclamant C. D. și intimatul pârât Z. N. C. asistat de av. U. G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că a fost depusă la dosar, prin registratura instanței, la data de 11 februarie 2013, întâmpinare din partea intimatului pârât.
Instanța, înmânează recurentului reclamant un exemplar de pe întâmpinare.
Recurentul reclamant solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a putea studia întâmpinarea.
Instanța procedează la lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a se putea studia întâmpinarea.
La reluarea cauzei, recurentul reclamant depune la dosar chitanță în sumă de 50 lei reprezentând plata taxei judiciare de timbru și arată că a luat cunoștință de conținutul întâmpinării dar nu este de acord cu cele susținute în aceasta. Totodată arată că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Reprezentantul intimatului pârât depune la dosar chitanță în sumă de 100 lei reprezentând plata onorariului de avocat și arată că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Tribunalul, nefiind alte cereri de formulat și probe de administrat în cauză, închide faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea și combaterea recursului.
Recurentul reclamant susține recursul astfel cum a fost formulat în scris la dosar solicitând a se admite și a i se restitui mânzul.
Reprezentantul intimatului pârât solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței primei instanțe ca fiind temeinică și legală.
Arată că din probatoriul administrat în cauză nu rezultă starea de gestație a cabalinei, faptul că aceasta are mânz.
În subsidiar, arată că deși s-a dispus restituirea cabalinei recurentul a refuzat primirea pe motiv că nu are nutreț pentru aceasta.
Cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Cu privire la recursul civil de față reține următoarele:
Prin sent. civ. nr. 541/ 12.09. 2012 a Judecătoriei AVRIG a fost admisă în parte acțiunea formulată, precizată și completată de reclamantul C. D. în contradictoriu cu pârâtul S. N. C., s-a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți la data de 07.04.2012 și a fost obligat pârâtul să restituie reclamantului cabalina de sex feminin, în vârstă de 6 ani, cu CIP_.
Au fost respinse celelalte cereri ale reclamantului.
În baza art. 274 C. proc. civ, a fost obligat pârâtul S. N. C. să plătească reclamantului C. D. suma de 250 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța această hotărâre s-au reținut următoarele:
La data de 17.03.2012, pârâtul s-a deplasat la târgul de animale din loc. Tălmaviu, unde a cumpărat de la reclamant o cabalină de sex feminin în vârstă de 6 ani, cu CIP_.
Părțile au încheiat un înscris sub semnătură privată ca dovadă a actului juridic încheiat, aflat la f.4 dosar, prin care pârâtul s-a obligat să plătească suma de 3.000 lei reprezentând prețul cabalinei până la data de 07.04.2012.
La data de 04.04.2012, reclamantul s-a prezentat la domiciliul pârâtului, unde a primit în schimbul sumei de 3.000 lei un autoturism Renault Safrane (f.9).
Ulterior, reclamantul a constatat că autoturismul are verificarea tehnică periodică expirată, motiv pentru care l-a restituit pârâtului.
Martorii C. V. (f.35), R. I.-B. (f.39) și M. N. (f.40) au confirmat starea de fapt reținută de instanță, respectiv că în schimbul sumei de 3000 lei, reprezentând prețul calului, reclamantul a fost de acord să preia autoturismul Renault Safrane, pe care l-a restituit ulterior din cauza neregulilor tehnice constatate.
De asemenea, pârâtul s-a arătat la rândul său nemulțumit de cabalina ce a format obiectul contractului de vânzare-cumpărare a cărui rezoluțiune se solicită, fiind de acord cu rezoluțiunea acestuia.
În ceea ce privește acordul reclamantului ca în locul sumei de 3.000 lei să primească un autoturism, această plată fiind liberatorie pentru pârât, instanța reține că în cauză a operat o novație, prin care părțile au înțeles să înlocuiască vechea obligație cu una nouă. Această novație a avut caracter obiectiv, fiind încheiată între creditorul și debitorul obligației inițiale, însă s-a schimbat obiectul raportului obligațional, respectiv părțile au convenit ca în schimbul unei sume de bani să execute o altă prestație.
Efectul novației îl reprezintă stingerea vechii obligații și înlocuirea sa cu una nouă.
Prin returnarea autoturismului de către reclamant și acceptarea sa de către pârât, precum și prin păstrarea animalului de către acesta din urmă, instanța apreciază că părțile au înțeles să rezilieze convențional contractul de novație încheiat la data de 04.04.2012 (când reclamantul a fost de acord să preia autoturismul Renault Safrane), efectul fiind renașterea vechii obligații, respectiv cea a pârâtului de a achita suma de 3.000 lei cu titlu de preț.
Reclamantul a solicitat ca instanța să dispună rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 17.03.2012, și obligarea pârâtului la restituirea animalului.
Rezoluțiunea contractului reprezintă acea sancțiune a neexecutării culpabile a acestuia de către una dintre părți, cu consecința desființării retroactive a contractului și repunerea părților în situația anterioară.
Potrivit art. 1021 C. civil, rezoluțiunea nu operează de drept, fiind necesară intervenția instanței de judecată, care trebuie să constate îndeplinirea cumulativă a trei condiții, și anume neexecutarea obligațiilor ce-i revin de către una din părți, aceasta să fi fost imputabilă acesteia, și partea aflată în culpă să fi fost pusă în întârziere.
În prezenta cauză, instanța constată îndeplinite cele trei condiții în vederea dispunerii rezoluțiunii, pârâtul neexecutându-și în mod culpabil obligația de plată a sumei de 3.000 lei.
Chiar dacă pârâtul s-a considerat liberat de obligația de plată a prețului odată cu predarea autoturismului Renault Safrane către reclamant, acesta a acceptat restituirea autoturismului, însă a păstrat și cabalina și nu a achitat până în prezent contravaloarea acesteia.
În consecință, în baza art._-1021 C. civil, instanța va dispune rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți la data de 07.04.2012, și repunerea părților în situația anterioară, obligând pârâtul să restituie reclamantului cabalina de sex feminin, în vârstă de 6 ani, cu CIP_.
Reclamantul nu a făcut dovada că de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare și până în prezent, cabalina ar fi dat naștere unui mânz, aspect negat de către pârât, și în consecință instanța va respinge cererea reclamantului având ca obiect obligarea pârâtului să restituie și mânzul produs de cabalină.
Totodată, constatând reziliată prin acordul părților novația intervenită la data de 04.04.2012, instanța va respinge cererea reclamantului privind invalidarea contractului de schimb ce a avut ca obiect autoturismul Renault.
În ceea ce privește daunele cominatorii solicitate de reclamant, de 100 lei/zi de la rămânerea irevocabilă a hotărârii și până la executarea efectivă a obligației, instanța le va respinge, pentru următoarele motive:
Daunele interese moratorii reprezintă echivalentul prejudiciului pe care creditorul îl suferă ca urmare a executării cu întârziere a obligației, acestea putându-se cumula cu executarea în natură a obligației.
Condiția esențială pentru acordarea de daune interese este existența prejudiciului, aceasta fiind prevăzută implicit de art. 1082 C. civil. În cazul în care nu există prejudiciu, cererea de acordare a daunelor interese va fi respinsă ca fiind lipsită de interes.
Acest prejudiciu trebuie să fie urmare directă și imediată a executării cu întârziere a obligației, dovedirea prejudiciului și a întinderii acestuia fiind în sarcina creditorului.
În speță, reclamantul nu a probat în nici un fel existența unui eventual prejudiciu în situația executării cu întârziere a obligației, și cu atât mai puțin cuantumul acestuia, motiv pentru care instanța va respinge cererea acestuia de acordare a daunelor interese ca nefondată.
În baza art. 274 C. proc. civ, reținând culpa procesuală a pârâtului S. N. C., instanța îl va obliga pe acesta să plătească reclamantului C. D. suma de 250 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs reclamantul C. D. solicitând modificarea ei în sensul obligării pârâtului și la restituirea mânzului fătat de cabalina la circa o lună de la data vânzării.
În subsidiar a solicitat casarea hotărârii și trimiterea cauzei pentru rejudecare la aceeași instanță.
În motivarea recursului arată că din depozițiile martorilor rezultă că la data vânzării cabalina era gestantă, astfel că restabilirea situației anterioare urmare a rezoluționării contractului, trebuia să ducă și la restituirea mânzului fătat de aceasta. Mai arată că instanța nu a apreciat corect probele dosarului și că putea dispune din oficiu probe, inclusiv o expertiză pentru a afla dacă iapa a fătat. Arată că este prejudiciat și prin neacordarea totală a cheltuielilor de judecată.
Pârâtul S. N. C. a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului pe considerentul că nu a fost dovedit faptul că iapa era gestantă.
Recursul este neîntemeiat
Deși instanța de fond a reținut că nu s-a dovedit că iapa vândută de reclamant a fost gestantă, recurentul se limitează la o afirmație de ordin general în sensul că această dovadă este făcută prin martorii audiați în cauză, fără a indica vreo depoziție pe baza căreia s-ar putea reține vreo astfel de împrejurare. Analiza depozițiilor martorilor audiați în cauză relevă însă faptul că niciunul dintre martori nu face referire la împrejurarea susținută de reclamant.
Susținerea din recurs în sensul că instanța de fond trebuia să administreze din oficiu probe cu privire la acest aspect nu poate fi luată în considerare deoarece potrivit art. 129 alin. 5 C. proc civ. părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probele pe care părțile nu le-au propus sau administrat în condițiile legii. Reclamantul avea obligația potrivit art. 129 alin. 1 C. proc civ. să-și probeze toate pretențiile din acțiunea sa.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată acestea au fost acordate doar parțial ținând cont de faptul că acțiunea a fost admisă doar în parte, astfel încât și reclamantul a căzut în pretenții pentru o parte din cererile sale.
Față de cele de mai sus, în baza art. 312 și 3041 Cod proc.civ. și a textelor legale deja menționate se va respinge recursul, cu consecința menținerii hotărârii atacate. Urmare a respingerii recursului, în baza art. 274 Cod proc. civ. recurentul va fi obligat să plătească intimatului 100 lei cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul C. D. împotriva sentinței civile nr. 541/2012 a Judecătoriei Avrig pe care o menține.
Obligă recurentul la cheltuieli de judecată de 100 lei către intimatul S. N. C..
Irevocabilă.
Pronunțată azi 21.02.2012 în ședință publică.
Președinte, D. T. L. | Judecător, G. C. | Judecător, D. R. L. |
Grefier, S. E. |
red.Gh.C.25.03.2013
tehn.S.E.25.03.2013
j.f.A.V.
2 ex.
| ← Expropriere. Sentința nr. 307/2013. Tribunalul SIBIU | Contestaţie la executare. Decizia nr. 124/2013. Tribunalul SIBIU → |
|---|
